EDUCATIA PERMANENTA

DEFINITIE: Este un sistem deschis cu obiective, continuturi, forme si tehnici care

asigura intretinerea si dezvoltarea potentialului cognitive, afectiv si actional al
personalitatii, al capacitatilor de autoeducatie, formarea de personalitati idependente si
creative.
Educatia permanenta este cea care dureaza tot timpul care debuteaza in scoala si pe care
o urmeaza fiecare pe socoteala proprie in functie de interesele si dorinta sa. ( Dottrens)
Educaia permanent reprezint totalitatea activitilor de nvare realizate de-a lungul
vieii, de la educaia timpurie, pn la educaia dup pensionare, n scopul dezvoltrii
cunotinelor, abilitilor i competenelor dintr-o multipl perspectiv: personal, civic, social
sau ocupaional.
Proverbele populare , precum Omul toata viata invata sau maximele Ne discere cessa
( Nu inceta sa inveti), ori Intreaga viata este o scoala (J.A. Comenius) , atesta universalitatea si
existenta conceptului.
OBIECTIVELE EDUCATIEI PERMANENTE
Educatia permanenta trebuie sa raspunda schimbarilor care se produc in socieate,
in stiinta, tehnica, cultura, etica, justitie, economie, profesiuni etc. Ea necesita, astfel, realizarea
unui sistem de obiective si cerinte, pritre care mentionam : intelegerea necesitatii educatiei
permanente atat la nivelul factorilor de decizie, a unitatilor de invatamant si a altor factori
educativi, cat si al individului tanar si adult ; asigurarea improspatarii si imbogatirii sistematice si
continue a cunostntelor generale si speciale ; perfectionarea capacitatilor si deprinderilor
intelectuale si profesionale, iar pentru educatori si a celor pedagogice-metodice, precum si
dezvoltarea aptitudinilor generale si speciale : adaptarea pregatirii profesionale, a calificarii la
shimbarile si mutatiile stiintifico-tehnice, profesionale.
Scoala reprezinta o etapa indispensabila in dezvoltarea personalitatii umane. Educatia
scolara este menita sa deschida caile unei instruiri continue, sa determine un proces de
autoinstruire si autoeducatie. Ea asigura formarea deprinderilor de munca intelectuala prin care
sa dobandeasca posibilitatea de a invata pe tot parcursul vietii si dezvoltarea sistemului de
operatii intelectuale indispensabile unei activitati creatoare. Foarte importanta este intelegerea de
catre elevi a necesitatii invatarii pe tot parcursul vietii, prin dezvoltarea motivelor de tip superior.
Instruirea si educarea elevilor in vederea crearii posibilitatii de autoinstruire si autoeducare
presupun raporturi noi intre profesor si elev.

Educatia permanenta implica procese de invatare fundamentate stiintific si nu poate fi

confundata cu expresia "educatie de-a lungul vietii" care vizeaza mai mult procesele invatarii
spontane.Educatia permanenta inseamna invatare continua ,creativa, novatoare si este posibila in
toate formele scolare si postscolare. Totodata , educatia permanenta cotribuie la dezvoltarea
procesului de instruire si cultivare ; faciliteaza posibilitatea fiecarui om de a-si completa studiile,
de a se perfectiona in munca, de a-si insusi o cultura superioara.
Educatia peranenta nu este deci o simpla continuare a educatiei traditionale. Ea
reprezinta o serie de noi abordari ale unor elemente esentiale pentru existenta fiecauia, incepand
prin insusi sensul acestei exsitente.
Factorii educatiei permanente:
a) Factori institutionali: scoala are rolul principal prin pregatirea pentru autoeducatie;
b) Factori extrascolari: familia, organizatiile, mass-media;
c) Factori generali: progresul social in general, nevoia de cunoastere a omului;
necesitatea adaptarii comportamentelor la cerintele progresului.
Forme ale educatiei permanente :
a) Forme organizate in scoala: simpozioane; grupuri de lucru; practica in specialitate;
formatiile sportive, culturale, artistice;
b) Forme oraganizate de sistemul de educatie permanenta: cursuri postscolare, post
universitare, de perfectionare, management, marketing, doctoratul, schimburi de
experienta, gradele didactice;
c) Forme spontane relative libere: fac parte din educatia informala si nonformala (ex:
teatrul, mass-media, vizetele/calatoriile).
Educatia permanenta prezinta trei mari tehnici:
- tehnica de a invata singur;
- tehnica de a cerceta singur;
- tehnica de a reinvata si reinvestiga singur , dar si in echipa.

Educatia permanenta este diferita de caracterul permanent al aducatiei deoarece este un

concept specific pedagogiei contemporane ce acopera un principiu theoretic. Factorii care
justifica aparitia acestei educatii sunt:
1. Procesul de accelerare a schimbarilor;
2. Explozia demografica
3. Evolutia stiinteeor si tehnologiei;
4. Sporirea timpului liber;
5. Multiplicarea plrofesiunilor;
6. Criza modelelor relationale de viata;
7. Cresterea gradului de democratizare a vietii sociale.
Modalitati de realizare a educatiei permanente:
Educatia prin scoala nu este decat o initiere, un debut, iar principiul educatiei permanente
dezvolta disponibilitatea (sau capacitatea) individului de a cunoaste mai mult, de a se increde
in fortele proprii pentru a invata si cerceta. Astfel, reiese conceptul de metacognitie care
reprezinta o reflective a celui care invata asupra propriului process de invatare si deschide noi
perspective de actiune.