Sunteți pe pagina 1din 8

Jocuri in sprijinul desfasurarii

activitatilor matematice din


gradinitele de copii
Jocuri in sprijinul desfasurarii activitatilor matematice din gradinitele de copii

Gradinita cu Program Prelungit Nr.56 Constanta


In gradinita jocul este activitatea de baza si se regaseste in toate ariile de activitate,
realizand procesul de invatare intr-un mod atractiv, antrenant si usor asimilabil de catre copil.

Copilul se joaca de la intrarea in gradinita pana la micul dejun, in timpul activitatilor didactice de
dimineata, apoi se joaca serios in cadrul activitatilor commune, apoi se distreaza jucandu-se in
timpul activitatilor complementare si numai la pranz opreste temporal jocul, el urmand sa isi reia
cursul la plecarea acasa, unde bineinteles, copiii se joaca.
Activitatile matematice din gradinita, dezvolta la copii abilitatile de a utiliza numerele si
cifrele, de a efectua operatii de adunare si scadere, de a compune si rezolva probleme implicand
cele doua operatii aritmetice. Dar simpla imitatie, reproducerea, duc intotdeauna la pasivitate
intelectuala, motiv pentru care gandesc ca jocurile, indiferent de gradul lor de dificultate,
antreneaza copiii sa alcatuiasca ei insusi probleme si sa descopere modalitatile de a le rezolva
prin efort propiu. Voi prezenta in continuare jocuri in care prescolarii au fost pusi in situatia de a
rezolva sarcini matematice utilizand strategii si modalitati diverse.
1. Robotelul joc logic
Se recomanda copiilor de nivel I
Scopul: recunoasterea formelor geometrice (rotund, patrat, triunghi) si a culorilor (rosu,
galben, albastru); gruparea acestora dupa forma si culoare.
Obiective

sa recunoasca formele geometrice

sa le denumeasca

sa grupeze dupa criteriul formei

sa se grupeze dupa culoare

sa manifeste bucuria de a se juca cu Robotel si satisfactia rezolvarii corecte a


sarcinii de joc

Regula jocului: Copiii semnalati de Robotel vor ridica jucaria de anumita forma
geometrica
dupacare o vor denumi.Raspunsul corect este marcat de Robotel cu beculetul
verde aprins. In caz contrar, un alt copil va intervene pentru a da raspunsul corect.
Material:

Robotel jucarie
Trusa Logi I
Stegulete colorate in rosu, galben, albastru, fiecare

Desfasurarea jocului: grupa de copii va fi organizata in semicerc cu fata catre Robotelul


jucarie. Acesta este prevazut cu un beculet verde luminos. De asemenea, miscarea si semnalul
sonor emis de Robotel va ajuta la declansarea actiunii copiilor. Spre exemplu, atunci cand
Robotel va ridica forma rotunda (actionat de catre educator) copiii care au aceasta piesa
geometrica o vor ridica la randul lor. Un singur copil insa o va denumi cu voce tare: aceasta
jucarie este de forma rotunda si o va aseza in dispozitivul de forma rotunda. Robotelul va marca
raspunsul corect cu semnalul luminos de culoare verde. Altfel, beculetul nu se va aprinde pana
cand sarcina didactica nu se va rezolva corect. Jocul se desfasoara pana cand vor fi epuizate toate
piesele.
Varianta: copiii vor fi anuntati ca se vor juca altfel cu Robotel. Acesta prezinta, pe rand, 3
stegulete colorate in rosu, galben, albastru. La piept, fiecare copil a primit un ecuson cu una
dintre cele 3 culori. La semnalul lui Robotel copiii se vor grupa dupa culoarea indicata pe
ecuson. Se vor schimba ecusoanele si jocul poate continua.

2. Scaunelele
Grup de 10 copii, nivelul II
Scopul: verificarea numaratului in limita
dezvoltarea
orientarii rapide in spatiu.
Obiective:

1-10,

-se numere in limita 1-10


-sa raporteze prin corespondenta de 1 la 1
-sa recunoasca cifrele
-sa manifeste viteza de reactie

raportarea

numarului

la

cantitate,

-sa se deplaseze in jurul scaunelelor


-sa respecte regulile de joc
Regula jocului: copiii se vor aseza pe scaunelele numerotate de la 1 la 10, la semnalul
educatoarei vor alerga in jurul scaunelelor. Intre timp, educatoarea sustrage un scaunel astfel ca
un copil va ramane in picioare, exclus din joc(temporar).Sevor numara copiii ramasi in joc.
Material:10 scaune, cifre de la 1 la 10, ecusoane, fluier
Desfasurarea jocului: jocul se desfasoara sub forma de intrecere.C ine va ramane in joc pana la
epuizarea celor 10 scaune va fi declarat invingator. Se vor alege doua grupe a cate 10 copii: o
grupa reprezinta jucatorii, cealalta grupa suporterii, cu posibilitatea de a se roti.La semnalull
educatoarei(din fluier)copiii se vor ridica de pe scaune si vor alerga in jurul acestora cu
atentie.La al II lea semnal fiecare copil va cauta sa ocupe un loc pe scaunel indifferent de
ordinea numeratorii lor sau de locurile ocupate inainte.Pentru ca educatoarea va sustrage cate un
scaunel la fiecare joc, ea va intreba:ce scaunel lipseste?Copiii raspund dupa sesizand dupa
cifra afisata pe scaun:lipseste scaunelul cu cifra5sau al cinci-lea scaunel.Educatoarea supune
atunci copiii la o noua incercare intrebandu-i:cati copii au ramas in joc?Copiii vor raspunde
dupa ce vor numara. Jocul se continua pana la epuizarea scaunelelor.
Varianta
Jocul se poate desfasura in mod similar dar cu numaratul in ordine crescatoare .Se asaza primul
scaunel, vor veni doi copii, apoi trei, .Al catelea scaunel am asezat?Cu ca sunt mai
multe(mai putine)scaunele? Cate ne-ar mai trebui sa fie pentru toti copiii?(problematizare)

3.Triunghiul lui Istetila


Scopul: rezolvarea problemelor de adunare si scadere in limita 1-10
Obiective: -sa numere de la 1-10, din 2in 2, din 3in 3;
-sa recunoasca cifrele;
-sa efectueze operatii de adunare si scadere;
-sa fie capabili de performante
-sa manifeste dorinta de afirmare
Regula jocului:
I. Copilul numit va numara in ordinea ceruta, cu si fara simboluri mtematice.
Un pisoi cu labe moi

0,2,10

numara din 2 in 2

10,8 2

Acum iata-l pe Grivei

0,3,9

Numarand din 3 in 3

9,6,3

II. Se distribuie copiilor cate un triunghiIstetilape laturile caruia sunt dispuse cerculete.In
fiecare cerculet va scrie(aseaza tot atatea buline)cifra potivita astfel incat insumandu-le sa dea
rezultatul 10.Cel ce gaseste primul solutia vine la panou si o prezinta. o o o
o

o o
o

o
o

o
o

Desfasurarea jocului: Istetila propune copiilor un joc cu cercuri. Se anunta ca este vorba
despre Triunghiul lui Istetilasi se adreseaza celor ce doresc sa devina asemenea lui .Se ex-plica
regula jocului, pe etape.Copilul care vine cu solutia gasita are posibilitatea sa aleaga orice
varianta doreste; daca rezolvarea nu este corecta, se poate adresa grupului Istetila, ajutama!Cine va gasi solutia corecta va fi declarat Istetilasi va primi un stimulent simbol.
4.Brutarii
Scopul : verificarea numaratului in limita 1-10 si raportarea numarului la cantitate; masurarea
cantitatii cu unitati nestandardizate.
Obiective : -sa interpreteze roluri;
-sa numere in limita 1-10;
-sa masoare cantitati;
-sa raporteze cantitatea la valoare;
-sa selecteze, sa ordoneze;
-sa cante, concomitant cu actiunea;
-sa aiba stisfactia lucrului facut bine;
-sa interactioneze in grup.
Regula jocului: 2 copii brutari vor veni sa numere sacii de grau si sa-i eticheteze cu numarul
corespunzator(unul numara, celalalt scrie) in acelasi mod se va proceda la masurarea ccelorlalte
cantitati , de apa si faina necesara aluatului.Urmeaza apoi numararea painilor modelate.Jocul
fiind complex regula se va explica pe etape.

Materiale:faina, apa, recipiente de masurat, recuzita, echipamente


Desfasurarea jocului:se anunta jocul stabilindu-se regula de inceput, materialele folosite.Pe
fondul muzical al canteculuiBrutariise desfasoara actiunea de preparare a painii:
Astazi noi suntem brutari
facem paini rotunde, mari
faina, drojdie, apa, sare,
punem in covata mare
Cu ajutorul recipientelor se masoara ingredientele, se framanta aluatul, dupa care se vor modela
painile.Din aceasta clipa incepe numaratul lor, coacerea, s.a.
Prin joc copiii utilizeaza cunostinte matematice, selecteaza, ordoneaza, in functie de cerintele
jocului, aplica notiunile insusite intr-un context inedit, interesant, interiorizandu-le, experimenttand.Rolul educatoarei consta doar in dirijarea invatarii, explicarea unor situatii problema
necunoscute, trezeste curoizitatea, incurajaza copilul in fata noului, motiveaza actiunile si
stimuleaza rezultatele pozitive.

Bibliografie
Revista Invatamantul Prescolar-NR.4/2007 MECT Activitati matematice pag.88
Programa activitatilor instructive-educative din gradinita de copii, Ed.V & Integral, Buc.2000
C.,Eftimie, Jocuri logice pentru prescolari si scolarii mici, E.D.P.,1976
D., Salavastru, Psihologia Educatiei, Ed.Polirom,2004, Dimensiunile creativitatii, pag.99
C.,Cucos, Pedagogie, Ed.Polirom, Iasi, 1996
M.,Constandache, curs de Pedagogia jocului,Facultatea de Psihologie si Stiintele educatiei,
Universitatea Ovidius, 2007
PROGRAMA PROIECT
Cuprins

Activitate optionala

Activitate matematica-jocuri

Alternative educationale-eseu

Ian 2008
Alternative educationale

Intocmit: instit.I Georgeta Zaifu


Gradinita cu Program Prelungit Nr.56 Constanta
Conceptual, alternative educationale reprezinta un ansamblu de
obiective, continuturi, modalitati de organizare, care coexista cu sistemul traditional de
invatamant. Alternativele
educationale sunt:

Waldorff;

Step by Step;

Jena;

Montessori

si altele

Programul Waldorff are ca trasatura fundamentala in procesul de invatamant predarea


in
epoca gandita ca o solutie care sa rezolve cu eficienta problematica aglomerarii
materiei de invatare. Materiile pe care scoala Waldorff le numeste abilitati (limbi, educatica
fizica, desen, activitati practice), se regasesc moral in continuarea orelor de epoca, in fiecare zi.
Euritmia este arta prin care vorbirea si cantul sunt reprezentate vizibil la nivelul activitatii
scolarului. Orice act de invatare este insotit de muzica si miscare. Prin ea se dezvolta trei
componente: a)latura didactica b) latura artistica - se cultiva simtul artistic, armonia miscarilor c)
latura terapeutica in sensul valorilor ei de relaxare, destindere. Strans legate de euritmie sunt
artele (picture, modelajul, sculptura), primele deprinderi necesare copiilor pentru a realiza mici
activitati mestesugaresti. Culorile sunt introduce sub forma de personaje care au anumite
trasaturi prin care copiii deosebesc culori primare, culori secundare si le regasesc in peisaje, in
obiecte confectionate, in produse mestesugaresti.
De remarcat este faptul ca prin aceasta forma specifica de organizare scoala Waldorff
valorifica interdisciplinaritatea ca principiu essential in relatia dintre materiile de studio si
modalitatile specifice de predare a lor.
De la grupa dominata de activitatile educatoarei din invatamantul traditional, la cea orientata
dupa necesitatile copilului, Step by Step adera la o individualizare a procesului de predare care
respecta eforturile si capacitatile intelectuale ale fiecarui copil.

Programul este destinat copiilor in varsta de 3-6 ani si familiilor acestora, oferind o alternativa
educationala.
Conceptele de baza ale proiectului Step by Stepincurajaza jocul si activitatea intr-un spatiu
liber sau inchis format din 10 centre de activitate dotate divers cu material de alfabetizare,
constructii, arta, matematica (manipulative), buctarie, joc de rol, stiinta, nisip si apa, jocuri in aer
liber. Programul unei zile in grupa Step by Stepincepe cu primirea copiilor, cand au loc discutii
individuale cu parintii, timp in care copiii se antreneaza in activitati ale diminetii, servesc micul
dejun. Activitatile de grup sau intalnirea de dimineata corespunde activitatilor frontale, unde
copiii, in grup mai mare sau doua mai mici vor desfasura o activitate comuna, conform temei de
dezbatere sau categoriei de activitati planificate.Activitatile de aranjare a jucariilor insotite de
prezenta parintilor va incheia programul unei zile.
Planul Jena este un concept pedagogic initiat de pedagogul german Peter Peterson si se inscrie,
de asemenea, in pedagogiile reformei alaturi de celelalte (Montessori, Waldorff, Freinet, Step by
Step, etc.). In procesul educational acesta pune accent pe copil si pe dezvoltarea integrala a
personalitatii sale cu sprijinul comunitatii. Alaturi de parinti, educatori, profesori, in interactiunea
cu alti indivizi, invata sa-si dezvolte spiritual critic de timpuriu, sa-i respecte pe cei din jur, sa-si
asume responsabilitati. Invata ce este libertatea si care sunt limitele ei, invata sa se manifeste ca o
persoana dinamica cu spirit de initiativa. Din punct de vedere al continuturilor educationale
acestea nu sunt diferite de cele ale scolii traditionale romanesti, se bazeaza pe un plan ritmic in
care se succed alternativ 4 activitati: conversatia, lucrul, serbarea, jocul. Accentul se pune foarte
puternic pe viata sociala. Activitattile sunt tratate interdisciplinar, pe intrarea in contact direct cu
natura, cu lumea inconjuratoare. Planificarea pe o zi cuprinde: cercul deschis, ca moment fix al
zilei, in care se dezvolta o anumita tema; cursul de initiere in care se urmareste formarea de
deprinderi-predare; cercul inchis ce propune tema saptamanala.
Alternativa Montessori- de tip integrat, interdisciplinar, axat pe individualizare si pe interesul
copilului inclus in asa numitul mediu pregatit.
Detalii specifice ale metodei Montessori:
Gruparea copiilor de varste diferite in serii de 3 sau 6 ani, pe varste si abilitati neomogene; copiii
lucreaza in conformitate cu propriile abilitati si nu se plictisesc niciodata; mediul special pregatit
este amenajat in functie de aria curriculara iar copiii sunt liberi sa se deplaseze prin sala de
grupa; nu exista limita de timp cand copilul lucreaza cu materiale; metoda de predare-Preda
predant, nu corectand; se respecta munca si efortul copilului asa cum sunt.
Maria Montessori concepe un set de materiale dispuse in 4 arii: viata practica, exercitiile
senzoriale, limbajul si matematica.
Putem spune, in concluzie, ca in sistemul educational Montessori, Jena, Waldorff, Step by Step,
educatoarea este special pregatita pentru a aborda intr-o alta maniera dezvoltarea fiintei umane.

Bibliografie

Kristen A.H., Educatia si cultivarea democratiei, programul Step by Step.Romania 1996


Kristen A.H., R.K. Kaufman, S.Saifer, Crearea claselor orientate dupa necesitatile copilului
Head Start Romania- Programa proiectului Soros pentru invatamantul prescolar
Internet, Peter Peterson, Alternativa Jena, 1924
RIP, Educatia in anul 2001, Metodologie alternative educationalaMontessori, Buc.2001,
pag.78