Sunteți pe pagina 1din 20

PROIECT

LOGISTIC

Profesor:

Studeni:

Modele de depozitare
Proiectarea sistemelor de depozitare parcurge 6 etape:
1.Definirea scopului i obiectivelor sistemului de depozitare
2.Analiza cerinelor fa de sistemul de depozitare
3.Generarea variantelor de proiect ale sistemului de depozitare
4.Evaluarea variantelor de proiectare ale sistemului de depozitare
5.Alegerea variantei de sistem de depozitare preferate
6.Realizarea sistemului adoptat.

n practic proiectarea se rezum la 2 etape:


1.Alegerea unui sistem de depozitare preferat
2.Realizarea sistemului preferat.
Aspecte crora trebuie s se acorde aten ie mai mare:
1.Determinarea scopului i obiectivelor sistemului.
2.Realizarea unei baze de date definitiv
3.Analiza mai multor variante
4.Determinarea variantelor optime
5.Evaluarea analitic a variantelor
6.Postauditul sistemului.
Variante de depozitare:
1.Depozitare in bloc
2.Depozitare pe supori multipli
3.Raft de palete cu o singura latur
4.Raft de palete cu 2 laturi.

Depozitare n stiv
Implic depunerea unitilor de ncrctur n stiv n limitele rndurilor de
depozitare.Se utilizeaz atunci cnd trebuie depozitate cantit i mari pe o
nlime rezonabil.
nmagazinarea n bloc este preponderent pentru alimente,zarzavaturi,produse
din hrtie,aparatur de mici dimensiuni,etc.,de regul ambalate n cutii de
aceleai dimensiuni.
Depozitarea n stiv se utilizeaz de obicei pentru a atinge un grad ridicat de
utilizare a spaiului cu investiii minime.
Pentru a realiza rotaia dup regula
primul intrat primul ieit locurile libere
nu pot fi folosite pentru depozitarea
altor produse.

Pierderile de spaiu care rezult din neutilizarea spa iilor libere sunt numite
pierderi fagure.

Caracteristici n proiectarea sistemului de depozitare n stiv:


x-adncimea rndului de stivuire
y-numrul rndurilor de stivuire necesare unui anumit lot de produse
z-nlimea stivei.
Alte notaii:
Q-mrimea lotului de depozitare n uniti de ncrctur
s-stoc de siguran n uniti de ncrctur
A-limea aleii de circulaie
L-lungimea sau adncimea unitii de ncrctur
W-limea unei uniti de ncrctur

Exemplu
Se consider nivelul stocului pe durata depozitrii unui lot este dat prin datele
de mai jos:
Perioada

Nivelul
stocului

Perioada

Nivelul
stocului

Perioada

Nivelul
stocului

15

10

11

14

12

13

13

12

14

11

10

15

Numrul rndurilor din


stiv

Perioadele

Numrul perioadelor

1,2,3

4,5,6,7,8,9

10,11,12,13,14,15

Repartiia este rezultatul configuraiei stivei de stocare.Pentru 13,14,15


ncrcturi in perioadele 1,2,3 rezult o stiv de 3 rnduri.Pentru 12 pn la
7 ncrcturi rezult 2 rnduri n stiv,6 pn la 1 incrctur ocup un
singur rnd.
Numrul rndurilor de stocare va fi:
=3(3/15)+2(5/15)+1(6/15)=17/15=1,8.

Un rand de suporti multipli permite


depozitarea pe adancimea x a incarcaturii
alaturate de lungime L si latime W. Se
observa ca aceasta este foarte asemanatoare
cu depozitarea bloce exceptand faptul ca
fiecare unitate de incarcatura este sprijinita
separat.

La depozitarea pe suporti multipli fiecare


element de suport este independent fata de
ceilalti atat pe orizontala cat si pe verticala.
Suprafata de vatra afectata unui rand de
suporti este o fractiune din suprafata unui
suport multiplu si rezulta prin raportarea
acesteia din urma la numarul nivelelor de
depozitare.

Rafturi de palete
Rafturile pentru palete de doua si de un rand
de incarcaturi pot fi considerate cazuri speciale
de depozitare pe suporti multipli cu adancimi
de x=2 si respectiv x=1. Deosebirea dintre un
raft standard de palete si un raft de suporti
multipli consta in ceea ca se pot depozita doua
incarcaturi una langa alta utilizand fie raft de un
singur rand, fie raft de doua randuri de palete
pe adancime.

Depozitarea pe rafturi de palete


a)Raft cu un rand de palete pe adancime
b)Raft cu 2 randuri de palete pe adancime

Raft dublu de palete


Dat fiind ca adancimea suportului de
depozitare este data, va fi relativ simplu sa se
calculeze valoarea lui S pentru rafturile duble
de palete.Raftul dublu de palete este cazul
special al depozitarii pe suporti multipli pentru
care x=2. In cazul raftului dublu de palete se
pot depozita doua incarcaturi alaturate pe o
paleta. Ca urmare latimea suprafetei ocupate
de un raft dublu de palete va fi W+1,5c+0,5r.
Adancimea suprafetei ocupate de un raft
dublu de palete va fi 2L+0,5(A+f).

Raft simplu de palete


Pentru a determina suprafata medie de
vatra de depozitare necesara pentru rafturi
simple de palete adancimea suprafetei de
depozitare va fi L+0,5(A+f).Latimea
suprafetei de depozitare este aceeasi ca la
raftul dublu de palete.

Sisteme automate de
depozitare si de regasire in
depozit

Sistemul automat de depozitare si de regasire a


avut un impact deosebit asupra fabricatiei si
depozitarii. Prin utilizarea controlului
computerizat, sistemele de manipulare si
depozitare s-au integrat in procesele de
fabricatie si distributie. La inceput accentul s-a
pus pe depozitarea si regasirea produselor
finite.
SADR are influente si asupra proiectarii
depozitelor
SADR consta din rafturi de depozitare,instalatii
de depozitare/regasire si puncte intrare-iesire
sau rampe preluare/eliberare.

Evaluarea,alegerea i implementarea
planului de faciliti

Procesul de ezvoltare de alternative nu este


uor,deci tebuie sa i se acorde o atenie
deosebit.Pentru a oferi o precizie mai mare
procesului POF acesta se poate dezvolta pe baza a
20 de etape.
1.Definirea problemei si consultarea conducerii in
privina scopului,obiectivelor,bugetului.
2.Aprobarea sau reluarea procesului pn cnd se
obine acordul conducerii.
3.Analiza.Dezvoltarea ceinei fluxului de material
precum si a bazei de date.

4.Prezentarea bazei de date conducerii si


personalului de operare pentru a se stabili ca
aceasta este real.
5.Realizarea de modificri n definirea
problemei daca este cazul si completarea
bazei de date.
6.Stabilirea frontierelor departamentelor.De
exemplu pentru organizarea si planificare unui
depozit:recepie,micare ctre stocare,stocare
componente mrunte etc..

7.Generare de soluii alternative.


8.Utilizarea unor modele matematice sau de
simulare pentru a testa fezabilitatea.
9.Recapitularea alternativelor fezabile pentru a
se verifica corectitudinea acestora
10.Evaluarea alternativelor
11.Combinarea soluiilor.Este necesar
integrarea acestora ntr-o soluie general
rezonabil.

12.ncorporarea soluiilor existente ale


subproblemelor in planul general daca este cazul.
13.Evaluarea alternativelor planului general de
faciliti.Se va determina impactul economic
precum si schimbarile in producie si tehnologie.
14.Prezentarea altenativelor conducerii pentru
alegerea soluiei.
15.Dezvoltarea proiectului de detaliu:amplasarea
echipamentelor,stlpilor de
susinere,culuarelor,etc.

16.Determinarea detaliat a
echipamentelor(hard si soft).
17.Trimiterea specificailor ctre furnizori.
18.Primirea ofertelor de la furnizori,analiza
acestora si obinerea aprobrii conducerii.
19.Execuia construciei,montarea
echipamentlor,punerea n funciune.
20.Auditarea performanelor planului de
faciliti