Sunteți pe pagina 1din 15

ZIUA MONDIAL A APEI

22 Martie

Viaa a aprut n ap.


Btrnii merg la biseric dup
ap binecuvntat. Indienii se
purific n Gange, aceeai ap
care preia cenua morilor lor.
Botezul are loc n ap. Apa
spal,
purific
i
binecuvnteaz. - Masaru
Emoto

Date generale
Apa este un lichid inodor, insipid i incolor, de cele mai multe
ori, sau uor albstrui sau chiar verzui n straturi groase.
Apa este o substan absolut indispensabil vieii, indiferent de
forma acesteia, fiind unul dintre cei mai universali solveni.
Apa este un compus chimic al hidrogenului i al oxigenului,
avnd formula chimic brut H2O (vedei Ap (molecul)).
Apa este una din substanele cele mai rspndite pe planeta
Pmnt, formnd unul din nveliurile acesteia, hidrosfera.

Stri de agregare
Pe Pmnt, apa exist n multe forme, n cele mai variate locuri.
Sub form de ap srat exist n oceane i mri.
Sub form de ap dulce n stare solid, apa se gsete n calotele polare,
gheari, aisberguri, zpad, dar i ca precipitaii solide, sau ninsoare.
Sub form de ap dulce lichid, apa se gsete n ape curgtoare, stttoare,
precipitaii lichide, ploi, i ape freatice sau subterane.
n atmosfer, apa se gsete sub form gazoas alctuind norii sau fin
difuzat n aer determinnd umiditatea acesteia.
Considernd ntreaga planet, apa se gsete continuu n micare i
transformare, evaporarea i condensarea, respectiv solidificarea i topirea
alternnd mereu.
Aceast perpetu micare a apei se numete ciclul apei i constituie
obiectul de studiu al meteorologiei i al hidrologiei.

UTILIZAREA APEI DE CTRE OAMENI


Toate formele de via cunoscute depind de ap. Apa este o parte vital n
multe din procesele metabolismului din interiorul organismului. Cantiti
semnificative de ap sunt utilizate de organism n digestia hranei.
Aproape 72% din masa corpului uman fr grsimi este ap. Pentru o bun
funcionare, corpul necesit ntre doi i apte litri de ap pe zi pentru a
evita deshidratarea, cantitatea exact depinznd de nivelul de activitate,
temperatur, umiditate i ali factori.
Nu este cunoscut cu exactitate cantitatea de ap necesar a fi consumat
de o persoan sntoas. Oricum, pentru cei care nu au probleme de
rinichi este dificil s bea prea mult ap, dar periculos s bea prea puin,
mai ales ntr-un ambient cald i umed sau n timpul exerciiilor fizice.
Se ntmpl totui ca oamenii s consume mult mai mult ap n timpul
exerciiilor fizice dect este necesar, expunndu-se astfel riscului de
intoxicaie cu ap, care de cele mai multe ori este fatal. "Obligativitatea"
consumrii a opt pahare de ap pe zi de o persoan, nu este argumentat
tiinific.

APA CA O SURS PREIOAS


Datorit creterii populaiei mondiale i a altor factori, tot mai
puini oameni beneficiaz de ap potabil. Problema apei poate
fi rezolvat prin creterea produciei, o distribuie mai bun, i
nerisipirea resurselor deja existente.
Din acest motiv, apa este o resurs strategic pentru multe
ri. Au existat de-a lungul timpului mai multe conflicte pentru
accesul la ap i controlul acesteia.
O cronologie a conflictelor legate de ap Experii prevd mai
multe conflicte viitoare din cauza creterii populaiei mondiale i
creterii contaminrii prin poluare i nclzire global.

Oameni stnd la coad pentru ap n timpul asediului de la Sarajevo.

AR TREBUI S NE NGRIJORM?
Rezervele de apala nivel mondial se imputineaza este un fapt dovedit, desi e paradoxal
cand te gandesti caghetariise topesc sau cand dai peste tot de stiri si reportaje despre
inundatii. Insa inundatiile sunt, in general, evenimente scurte si intense, strict localizate si cu
caracter efemer.
De aceea sunt si atat de puternic mediatizate, intocmai cum o imbolnavire subita si grava
atrage atentia tuturor asupra bolnavului, pe cand seceta vremurilor noastre seamana mai
degraba cu oboala cronica, insidioasa, care se agraveaza treptat. Populatia creste. O
populatie in crestere inseamna o nevoie tot mai mare dealimente.
Deci agricultura trebuie sa tina pasul. Dar obtinerea unor recolte ca lumea presupune
utilizarea unor cantitati mari de apa (70% din consumul global). Apoi, numarul oraselor
creste, iar orasele sunt mari consumatoare de apa. Sisteme de canalizare, fatade si strazi
asfaltate care trebuie spalate toate inghit alte si alte milioane de metri cubi de apa. Iar
cand nici precipitatiile nu mai sunt ce erau, candcresterea temperaturilor medii anuale,
generata dupa afirmatiile unor savanti deefectul de sera artificial, determina secete
prelungite si aridizarea unor regiuni care, in urma cu trei sferturi de veac, erau verzi si
roditoare, totul se combina intr-un scenariu de cosmar: oare cat timp va mai trece pana cand
vom ajunge ca traitorii pe planeta Arrakis (cea din romanul Dune, al lui Frank Herbert),
planeta-desert ai carei locuitori beau apa recuperata din excretiile propriului corp reciclate
cu ajutorul unor costume speciale si pretuiesc apa mai presus de orice, in asemenea
masura incat nu-si mai ingaduie nici sa planga, spre a nu risipi, prinlacrimi, cea mai
valoroasa dintre resurse?

Concluzie
Nu te intreba ce poate face tehnologia inalta pentru tine,
intreaba-te ce poti face tu pentru mediul care a ajuns in
halul in care a ajuns tocmai din cauza multor tehnologii
inalte destinate imbunatatirii confortului tau. Nu spune: ei,
parca mult conteaza ce consum eu, o singura persoana!
Conteaza. Consumul a multe asemenea persoane a
contribuit la aparitia problemei, iar grija acelorasi multe
persoane (fiecare cate un pic) va contribui la rezolvarea ei.

Proiect realizat de : Simota Iuliana


Clasa: VII B
Prof. ndrumtor: Hatnean Cornelia
Disciplina: Chimie
coala: Bogdan Vod nr. 5
Rdui

Surse:
http://www.greenagenda.org/eco-aqua
/cunoas.htm#int
http://
ro.wikipedia.org/wiki/Ap%C4%83
http://
www.descopera.ro/stiinta/3168106-esent