Sunteți pe pagina 1din 17

Structuri etajate

Conformarea structurilor etajate


Conformarea structurilor de rezistenta pentru constructii civile trebuie conceputa ca un sistem
spatial capabil sa preia toate actiunile ce se exercita asupra constructiei ,in conditii de maxima
siquranta si de eficienta economica, tinand seama totodata si de exigentele privind estetica,confortul
interior si utilizarea spatiului.
Conformarea structurilor in plan si pe verticala, pentru cladiri civile, depinde de natura cerintelor
functionale care deterrnina modul de organizare a spatiului si tipul de structura adoptat.
Din considerente de ordin structural ,se recomanda ca structura unei cladiri sa fie,pe cat
posibil,simetrica in plan ,si pe inaltime
Din punct de vedere al modului de organizare a spatiului,cladirile se pot claslfica in:_
-cladiri cu organizare rigida
-cladiri cu organizare flexibila
-cladiri de tip sala.
Cladirile cu organizare rigida a spatiului se caracterizeaza prin aceea ca pozitia si dimensiunile
elementelor de compartimentare verticala ramane fixa pentru toata perioada de exploatare, In acest caz
elementele verticale(peretii) fac parte din structura de rezistenta a cladirii, indeplinind concomitent atat
rolul de rezistenta, cat si de compartimentare.
Din aceasta categorie fac parte cladlrile cu compartimentare deasa sau de tip fagure si cladirile cu
compartimentare celulara, corespunzand in general unor procese functionale cu numar redus de
persoane
Cladiri cu organizare flexibila a spatiulul.in acest caz elementele structurale (stalpi,eventual pereti)
sunt amplasate la distante relative mai mari,iar spatial din interior poate fi compartimentat cu elemente
nestructurale(usoare),potrivit cerintelor functionale,realizandu-se astfel
o flexibilitate maxima(incaperi de dimensiuni si forme diferite).
Clasificarea structurilor de rezistenta
In general,clasificarea structurilor se face in functie de modul de alcatuire constructiva, de modul de
comportare la actiunea incarcarilor orizontale si dupa forma in plan si elevatie.
Clasificarea dupa modul de alcatuire constructiva:
-structuri alcatuite din elemente de suprafata,(pereti sau diafragme)
-structuri din cadre (sisteme de bare stalpi si grinzi)
-structuri mixte,alcatuite din cadre si diafragme
-structuri cu alcatuiri speciale(tub simplu,tub in tub etc.).
Clasificarea dupa modul de comportare la actiunea incarcarilor orizontale(laterale) se poate face dupa
raportul H/B si dupa rigiditatea laterala.
Dupa raportul H/B (criteriulgeometric) se disting:
-structuri care lucreaza ca oconsola scurta,cu H/B <2
-structuri care lucreaza ca o consola mijlocie cu H/B<5
-structuri care lucreaza ca o consola lunga cu H/B>5
Dupa rigiditatea laterala,respective capacitatea maxima de deformare
Si ductilitatea de ansamblu a structurii,de pinzand de perioada proprie de vibratie a modului
fundamental T se disting:
1

-structuririgide,avand T<0,35(0,45)s;
-structuri semirigide,avand:T<0,9.,.1,0s;
-structuri flexibile,avandT>0,9(1,0)s.
Alegerea sistemului structural
Tipul structurii de rezistenta se alege in functie de destinatia cladirii si modul de organizare a
spatiului. Destinatia cladirii determina anumite cerinte functionale de baza,respectiv un anumit mod de
organizare si de compartimentare a spatiului in plan si pe inaltime si deci un anumit tip de structura
(rigidasauflexiblla), regimul de inaltlme Regimul de inaltime a cladirllor este influentat de numerosi
factori, si anume: densitate construita, aspect urbanistic,condtii de amplasament(geotehnice si de
seismicitate), natura materialelor folosite si posioilitatile tehnologice de realizare, conditii de
intretinere si de protectie impotriva incendiilor etc.
La stabilirea regimului de inaltime trebuie sa se tina seama de faptul ca,o data cu cresterea inaltimii
constructiei, creste si valoarea solicitarilor,care devin hotaratoare atat pentru rezistenta,cat si pentru
stabilitatea acestora.
In general, cladirile se pot clasifica dupa inaltme in:
-cladiri parter;
-cladiri cu inaltime mica sau cu putine niveluri(P+1...4E);
-cladiri cu inaltime medie sau cu mai multe niveluri(P+8...14E);
-cladiri inalte cu parter si cel putin 15 etaje.
Cladirile parter si cu putine niveluri se realizeza cu structura de rezistenta formata din pereti portanti
de zidarie sau de beton armat(monolitsauprefabricat).
Cladirile cu inaltime medie si inalta,in general,se realizeaza cu structura de rezistenta formata din
diafragme, cadre de beton armat sau metalice sau cadre si diafragme de beton armat.
Conditii de amplasament
Conditiile de amplasament,referitoare la caracteristicile geotehnice si seismice ale amplasamentului,
pot influenta mult alegerea tipului de structura pentru cladiri.
Conditlile geotehnice,referitoare la stratificatia terenului,caracteristicile fizico-mecanice ale straturilor
si nivelul panzei de apa freatica, sunt determinante pentru alegerea tipului de infrastructura, putand
influenta si alegerea solutiei pentru suprastructura.
Conditiile de seismicitate au, deasemenea, implicatii directe asupra dimensiunilor in plan ,a regimului
de intime, dar si asupra alegerii tipului de structura. In functie de gradul de seismicitate al
amplasamentului, se vor alege sisteme structural cu o comportare adecvata la actiunea seismi ca,
capabile sa asigure atat caracteristicile necesare din punctual de vedere al rezistentei, cat sicuprivire la
rigiditate si ductilitate.
Materiale de construcii utilizate
Alegerea sistemului structural este de asemenea influentat de caracteristicile fizico-mecanice ale
materialelor care urmeaza a fi utilizate si in deosebi modul de compartare al acestora la solicitarile
dinamice generate de actiunea seismica.
Tehnologia de executie
Dintre criteriile care stau la baza alegerii unui anumit system structural, trebuie sa se numere si
posibilitatile tehnologice de executie in conditii de eficienta tehnico-economica cat mai
ridicata.ingeneral,conceptia structural trebuie sa se afle in deplina concordant cuconceptia tehnologica
de executare a constructiilor.
indici tehnico-economici.
2

In alegerea variantei optime de sistem structural pentru cladiri trebuie sa.se tina seama,pe langa factorii
amintiti mai sus, si de urmatorii indicatori tehnico-economici:
-cresterea productivitatii munciipesantier:
-reducerea consumului de material energointensive;
-scurtarea perioadei de executie:
-reducerea costurilor.
Ductllltatea structurlor etajate
La constructiile multietajate,solicitarile in elementele structurii portante cresc o data cu inaltimea
acestora,iar actiunile orizontale din vint si indeosebi din seism devin hotaratoare pentru asigurarea
conditiilor de rezistenta, rigiditate si stabilitate.in acest context,alegerea unei forme in plan adecvate si
realizarea unei conformari spatial corespunzatoare a structure ide rezistenta sunt masurile constructive
cele mai eficiente pentru asigurarea unei bune comportari la actiunea incarcarilor vertical si indeosebi
la cele orizontale
Prin ductilitatea unei structuri se intelege capacitatea de deformare a acesteia in domeniul postelastic,
respective capacitatea de inmagazinare(disipare) a energiei induse. Cu cat structura este mai ductila,cu
atat este mai mic pericolul producerii unor ruperi(cedari) casante,respective riscul de depasire a
deforrnatillor limita
Structurile din diafragme de beton armat ofera o buna com-portare mecanica si o rigiditate mare la
actiuni laterale,dar prezinta dezavantajul unui spatiu rigid,in schimb structurile din cadre ofera un
spatiu flexibil,dar au o rigiditate lateral mair edusa. Structurile mixte ofera in acelasi timp flexibilitatea
spatiului si o rigiditate laterala mai mare decat structurile in cadre.
Din punctual de vedere al capacitatii de deformare a structurilor in domeniul plastic,respective al
Inmaqazinarii energiei induse,care caracterizeaza factorul numit"ductilitate",structurile din cadre sunt
mai ductile decat cele cu diafragme
La structurile ductile apar reduceri ale forelor seismice datorit disiprii energiei prin deformaii
remanente post-elastice.
Alcatuirea de ansamblu a constructiilor
2.1 Forma n plan
La stabilirea formei i alctuirii de ansamblu a constructiilor se recomand formele n plan regulate,
compacte i simetrice, cu distribuii uniforme ale maselor i rigiditilor n plan i pe nlimea aceluiai
tronson.
Pentru construciile etajate cu nlime medie si pentru construciile nalte, amplasate n zonele seismice
A+D, se recomand a se evita formele n plan neregulate sau complicate, cum sunt constructive n forma
de I, L, T, U, Y cu aripi lungi, care pot determina solicitari suplimentare in zonele de discontinuitate sau
ca efect al momentului de torsiune general.
In cazurile in care,din considerente functionale sau de estetica afatadelor,
Configuratiile in plan prezinta neregularitati sub forma unor intranduri(iesinduri) se recomanda ca
dimensiunea acestora sa nu depaseasca din dimensiunea totala a cladirii pe directia considerata
Dac respectarea condiiei nu este posibil pentru ansamblul construciei se recomand tronsonarea prin
rosturi seismice sau se va ine cont, la proiectare, de consecintele ce decurg din nerespectarea acestei
recomandari. Se vor evita modificarile bruste de rigiditate pe nlimea constructiei. Se admit retrageri de
la un nivel la altul daca, prin acestea, caracteristicile dinamice, de deformabilitate si de rezistenta ale
constructiei nu sunt sensibil modificate.
Distribuia stlpilor n planul construciei se recomand s fie ct mai uniform.
Se recomand ca rigiditatile structurii pe directiile principale sa fie cat mai apropiate.
Se recomanda ca la constructile inalte amplasate in zonele seismic de
3

,dimensiunile in plan sa nu depaseasca,deregula,40m,


In vederea reducerii fortelor seismice care actioneaza asupra constructlilor se recomanda realizarea de
onstructii cu mase cat mai mici,
La constructiile cu regim ridicat de inaltime si/sau cu mase mari se
recomanda utilizarea betoanelor de inalta rezistenta in elementele structurale,
Prevederi generale de alcatuire a structurilor de rezistenta
Prin modul de dispunere a elementelor structural se va asigura transmiterea cat mai directa a
incarcarilor gravitationale la teren, evitandu-se rezemarile indirecte
Deasemenea se vor evita,de regula,elementele in console cu deschideri
si/sau cu incarcari mari.
Se va asigura conlucrarea spatiala intre componentele sistemelor(subsisternelor) structurale verticale
prin realizarea la nivelul planseelor intermediare si de acoperis a unor saibe.
Totodata se va urmari ca prin forma planseului si prin plasarea adecvata a golurilor(pentru
scara,ascensor si instalatli) sa nu se slabeasca exagerat planseul
La cladirile etajate se recomanda utilizarea solutiilor cu rigiditatea sporita prin introducerea unor pereti
structurali pe toata inaltimea cladirilor,in toate cazurile in care necesitatea functionala unor spatii libere
sau forma constructiei nu impiedica introducerea lor.
La stabilirea distributiei elementelor in cadrul ansamblului structural
Si la dimensionarea rigiditatii acestora se vor avea in vedere urmatoarele:
- rigiditatile de ansamblu la deplasare lateral ale constructiei pe directia
celor doua axe principale, sa fie cat mai apropiate;
- in cazul constructiilor cu mai multe deschideri se va urmari,prin dimensionarea adecvata a rigiditatii
elementelor,sa se evite suprasolicitarea pe anumite zone a saibelor constituite de plansee:
- la pozitionarea peretilor de compartimentare si de inchidere se va urmari ca prezenta acestora sa nu
modifice comportarea structural in raport cu modelul de calcul adoptat la proiectare.
- se vor evita schimbarile bruste in capacitatile de rezistenta ale elementelor structurale pe inaltimea
cladirii,
- la stabilirea pozitiei in plan a elementelor cu rigiditate sporita(deexemplu,aperetilorstructurali) se va
urmari ca efectul de torsiune generala sa poata fi preluat fara suprasolicitari importante.in acest sens se
recomanda,ca cel putin pe una dintre directii,elementele(subasamblele)de rigiditate sporita sa fie
sufrcient de departate de central cladirii.
Totodata,elementelor celor mai incarcate din actiunea fortelor orizontale trebuie sa Ii se asigure o
incarcatura gravltationala aferenta suficienta(sa fie suficient lestate), astfel incat sa se poata obtine
condltii avantajoase de preluarea solicitarilor din incarcarile orizontale si de transmitere a acestora la
fundatii.
Prin alcatuire,se va urmari sa se inzestreze elementele structural si
Structura in ansamblu cusuficienta ductilitate,pentru a realiza o
Comportare favorabila la actiuni seismic intense(fara cedari casante, pierderi de stabilitate sau alte
avarieri periculoase sau greu remediabile).
La constructiile etajate cu inaltimi supraterane de peste 25m serecornanda realizarea unor infrastructuri
alcatuite ca o cutie rigida,compuse din sistemul peretilor de subsol pe doua directii, planseul peste
subsol si sistemul de fundatii,jar pentru constructiile in cadre avand inaltimea supraterana H>25m se
admite legarea intre ele a fundatiilor isolate prin grinzi de fundatie sau prin placa pardoselii
alcatuite corespunzator.
4

Rosturi antiseismice.Acestea se prevad cu scopul de a separa intre ele


corpurile de constructii cu caracteristici dinamice diferite,pentru a le permite sa oscileze independent
sub actiunea miscarilor
seismice ale terenului.

Structuri etajate n cadre din beton armat

.1 GENERALITATI
StructuriJe in cadre de beton armat sunt cele la care incarcarile verticale si orizontale sunt preluate si
transmise fundatiilor (sau infrastructurii) in totalitate printr-un sistem spatial de stalpi si grinzi (rigle)
conectate rigid la noduri.
Sunt considerati stalpi elementele portante verticale la care raportul intre dimensiunile sectiunii
transversale (b si h i) respecta conditia h/b<5
Structurile n cadre din beton armat pot fi utilizate de la cldiri de nlime mic(1..2 niveluri)pn la
cldiri de nlmare (20..25 niveluri). Trebuie menionat c relativa lips de rigiditate la deplasare lateral a
acestui sistem structural face ca n marea majoritate a cazurilor el s fie utilizat pentru cldiri cu cel mult
8-10 niveluri supraterane. Pentru inaltimi mai mari este necesara echiparea structurilor cu dispozitive de
control al raspunsului (dispozitive deamortizare, dispozitive de izolare a bazei).

Elementele structurale componente ale suprastructurii n cadre de beton armat sunt: stlpii,grinzile,
nodurilei plcile. Planeele de beton armat pot ndeplini rolul de diafragma n
planorizontal.Infrastructura poate fi rezolv n diferite moduri func
ie de cerinele funcionale, de necesitilestructurale sau de caracteristicile terenului de fundare. n mod
obinuit se utilizeaz rezolvri de tip cutie rigid cu perei din beton armat, n cazul cldirilor cu subsol.
Pentru cldiri cu regim de nlimea redus se pot utiliza i fundaii izolate sub stlpi ce pot fi conectate
prin grinzi de echilibrare.
Structurile n cadre de beton armat sunt structuri static nedeterminate astfel c
Rigiditatea barelor influeneaz nu numai deplasrile ci i distribuia eforturilor n elementele structurale.
Stlpii i grinzile structurilor n cadre rspund n stadiul II de lucru, stadiul fisurat. De aceea, la calculul
structurilor n cadre este necesar sse considere rigiditatea corespunztoare stadiului II de lucru, fisurat
Clasificarea structurilor n cadre de beton armat se face n funcie de criterii dup cum urmeaz:
dup destinaia construciei:
cadre pentru construcii civile
cadre pentru construcii industriale
dup numarul de niveluri:
cadre pentru constructii parter:
cadre pentru construcii etajate cu nlime redusa (P+1E... P+4E)
cadre pentru construcii etajate cu nlime medie (P+5E...P+14E)
cadre pentru construcii etajate nalte (peste P+14E)

dup modul de distribute al elementelor structurale:


cadre ortogonale
cadre dispuse dupa direcii oarecare
6

structuri tubulare n cadre (tub perimetral, tub in tub, tuburi multiple).

dup modul de execuie


cadre din beton armat monolit;
cadre din elemente prefabricate de beton armat;
cadre mixte (din elemente monolite si elemente prefabricate de beton armat).

2. ALCTUIREA DE ANSAMBLU
La stabilirea formei si alcatuirii de ansamblu a constructiilor cu structura in cadre se recomanda formele
in plan regulate, compacte si simetrice, cu distributii uniforme ale maselor si rigiditatilor in plan si pe
inaltime.

Tronsonarea construciei
Dupa caz construciile vor fi fragmentate prin rosturi, care pot avea urmatoarele funciuni:
- rosturi de dilatare/contracie;
- rosturi seismice;
- rosturi de tasare.
Dimensiunea rosturilor se va stabili astfel incat sa se evite interactiunile necontrolate intre tronsoanele
alaturate.
Elementele structurilor in cadre sunt.
Grinzile,stalpii, placi, nodurile, fundatiile
2.1 Grinzi(rigle)
7

Inaltimea sectiunii riglelor este conditionata de deschiderea lor,de spatiul liber acceptat in exploatarea
constructiei.
Pentru riglele cadrelor din beton monolit se recomanda seciunile de forma dreptunghiulara iar
dimensiunile acestora (b, h) sa fie multiplu de 50 mm. Pentru riglele prefabricate se pot accepta si alte
forme ale sectiunii transversale
Se recomanda ca inalimea seciunii riglelor (h), in raport cu deschiderea (L), sa indeplineasca condiia:
h/L>l/12 Raportul dimensiunilor sectiunii transversale a riglelor serecomanda sa respecte conditia :h/b<3
Grinzile preiau incarcarile de la placi si le transmit la stalpi. Incarcarile pe rigle distribuite triunghiular
sau trapezoidal se pot considera, in etapa de predimensionare, ca incarcari uniform distribuite.
Incarcarile concentrate pe rigle se pot echivala, in faza de predimensionare, cu incarcari uniform
distribuite.
Aceste incarcari dau nastere la eforturi sectionale M si T , eventual M de torsiune la care se
dimensioneaza armaturile grinzilor

Figura 1
Modul de descrcare al plcilor pe riglele cadrelor

2.2 Stalpi
La stabilirea formei si dimensiunilor iniiale ale sectiunii stlpilor se vor avea n vedere urmatoarele
aspecte:
a) Pentru stalpii din beton monolit se recomanda seciunile de forma dreptunghiulara iar
dimensiunile acestora (b, h) sa fie multiplu de 50 mm.
b) De regula stalpii din faade vor avea laime constant pe toata inaltimea constructiei.
c) Dimensiunile sectiunii transversale a stalpilor se iau multiplu de 50 mm.
Retragerile (reducerea sectiunii) se recomanda sa nu se faca concomitent pe ambele directii;
pe inaltimea constructiei se recomanda ca retragerile sa nu fie prea dese (la 2-3 niveluri).
Dimensiunea minima admisa este 300x300 mm2
d) Pentru stalpii constructiilor amplasate in zonele seismice A-E definite in
Normativul P1008

2006 se va evita realizarea de stalpi scurti. Se considera stalpi scurti, stalpii la care raportul
dintre nlimea H si inaltimea sectiunii (h) este: H/h <15
h = inaltimea sectiunii transversale a stalpului.
Stalpii sunt supusi la solicitai compuse:
- compresiune excentrica simpla (N+T+M moment pe o directie)
- compresiune excentrica oblica (N+T+M 1+M2 momente pe doua directii principale) la care se
dimensioneaza armaturile stalpilor.
2.3. Placi
Placile
structurilor
n
cadre
pot
fi
realizate
in
orice
solute
constructiv
care
asigura
condiiile
functionale,
de
rezis
tenta si de deformabilitate.
Se recomanda ca planseele sa fie astfel alcatuite incat incarcarile verticale sa fie transmise pe doua
directii (la riglele de cadru adiacente tramei), pentru a se evita diferentele mari de solicitari si de
dimensiuni intre acestea. In acest scop se va urmari, pe langa alcatuirea adecvata a planseelor, realizarea
unor structuri la care marimile deschiderilor sa fie apropiate de cele ale traveelor.
Se recomanda a se evita prevederea de goluri mari in placi sau alte alcatuiri ale acestora care pot
determina reducerea sensibila a rigiditatii sau rezistentei lor in plan orizontal. In cazurile in care
asemenea alcatuiri nu pot fi evitate se vor lua masuri pentru a se asigura planseelor capacitatea de
rezistenta necesara preluarii eforturilor generate de efectul de saiba.
Placile sunt actionate de moment incovoietor pe o directie daca L 1/L2>2, sau pe doua directii daca L1/L2<
2 la care se dimensioneaza armaturile placilor.
2.4. Noduri
Nodurile cadrelor trebuie sa satisfaca urmatoarele cerinte:
a) sa aiba capacitatea de rezistenta la cele mai defavorabile solicitari, in orice stadiu si la orice combinatie
de incarcari, la care sunt supuse elementele imbinate;
b) sa nu prezinte reduceri semnificative de rigiditate sub eforturile corespunzatoare plastificarii
elementelor adiacente sau a incarcarilor/descarcarilor repetate asociate actiunilor seismice
c) sa asigure ancorajul armaturilor elementelor adiacente in orice situatie de incarcare, inclusiv
inconditiile plastificarii acestora sau a incarcarilor/descarcarilor repetate generate de actiunile seismic
Cerintele hotaratoare pentru. proiectarea acestor noduri sunt cele referitoare la ancorajul armaturilor
longitudinale ale elementelor care converg in nod. In acest sens dimensiunile nodurilor vor asigura
realizarea lungimilor de ancorare
d) din punct de vedere al comportarii, calculului, alcatuirii si armarii se diferentiaza urmatoarele categorii
de noduri:
- noduri solicitate predominant de incarcari gravitationale (permanente si temporare);
- noduri solicitate predominant de actiuni seismice.
Nodurile solicitate predominant de incarcari gravitationale sunt nodurile cadrelor la
constructiile amplasate in zonele E si F definite in Normativul P1OO-2006.

2.5 Fundaii
La alegerea sistemului de fundare se vor lua in considerare urmatoarele:
- natura terenului de fundare
- nivelul apei freatice
- condiiile de fundare ale construciilor nvecinate (dac este cazul)
- ponderea incarcarilor seismice in stabilirea eforturilor de la baza construciei
Funcie de factorii enumerai, se pot lua in considerare urmatoarele soluii:
9

a) fundarea stalpilor pe fundaii directe de suprafaa (fundaii izolate, talpi continui, radiere)
b) pe fundaii de adncinme . (piloi, barete);
c) realizarea unei infrastructuri rigide printr-un sistem de perei structurali pe nlimea subsolului
sau, uneori, si a unuia sau mai multor niveluri de la partea inferioara a construciei, conlucrand
cu planeele nvecinate i cu tlpile sau radierul de fundare. Se recomand realizarea unei
infrastructuri rigide n special la construciile solicitate preponderent de aciunile seismice
(cladiri nalte i cu dimensiuni reduse in plan).
2.6 Pereti
La distributia si alcatuirea peretilor despartitori se vor avea in vedere, pe langa conditiile
functionale, si cele referitoare la evitarea unor interactiuni necontrolate sau defavorabile cu
structura principal de rezistenta
In acest sens se va aplica una din urmatoarele soluii posibile:
a) Realizarea pereilor din materiale cu deformabilitate ridicata sau cu alcatuiri care sa conduca
la separarea lor de cadre;
b) Realizarea unei alcatuiri de ansamblu a structurii care sa asigure limitarea deplasarilor orizontale
date de aciunea seismica astfel incat sa se previna degradarea pereilor de umplutura i s evite
avarierea elementelor cadrelor (stalpi sji rigle) ca urmare a conlucrrii acestora cu pereii de
umplutura;
c) Acceptarea degradarii pereilor de compartimentare, in cazul cutremurelor puternice, cu luarea
masurilor corespunzatoare pentru evitarea prabuirii acestora.
3. CONDIII GENERALE DE PROIECTARE ale structurilor in cadre
Condiiile generale de proiectare precizeaza cerinele de performan structural care, daca sunt
respectate, asigur sistemului structural o comportare favorabila sub incarcarile gravitationale, climatice
si seismice,
Indeplinirea condiiilor generale de proiectare (a cerinelor de performanta structurala), , se realizeaza
prin:
a) alegerea structurii adecvate conditiilor funcionale (destinaie, regim de inaltime, forma in plan si
elevaie, deschideri, travei, inaltimi de etaj s.a.), de amplasament (zona seismica, zona climatica,
teren de fundare, vecinatati) si de execuie (perioada si durata de execuie impuse, disponibilitati de
utilaje si de for de munc), specifice construcei
b) respectarea prevederilor codurilor de proiectare si a actelor normative complementare privind
calculul si alcatuirea tuturor componentelor sistemului structural si ale elementelor nestructurale
c) utilizarea metodelor de calcul structural (calculul eforturilor si deplasarilor in diferite stadii de
lucru) adecvate.
d) toate elementele sistemului structural vor fi dimensionate sau, dupa caz ,verificate la starile limita
ultime (de rezisten si stabilitate) in conformitate cu prevederile normativelor
Condiii de rigiditate
Sistemul structural, in ansamblu , precum si elementele sale componente vor respecta condiiile de
limitare a deplasarilor dupa cum urmeaza:
Se recomanda ca rigiditaile la deplasari laterale ale cadrelor (considerate independente) precum si ale
sistemului structural, pentru constructive situate in zonele seismice A+E sa respecte urmatoarele condiii:
a) Rigiditatea cadrelor considerate independente sa fie cat mai uniforma.
b) Rigiditatile relative de nivel se recomanda sa nu prezinte variaii mari pe inalimea construciei
Condiii privind mecanismul structural de disipare a energiei la aciuni seismice
a) deformatiile plastice sa apara la inceput in rigle si numai ulterior sa apara - eventual - in stalpi;
10

b) nodurile cadrelor, placile (lucrand ca saibe orizontale) precum si eventualele elemente de ductilitate
redusa sa fie solicitate numai in domeniul elastic de comportare al materialelor
c) infrastructurile si fundatiile vor fi solicitate - de regula - numai in domeniul elastic.
Conditii specifice structurilor prefabricate sau mixte
La proiectarea structurilor prefabricate sau mixte se vor lua in considerare urmatoarele recomandari:
a) fragmentarea structurii in elemente prefabricate va urmari, pe cat posibil, obinerea de elemente
prefabricate cu forme simple, adecvate transportului, manipularii si montajului; in acest sens sunt
recomandate elementele prefabricate liniare sau de suprafata;
b) pozitionarea imbinarilor sa fie astfel incat executia lor sa fie cat mai simpla iar stabilitatea si
rezistena elementelor prefabricate si a structurii (inclusiv in faze intermediare de montaj sau
execurie) sa fie asigurata;
a) prevederea unui numar suficient de legaturi care sa asigure:
- stabilitatea structurii pentru orice combinatie de incarcari;
comportarea avantajoasa a elementelor la incarcari verticale si orizontale;

4.Actiuni pe cadre

11

4.1 Evaluarea incarcarilor la placi


Incarcarile pe placi se stabilesc in condiiile prevazute in normele in vigoare si sunt compuse din
a) incarcari permanente
-greutatile proprii ale placilor
-greutatile pardoselilor
b) incarcari temporare (utile)
incarcari cvasipermanente
- greutatile proprii ale peretilor despartitori
incarcari variabile
- greutatile date de oameni, mobilier,utilaje,material, zapada,autovehicule variatii de
temperature,etc.
12

Incarcarile temporare pe placi se vor considera, in calculul structural, cu distriburii alternante (in
ah) pentru determinarea solicitarilor extreme in seciunile placii.
4.2. Evaluarea incarcarilor la grinzi
Aciunile verticale pe rigle constau in greutaile lor proprii si din reaciunile transmise de planee sau
incarcari aplicate direct (perei, sarcini suspendate etc.).
Incarcarile temporare pe rigle se vor considera, in calculul structural, cu distriburii alternante (in ah)
pentru determinarea solicitarilor extreme in seciunile riglelor si stalpilor
4.3. Actiuni orizontale
Incarcarile orizontale ce actioneaza asupra cadrelor provin din:
- vant (actiune variabila)
- seism (actiune accidentala)
- impact cu vehicule (actiune accidentala)
Pentru calculul la aciuni seismice, structurile in cadre de beton armat se schematizeaza - de regula - ca
sisteme dinamice cu mase concentrate, conform prevederilor din Normativul P100-2006 (sisteme cu numar
finit de grade de libertate dinamica). Masele vor fi concentrate astfel incat sa reflecte cu suficienta acuratee
comportarea dinamica reala a sistemului. La structurile etajate din beton armat monolit masele vor fi
concentrate in nodurile cadrelor.
In masa totala de nivel se vor lua in considerare masele tuturor elementelor (structurale si
nestructurale) antrenate in oscilaiile dupa gradele de libertate dinamica semnificative ale sistemului, la
care se adauga incarcarile temporare de lunga durata.

5. Calculul eforturilor in grupari fundamentale de incarcari


Calculul la incarcari verticale se poate face prin urmatoarele metode:
a)
b)
c)

Calcul elastic simplificat


Calculul elastic spatial modeleaza structura ca un sistem spatial de bare (rigle si stalpi) cu
comportare elastica; modelarea este specified calculului automat prin programe de tipul ETABS,
CASHJ, SAP etc.
Calculul post-elastic, accepta redistribuirea eforturilor determinate prin calculul elastic (metoda
a sau b) ca urmare a deformatiilor post-elastice ale sectiunilor.

In selectarea metodei de calcul, se vor avea in vedere urmatoarele:


Calculul elastic simplificat se aplica fara erori mari la structurile regulate, fara nesimetrii pronuntate si la
care nu exista incarcari temporare importante (curn ar fi cele date de poduri rulante grele, sau de
greutatea unor utilaje etc. amplasate excentric pe structura).
Se recomanda a se adopta calculul post-elastic numai in situatiile in care aplicarea sa conduce la avantaje
certe economice sau de execute, cum ar fi: evitarea aglomerarilor de armatura pe reazeme, simplificarea
detaliilor de armare, scaderea cantitatii de armature
Calculul eforturilor in grupari speciale de incarcari (actiuni seismice)
Analiza structurala la actiuni seismice denumita, in prezentul capitol, "Calculul la actiuni seismice"
cuprinde: determinarea fortelor seismice, a eforturilor si deplasarilor produse de actiunile seismice in
punctele caracteristice ale structurii precum si procedee specifice de stabilire a eforturilor de
dimensionare in scopul indeplinirii conditiilor generale de proiectare

13

14

15

16

17