Alcoolul

Efectele consumului de alcool se manifest asupra sistemului nervos central, dar

consumul de lung durat afecteaz i alte organe. Dup consum, alcoolul este
absorbit integral n intestinul subire i n stomac, apoi este distribuit la toate
organele n funcie de fluxul de snge. Cea mai mare parte din alcoolul din snge
este transformat n acetaldehid la nivelul ficatului. Metabolizarea unor cantiti
mici de alcool necesit o enzim, alcool dehidrogenaza. Efectele consumului de
alcool implic adicia i sevrajul. Adicia este o stare de dependen fa de o
anumit substan, i poate fi fizic, psihic sau ambele. Dependena psihic
reprezint un comportament n care consumul de alcool este recompensat de o
plcere ateptat. Dependena fizic este rezultatul dezvoltrii unei tolerane la
alcool, ca urmare a consumului repetat, toleran ce favorizeaz creterea cantitii
de enzim necesar pentru metabolizare. Dependena fizic devine evident atunci
cnd este ntrerupt consumul de alcool i apare o stare de sevraj. n timp, sunt
necesare cantiti sporite de alcool pentru a produce aceleai efecte, deoarece
organismul crete nivelul de toleran. Consumul de alcool produce tulburri
hepatice sau gastrice, iar consumul pe termen lung afecteaz toate organele i
esuturile (o perioad de consum de 15-20 de ani duce la apariia cirozei hepatice).

Tutunul

n societatea modern, tutunul este tot mai puin tolerat, existnd o segregare ntre
fumtori i nefumtori. Tutunul conine substane toxice (monoxidul de carbon) i
cancerigene (se estimeaz c e vorba despre aproximativ 40 de substane).
Fumatul este asociat cu mai multe efecte nocive, cele mai frecvente sunt cancerul
bronic, gastric, esofagian. Pe lng neoplazii (cancer), fumatul este asociat unui
risc crescut de infarct sau alte boli (accidente vasculare, ateroscleroz). Efectele
fumatului pasiv includ astmul bronic (apare la copiii crescui n medii cu fum de
igar), iritaii sau cancerul. Pentru toate aceste afeciuni fumatul este un factor
favorizant, nu decisiv.