1.

Adunarea Constituanta
2. Modalitatea de adoptare a Constitutiei din 1938 este prin
supunerea textului constitutional vointei populare.
3. Domnitorul din sursa A este Carol I, iar regale din sursa B
este Carol al II-lea
4. A
5. Cauza: plebiscitul popular organizat la 24 februare 1938 .
Efect: trecerea de la un regim bazat pe respectarea
drepturilor fundamentalela un alt regim caracterizat de
nesocotirea drepturilor
6. Constitutia de la 1923 prezenta statul ca o monarhie
constitutionala, unitara , indivizibila, cu teritoriul inaleniabil.
Regele Ferdinand I exercita puterea executiva, era seful
armatei si avea drept de amnistie si gratierie. Parlamentul
constituia puterea legislative. Constitutia de la 1991 a fost
elaborata in contextul prabusirii regimului comunist si
revenirea la un regim democratic. Acest document sustine ca
Romania este o republica semiprezidentionala. Puterea
executive este reprezentata de presedintele Romaniei,
puterea legislative o exercita parlamentul bicameral, si
puterea judecatoreasca o reprezinta Curtea Suprema de
Justitie.
7. In timpul stalinismului si national-comunismului conducatorul
avea puterea suprema in stat si exista un singur partid.
Subiectul II
1. Partidul mentionat in sursa data este Partidul National Fascist
2. camera deputatilor este aleasa in conditii care o fac sa
depinda de partid
3. Regimul politic din Italia era regimul fascist.
Subiectul III
Romanitatea romanilor presupune urmatoarea
abordare: idea descendentei romane a romanilor, a unitatii
de neam si de limba, dar si constiinta romanilor despre
originea lor romanica. Etnogeneza romaneasca se refera la

procesul de formare a poporului roman si a limbii romane,

process incheiat la sfarsitul secolului al VIII-lea.
Originea latina si vechimea romanilor este subliniata in
istoria Evului Mediu. Primii care au tratat aceasta problema
au fost autorii bizantini, care cunosteau identitatea etnica a
romanilor. Tratatul militar Strategikon ii numeste pe romani,
termen folosit si in lucrarea imparatului Constantin VII
Porfirogenetul , Despre administrarea imperiului: acestia se
mai numesc si romani pentru ca au venit de la Roma si
poarta acest nume pana in ziua de azi.
Notarul anonym al regelui Bela al Ungariei afirma in
Gesta Hungarorum ca la sosirea maghiarilor au gasit aici
slavi, bulgari si blahi. Poggio Bracciolini a afirmat originea
romana a poporului roman, iar problema romanitatii
romanilor a preocupat si cronicarii secolului al XVII-lea ,
precum Grigore Ureche, Miron Costin sau Dimitrie Cantemir.
Grigore Ureche, in lucrarea Letopisetul Tarii Moldovei
sustine latinitatea limbii romane si demonstreaza
romanitatea. Dimitrie Cantemir in Hronicul romano-moldovlahilor vorbeste despre continuitatea si unitatea romanomoldo-vlahilor in spatiul carpato-dunarean, sustinand si
dainuirea elementului roman dupa retragerea aureliana.
In secolul al XIX-lea, Teoria imigrationista este
sistematizata de Robert Roesler, in Studii romanesti. In
aceasta lucrare el face urmatoarele afirmatii eronate: dacia
au fost exterminate in timpul celor doua razboaie,
imposibilitatea romanizarii in cei 165 de ani de stapanire
romana, Dacia a fost complet distrusa dupa retragerea
aureliana, romanii s-au format ca popor la sud de Dunare si
inexistenta izvoarelor istorice anterioare a secolului al XIIIlea, care sa ateste pe romani la nord de Dunare.
Istoricul roman A.D. Xenopol contesta Teoria
imigrationista, dezvoltand Teoria continuitatii. El sustine
urmatoarele idei: daco-romanii s-au retras in munti din calea
migratorilor, continuarea procesului de romanizare dupa
retragerea aureliana, dovada avem crestinismul raspandit in
limba latina si mentinerea legaturilor cu Imperiul Roman de

Rasarit si dovezile arheologice descoperite care atesta

continuitatea dacilor si a daco-romanilor.
Romanitatea romanilor a fost abordata de catre istorici
din diferite considerente: pentru a se cunoaste originea
poporului roman, pentru emanciparea natiunii romane si
pentru a combate unele teorii eronate.