Sunteți pe pagina 1din 18

Teoria lui Lazarus

The cognitive motivational-relational theory


O teorie a emotiilor trebuie sa iti ofere o explicatie generala a ce sunt emotiile + explicatie
specifica pt fiecare emotie in parte (procesul prin care apare fiecare).

Relational

- em apare la interactiunea dintre pers si mediu


- intotdeauna exista o tranzactie iar emotiile apar in aceasta tranzactie
- emotiile care apar in urma unor evenim rememorate rememorand, traim din nou starea (aici
nu mai este interact directa cu mediul; in aceste conditii ins ca acea interact dintre mine si mediu
mai este inca relevanta pt mine => mai are o anum doza de activare)
interactiuni stabile (gen scopuri, asteptari)
instabile (pasagere)

Motivational

- ceea ce da semnificatie interact mele cu mediul este motivatia


- motivatia = scopuri care pot fi bazale sau complexe (vezi piramida Maslow)
o Motivatia ca trasatura (struct generala de scopuri ex: mai interesat de perfectionarea in
cariera, relatii, familie)
o Motivatia ca stare (reactie la conditiile de mediu)
- ego involvment in aparitia emotiilor:
cand e vb de valori si stima de sine mentinerea integritatii fizice si psiho sa nu fie
afectata stima de sine (furie, anxietate)
cand e vb de idealuri
cand e vb de idei, semnificatie
scopuri legate de ceilalti, de starea de bine a lor
scopuri legate de viata noastra

Cognitiv evaluativ

- motivatia devine emotie atunci cand e procesata cognitiv


- procesarea info tb sa fie de tip evaluare
- sa pun acele cun factuale in relatie cu binele/raul pt mine
- pt a aparea em tb sa existe semnificatie personala (daca nu apare semnificatia, nu apare em)
- evaluarea ca stimul (stil de evaluare)
Proces evaluativ stil evaluativ - dif intre optimisti si pesimisti (eval in termeni
preponderent poz, respectiv neg)
Dif intre evaluari specifice + generalizate (cun despre noi, lume)

Emotiile rezultatul unui proces


- de anticipare
- provocare - interact propriu zisa cu stimulul
- desfasurare
- consecinte (ce se int in urma acelei interactiuni)
Componentele evaluarii
Evaluarea are 6 componente grupate in categorii:
Primara se refera la caracteristicile stimulului
relevanta motivationala - daca o interactiune nu e relevanta din perspectiva scopurilor
mele nu apare em ex: nu o sa ma stresez/sperii, etc
congruenta motivationala - em poz congruente cu scopurile mele
- em neg incongruente
tipul de continut motivational cum e implicat sinele, asta da nuanta

Secundara focalizata pe resursele pe care consider ca le am pt a face fata situatiei


blame responsabilitate (cui atribuim un anum evenim/ o interactiune)
potentialul de coping cum facem fata interactiunii; antecedent al emotiei
rezultatul in urma interactiunii (future expectation)

Concluzii:
! Procesele de evaluare nu sunt secventiale (nu stim cum se produc)
! Nu in toate em sunt implicate toate procesele

Tipologia emotiilor
Emotii care rezulta din amenintari, pierderi si prejudicii (ex. frica, furie, tristete, rusine,
vinovatie etc.)
Emotii care rezulta din beneficii (ex. bucuria, mandria, gratitudinea)
Emotii de granita (ex. compasiunea, speranta, usurarea)

Teme relationale specifice (Lazarus, 1991)


FURIE ofensa adusa impotriva mea
ANXIETATE confruntare cu o amenintare existentiala
FRICA confruntare cu un pericol fizic imediat, concret, coplesitor
VINOVATIE incalcarea unei cerinte/unui ordin moral
RUSINE a esua in a fi la inaltimea asteptarilor/ unor principii ideale
TRISTETE experentierea unei pierderi irevocabile
INVIDIE a vrea ceea ce are celalalt
GELOZIE iritat de a third party for loss or threat to anothers affection
DEZGUST incapacitatea de a digera un obiect/idee (metaforic)
FERICIRE a face un progres in ce priveste realizarea scopurilor
MANDRIE cresterea egoului identitar prin luarea de credit pt o realizare valoroasa
USURARE o conditie stresanta ref la scopuri care s-a schimbat in bine sau a disparut complet
SPERANTA a-ti fi frica de ce este mai rau dar a-ti dori ceva mai bun
IUBIRE a dori sau participa la afectiune
COMPASIUNE a fi miscat de suferinta celuilalt si a-ti dori sa acorzi ajutor
Ex: Anxietate
- continut motivational de tip existential (amenintare reala sau simbolica frica de examen e
amenintata imaginea de sine sociala)
- relevanta motivationala crescuta - exagerarea unui potential pericol
- congruenta motivationala redusa (incongruenta cu scopurile mele)
- blame nu prea conteaza (ex cine i de vina ca cainele fuge spre mine/prabusirea avionului)
- coping anxietatea se mentine prin evitare evitare ce imi mentine ideea ca nu ma descurc
- expectantele de viitor sunt negative
Ex: Furie
- continut motivational de tip existential (amenintare reala/simbolica ofensa impotriva mea)
- relevanta motivationala crescuta
- congruenta motivationala scazuta (incongruenta)
- blame altul, sine, obiecte (rar ma infurii pe mine insumi atribuiri externe)
- coping nu conteaza f mult (cum ti-ai permis sa?)
- viitor e mai putin important se rezolva (de ce ai facut-o acum?)
Ex: Tristetea
- continut motivational tema relationala e in termeni de pierdere
- relevanta motivationala - crescuta (relevant din pct de vedere al scopurilor mele)
- congruenta motivationala scazuta (incongruent cu scopurile mele)
- blame nu prea conteaza cine e de vina

- coping lipsa sperantei legate de prezent si viitor (coping nefavorabil)


- viitor expectante negative
Ex: Bucurie
- continut motivational nu e atat de relevant
- relevantei motivationale - crescuta
- congruenta crescuta (congruent cu scopurile mele)
- blame responsabilitatea nu e atat de ip (daca avem o resp clara o persoana anume - bucuria
e combinata cu gratitudinea)
- coping nu avem nevoie
- viitor expectante pozitive (toate lucrurile par mai bune)

Reglarea emotionala

= incercarea/ strategia de a modifica sau inhiba un raspuns emotional

Teoriile socio-cognitive
Reglarea emotionala depinde de :
- competentele mele stiu, am invatat, mi s-a oferit
- temperament
- baza comportament ce vad
- convingerile mele cred ca ma pot controla, merita sa incerc sa le controlez
- valori si scopuri (ce imi doresc; de ce vreau sa controlez o anumita em?) ex: evit toate
emotiile negative
Paradigme anterioare:
-mecanisme defensive Freud (negare, regresie primitive; umor, autoironia evoluate)
-mecanisme de coping - Lazarus
-strategii de auto-reglare
Ce incercam sa reglam?
- stari fiziologice
- stari emotionale
- comportamente
Impactul privind convingerile asupra controlului emotional
pers care cred ca inteligenta e un dat au AE scazuta si au tend de a renunta mai repede din
sarcini

cei care cred ca emotiile pot fi controlate au AE crescuta si fol tipuri de reglare emotionala
mai adaptative si au experiente em mai placute
Scopuri - ce emotii ne dorim sa simtim prin autoreglare emotionala?
- valorile genereaza scopuri actiunea + strategii
- acele rezultate dorite vin din valorile mele
Preferinte in autoreglare
Pozitive vs negative
Regula derivarii socale (em adecvate social - dezirabilitate dif intre cult colect si individualista)
Utilitate cat de mult ma ajuta?
Ex: tb sa scap de starea de tristete ca sa pot invata
Toate aceste componente determina tipul de reglare emotionala pe care il folosim

Teoria lui James Gross - The Modal Model of Emotion


Situatie atentie evaluare- raspuns (emotia)
Raspunsul emotional generat de evaluarea situatiei implica schimbari in ce priveste raspunsul
experiential, comportamental si neurobiologic.
EX: Interactiune intre doua persoane
Situatia S contradictie aprinsa genereaza R una dintre persoane incepe sa planga
Acest raspuns emotional schimba situatia interpersonal situatia S` (interactiunea cu persoana
pe care ai facut-o sa planga) ceea ce da nastere unui nou raspuns R`(isi cere scuze) care
transforma mai deprate situatia in S`` R`` (jena)
Emotiile asadar, au aceasta fateta repetitiva, ele pot duce la schimbari in mediu.

Strategii de reglare emotionala

Selectarea situatiei a actiona in asa maniera incat sa sfarsesti intr-o situatie care favorizeaza
experentierea de emotii pozitive (evitarea unui coleg ofensiv, vizionarea unui film amuzant dupa
o zi proasta, apelarea la un prieten pe umarul caruia poti sa plangi). Selectia situatiei in fct de em
pe care vreau sa le traiesc.

Bariere: estimarea gresita a raspunsului emotional dintr-o situatie viitoare; cantarirea potrivita a
beneficiilor pe termen scurt ale reglarii emotionale vs costurile pe termen lung.
Modificarea situatiei alterarea situatiei pt modificarea impactului emotional (modificarea
mediului extern, fizic) ex: sprijin copilului in rezolvarea unui puzzle
Strategii atentionale directionarea atentiei asupra unei situatii cu scopul de a influenta
emotiile. Este unul dintre primele procese de reglare emotionala in cursul dezvoltarii.
Distragerea atentiei: shift asupra altui stimul pentru minimizarea stimularii. Poate implica si
schimbarea focusului intern individul invoca anumite ganduri, amintiri inconsistente cu starea
emotionala indezirabila sau un actor se centreaza asupra unui incident emotional din trecut
pentru a potretiza in mod convingator o emotie.
Concentrarea atrage atentia asupra caracteristicilor emotionale ale unei situatii. Cand atentia este
directionata repetitiv asupra propriilor trairi si consecintelor acestora, acest lucru este mentionat
ca ruminatie.
Schimbarea cognitiva modificarea mediului intern. Se refera la schimbarea felului cum
evaluam o situatie alterarea semnificatiei emotionale pe care i-o atribuim (schimbarea felului
cum gandim despre situatie sau despre propria capacitate de a face fata situatiei)
Reevaluarea reinterpretarea situatiei pentru a schimba impactul emotional
Modularea raspunsului are loc in procesul de generare a emotiei. Se refera la influentarea
raspunsului fiziologic, subiectiv, comportamental cat mai direct posibil.
Ex: exercitii de relaxare in momentele de tensiune; pot sa fac ceva placut citesc, ma rog; pot
infl rasp fiziol (medicam); strateg comportam (sport, ciocolata) + strateg gen supresie

Acceptarea- ca strategie de RE
Terapia centrata pe client (Rogers)

Psihanaliza (Freud)

ACT (Hayes)

REBT (Ellis)
Self other world downing
Unconditional self other world acceptance
Acceptarea situatiei si a evenimentelor interne
Acceptarea experentiala atitudine de imbratisare a exper fara a incerca sa sch forma/frecv lor
Imbratisarea activa si constienta a evenimentelor personale ocazionate de propria istorie, fara
incercarea de a schimba forma sau frecventa lor. (Hayes, 2006)

Evitarea experentiala
Este un proces patologic prezumtiv recunoscut printr-un numar larg de orientari teoretice. Un fenomen
care are loc cand o persona nu isi doreste sa ramana in contact cu propria experienta (ex: senzatii ale
corpului, emotii, ganduri, amintiri, predispozitii comportamentale) si altereaza forma sau frecventa
acestor evenimente si contextul care le provoaca.
Strategii de evitare experentiala

COMPORTAMENTALE : ex. consumul de alcool, droguri, evitarea comportamentala etc.


COGNITIVE: ex. supresia ganurilor, supresia emotiilor, distragerea, ingrijorarea etc.

Evitarea experentiala si psihopatologia


I. Evitarea, prin control verbal, creste accesibilitatea stimulului tinta
II. Experientele evitate sunt adesea rezultatul conditionarii clasice, neinfluentata de strategii verbale de
control
III. Costuri secundare crescute, chiar atunci cand evitarea este eficienta (ex. panica) (Hayes, 1996)

Consum de substante
Stres posttraumatic
Anxietate generalizata si alte forme de anxietate
Tricotilomanie
Comportamente parasuicidare
Tulburari alimentare (Chawla, 2007)

Exprimarea emotiilor si relatia cu psihopatologia

Beneficii ale exprimarii gandurilor si trairilor legate de evenim negative


Fizice mai putine vizite la medic, cresterea competentei sistemului imunitar
Subiective emotii pozitive, stare de bine
Comportamentale comp adaptative (ex; gasirea unui loc de munca)
Modele explicative ale efectelor
I.

Modelul inhibitor (Pennebaker, 1989) - traume

Efecte similare pentru exprimarea gandurilor legat de prezent si viitor


Efecte similare pentru scrierea despre traume imaginare
II.

Habituarea cu stimulul si cu raspunsul la acesta (Greenberg et al., 1996)

Activarea structurilor cognitive care sustin emotiile negative si modificarea lor prin
oferirea de informatii incompatibile (Foa, 1997; Lutgendorf et al., 1994)
III.
Dezvaluirea ca strategie de reglare emotionala (Greenberg et al., 2005)
prin habituarea cu emotiile
prin restructurare cognitiva
REGLAREA EMOTIONALA

Autoeficacitate si control (metacognitie) (Lepore & Greenberg, 2002)


Intelegerea si acceptarea emotiilor
Exprimare vs. ingrijorare (Borkovec et al., 2002)
Ingrijorarea = supresia lingvistica a imaginilor si trairilor afective
Ex. Ingrijorarea (nu si gandurile neutre) inainte de confruntarea cu un stimul fobic reduce reactia
fiziologica la stimul (Borkovec et al., 1993):
Previne accesarea structurilor anxiogene
Previne procesarea in adancime a materialului
Previne procesul terapeutic? (Foa & Kozak, 1986)
1. Inhibitie vs. dezinhibitie
- Activarea somatica
- Activarea imaginilor
- Activitatea lingvistica
2. Trairea emotiei
3. Nivelul de procesare
Exceptii ostilitate, furie
Plansul (Vingerhoets, 2000)
Plansul efecte emotionale
Discrepanta intre efectul imediat si cel raportat retrospectiv valoare adaptativa pe
termen mediu/lung (Gross et al., 1994; Vingerhoets et al., 2000)
Discrepante in functie de context laborator vs. ecologic (Vingerhoets et al., 2000)
Plansul - efecte asupra sanatatii
Efectele imediate date contradictorii (ex. Gross et al., 1994; Panksepp, 1998)
Efectele pe termen lung (diferente interindividuale) date contradictorii
Supresia emotionala
Creste activarea fiziologica (Gross & Levesohn, 1993 dezgust)
Nu afecteaza trairea subiectiva (Gross, 1998)
Masurarea inhibitiei emotiilor negative s-a dovedit a prezice mortalitatea incidenta bolilor
coronariene, hipertensiune si alti factori de risc relationati cu acestia. (Mauss & Gross, 2004)

Supresia gandurilor
Wegner (1989) incercarile de supresie:
Efect de crestere imediata
Efect de rebound
Teoria procesului ironic (Wegner, 1994):
Procesul de operare
Procesul de monitorizare
Supresia gandurilor emotionale
Categorii de ganduri secrete:
1. Offenses (ex. a fura ceva)
2. Worries (ex. a uita sa inchizi usa)
3. Sorrows (ex. a iubi pe cineva care nu ne iubeste)
4. Sins (ex. consum de droguri)
From Secrecy to Psychopahtology (Wegner & Lane, 2002)
ARTICOL Psihofiziologia plansului (Gross, 1994)
De ce plangem cand suntem tristi? Exista doua teorii care explica acest lucru:
- plansul serveste homeostaziei, facilitand recuperarea.
- plansul produce o stare aversiva care motiveaza comportamentul tinta
Perspectiva recuperatorie
Mecanismele functiei homeostatice a plansului:
ameliorarea trairilor negative
eliminarea toxinelor biochimice legate de stres
reduce activarea sist nervos simpatic
Reducerea emotiilor negative (depresia)
- cei mai multi oameni raporteaza faptul ca se simt bine dupa ce plang sustinand ca expresia
having a good cry le-a eliberat emotiile negative.
- aceasta teorie face predictia ca plansul este asociat cu diminuarea emotiilor negative si cresterea
emotiilor pozitive
Reducerea/eliberarea toxinelor
- plansul indus de emotii ajuta la restaurarea homeostaziei, prin eliberarea de toxine leg de stres

- pt a sustine ipoteza ca lacrimile distresului emotional au o functie, lacrimile varsate in timpul


unui film contin o concentratie de proteine mai ridicata decat lacrimile provocate in timpul taierii
unei cepe aceasta concentratie reprezinta eliberarea de toxine in serviciul reechilibrarii
homeostatice
Diminuarea activarii SNSimpatic
- glanda lacrimala, responsabila pt producerea lacrimilor este inervata de fibrele parasimpatice
ale nervului VII.
- sist nervos simpatic si parasimpatic actioneaza in opozitie unii cercetatori sugereaza ca
emotiile intense activeaza sist nervos simpatic, proces ce poate fi urmat de eruperea activitatii
parasimpaticului care serveste la reducerea nivelelor ridicate ale activarii simpaticului.
Perspectiva activarii (arouselului psihologic)
- plansul genereaza o stare de arousel psihologic ridicat
- scoate in evidenta o functie diferita a plansului daca plansul e asociat cu nivele inalte de
arousel psihologic, nu poate facilita recuperarea fiziologica (pe termen scurt cel putin).
- plansul duce la o stare de activare fiziologica stresanta si aversiva care semnaleaza ca ceva nu
este in regula; aceasta stare poate functiona in scopul mentinerii coeziunii sociale

Rezultatele studiului lui Gross


Subiectii care au plans in timpul filmului au afisat un comportament mai expresiv, au raportat
nivele mai ridicate de tristete si durere decat subiectii care nu au plans. Planul a fost asociat de
asemenea cu cresterea activarii somatice si autonome. Rezultatele favorizeaza teoria activarii.
O perspectiva socio-emotionala a functiei plansului
Schimbarile fiziologice asociate cu plansul au rolul de a ne comunica atat noua cat si celorlalti
faptul ca ceva nu este bine si de a ne motiva si mobiliza spre actiune a ameliora suferinta.
Plansul:
este asociat cu activarea sist autonom
cel care plange percepe activarea aceasta ca durere
ceilalti pot percepe distresul celui care plange
plansul este aversiv celor care sunt martori acestuia

Mindfulness

= efortul de a acorda atenie n mod intenionat experienei momentului prezent, fr judecat


critic i meninerea n timp a acestei stri (Kabat Zinn, 1992). Aceste experiene includ

senzaiile la nivelul tuturor simurilor, emoiile, gndurile i imaginile mintale. Scopul acestui
tip de meditaie nu este de a schimba coninutul experienei trite ci de a schimba modul n care
este trit experiena i influenele pe care le are asupra comportamentului (McCracken, 2006).
Procesul mindfulness - elemente primare (Bishop i colab., 2004):
- auto-reglarea atenional asupra experienei imediate
- acceptarea experienei moment cu moment.
sau
- intenie, atenie i atitudine (Shapiro si colab., 2006).
Atitudinea - descrie calitatea ateniei i presupune acceptare, rbdare, perseveren, ncredere.
Atenia - include atenia suinut i abilitatea de comutare a ateniei de la un stimul la altul
Intenia descrie natura planificatoare de direcionare a ateniei asupra observrii experienei
moment cu moment.
Beneficii: sporirea ateniei i a concentrrii, creterea auto-monitorizrii i auto-reglrii
arouselului, dezvoltarea capacitii de observare care permite o uoar identificare a gndurilor
maladaptative i auto-monitorizarea propriilor strategii de coping (Roemer i Orsillo, 2002),
diminuarea anxietii i a depresiei (Baer, 2003).
Fiziologic: scderi ale ratei inimii, ncetinirea respiraiei, scderi ale presiunii sngelui, nivele
sczute ale lipidelor, circulaiei hormonilor de stress
Emotiile la varsta a III a

Modificari fiziologice
- reducerea volumului creierului
- scaderea reactivitatii cardiovasculare
- cresterea reactivitatii cortizolului
Stare de bine
- niveluri mai mari ale starii de bine autoraportate odata cu inaintarea in varsta
- niveluri mai scazute de afectivitate negativa
- niveluri mai scazute ale anxietatii, depresiei, si furiei
- niveluri constante ale emotiilor pozitive
- reducerea mai ales a emotiilor cu reactivitate puternica (pozitive sau negative)
Reactii la evenimentele negative
Perceperea stresorilor zilnici ca fiind mai putin severi si amenintatori fata de tineri
(descriu situatiile negative din viata lor mai putin negativ)
Reactivitate mai redusa la conflicte interpersonale (evalueaza mai pozitiv sit sociale)

Ostilitate si lipsa de speranta mai reduse ca raspuns la boala cronica (Gil & Gilbar, 2001)
Relatiile sociale
Starea de bine emotionala si distresul depind in special de relatiile sociale. Cel mai comun
stresor zilnic raportat este tensiunea interpersonala iar aceasta poate duce la nivele ridicate de
distres emotional (Charles & Carstensen, 2009; Almeida, 2005).
Importanta stabilitatii relatiilor timpurii
Odata cu inaintarea in varsta (incepand cu 30-40 ani) reducerea voluntara a retelelor
sociale nu datorita pierderii/decesului
Numarul de relatii apropiate ramane stabil
Satisfactie mai mare & emotii negative mai putine in relatii
Teorii
Disengagement Theory (Cummings & Henry, 1961)
Selective Optimization with Compensation (Baltes & Baltes, 1990): scopuri importante
si realizabile
Strenght and Vulnerability Integration (Charles & Piazza, 2009): utilizarea experientei
dobandite privind controlul emotiilor si relatiile sociale
Socio-emotional Selectivity Theory (SST; Carstensen, 1993)
-motivatia se schimba pe masura ce oamenii inainteaza in varsta
-constientizarea orizontului temporal influenteaza scopurile (constrangerile timpului schimba
ierarhia scopurilor
1. Influenta perspectivei temporale asupra scopurilor
Viitorul nelimitat: scopuri centrate pe castig de info si cunostinte (cand oamenii percep
un orizont temporal nelimitat, de obicei prioritizeaza scopuri care ii pregatesc pt un viitor
lung si incert)
Viitor limitat: scopuri orientate spre optimizare emotionala si activitati cu
sens/semnificatie (pe masura ce inainteam in varsta si suntem constransi de timp,
scopurile noastre cuprind emotie si semnificatie)
2. Selectivitatea socio-emotionala influenteaza retelele sociale
- experienta schimba felul cum oamenii abordeaza situatiile sociale
Descrestre semnificativa a numarului de membri ai retelelor sociale
Se renunta la membrii de la periferia retelei

Descresterea se asociaza cu cresterea satisfactiei in relatii


3. Selectvitate socio-emotionala afecteaza procesarea informatiei
- expereintele de viata schimba felul in care oamenii proceseaza si raspund la info emotionale
a. Evaluarea (appraisal): evenimente prezente si trecute
Diferentele de varsta in ce priveste felul in care oamenii percep si evalueaza materialul
emotional: varsta a 3-a este asociata cu atentia selectiva asupra stimulilor pozitivi.
Ex. evaluare sociala, rezolvare de probleme, interactiunea cu partenerul, regrete.
b. Memoria
Adulti tineri: Bad is stronger than good Varstnici: Positivity effect
Memorie autobiografica: Studiile care au examinat evaluarile ca raspuns la evenimentele
autobiografice au descoperit ca adultii mai in varsta evalueaza si isi amintesc evenimentele mai
putin negaitive (mai pozitive).
Sarcini de laborator: recunoastere si reproducere (review Carstensen et al., 2006)
c. Raspunsuri comportamentale
Comportamente care previn escaladarea tensiunilor sociale: ex. pasivitate
Scopuri care au ca element central mentinerea linistii si armoniei sociale
4. Selectivitatea socio-emotionala influenteaza reglarea emotionala
Schimbarea tipului de probleme cu care ne confruntam + schimbarea si strategiilor
rezolutive: problem focused vs. emotion focused.
Exista totusi flexibilitate.
Stimulii emotionali dobandesc relevanta crescuta (emotional salience), la nivel
atentional, mnezic etc.
Reglare emotionala
Focalizare crescuta pe strateg emotion focused in sit sociale reglare em mai
eficienta
Optimizarea reglarii emotionale prin utilizarea strategiilor focalizate pe antecedent:
selectie si modificare situationala, alocarea preferentiala a atentiei

Anxietatea somatica/ Ipohondria

Anxietatea legata de sanatate


Preocupari legate de sanatate ingrijorari curente si adaptative
Preocupari exagerate OCD (tulb de tip obsesivo-compulsiva); panica; hipocondrie; GAD (tulburare de
anxietate generalizata).
=Ipohondria=
1. Elemente cognitive:
Preocupare legata de boala: imagini si ganduri recurente referitoare la boala si moarte
Convingere legata de boala: credinta de a avea o boala grava
Atentie exagerata la schimbarile corporale (hipervigilenta)
Dificultati in a accepta asigurarile medicale
2. Elemente somatice
Reactii anxioase de natura somatica (palpitatii)
Interpretarea eronata a unor modificari somatice benigne
3. Temeri de tip hipocondriac
Frica de a avea o boala
Teama de a face o boala in viitor
Teama de expunere la stimuli legati de boala
4. Elemente comportamentale:
Verificari repetate
Cautarea de asigurari
Solicitari repetate de analize medicale
Cautarea obsesiva de informatii medicale
Evitarea stimulilor legati de boala
Mecanisme - interpretarea
Interpretarea eronata (catastrofica) a manifestarilor somatice (Salkowskis & Warwick, 2001)
Interpretarea senzatiilor corporale normale ca indicatori de boala (Barsky et al., 1993)
Convingerea ca sanatatea inseamna un numar redus sau absenta manifestarilor somatice (Barsky)
Supraestimarea probabilitatii de imbolnavire si a severitatii bolilor (Easterlig & Leventhal, 1989),
NU si a altor tipuri de risc (ex. accidente; Barsky et al., 2001)
Diferenta panica- hipocondrie
1. Interpretarea eronata in panica e legata mai degraba de simptome care se accentueaza ca rezultat
al anxietatii; in hipocondrie o gama mai larga de simptome
2. Panica: catasrofa iminenta; hipocondrie: viitor mai indepartat
3. Panica: comportamente de evaziune si evitare; hipocondrie: verificare si reasigurare

Amplificarea somato-senzoriala (Barsky, 2001)


a. Centrarea crescuta pe propriul corp, cu focalizarea excesiva asupra senzatiilor fizice neplacuta
b. Tendinta de concentrare pe senzatii minore si infrecvente
c. Tendinta de a percepe aceste senzatii ca mai intense si periculoase decat sunt, si ca semn de boala
Factori:
Cognitivi / interpretare (ex. Cope et al.,: intensitatea simptomelor)
Atentionali (ex. Pennebaker, 1982)
Emotionali (ex. anxietate si depresie; Clark, 1986)
TEORIA CBT (Salkovskis, 2001).
Experientele anterioare (experiente si perceptia bolilor din familie; perceptia interpretarilor simptomelor
si raspunsurilor adecvate) Formarea supozitiilor disfunctionale (simptomele corpului sunt
intotdeauna un semn ca ceva nu este in regula) Incident critic (unul dintre prietenii mei a murit de
cancer acum cateva luni; in ultima vreme am avut mai multe dureri de cap) Activarea convingerilor
(supozitiilor) Ganduri automate (S-ar putea sa am o tomora) Anxietate legata de sanatate
(comportamentala evitare si restrictii auto-impuse, auto-inspectii repetate, cautare de info, masuri
preventive) ; psihologica crestere arousal, modificari in functiile corpului, tulburari de somn; cognitiva
centrarea atentiei asupra corpului, centrare asupra info negative, ingrijorare, ruminatii; afectiva
anxietate, depresie, furie).
Interventie CBT
ETAPA I: EVALUARE
Sedintele 1 si 2
Atitudinea pacientului fata de tratamentul psihologic
Strategii de stimulare a cooperarii
Descrierea problemei
Originea si evolutia problemei
Variabile moderatoare
Evitare
Reactia persoanelor semnificative
Istoricul tratamentelor anterioare
Afectarea functionala
Convingerile P privind originea si evolutia problemei

Convingeri generale privind natura si semnificatia simptomelor


Factori psihosociali
Sedinta 3 aplicare scale
STAI
BDI
Illness Attitude Scale (IAS; Kellner, 1987)
Illness Behavior Questionnaire (IBQ, Pilowsky & Spence, 1983)
Somatosensory Amplification Scale (SSAS, Barsky et al., 1990)
ETAPA II TRATAMENT 10 SEDINTE
Identificarea asumptiilor disfunctionale privind simptomele somatice, boala si sanatatea si
restructurarea lor
Reatribuirea simptomelor fizice nonpatologice unor cauze benigne
Eliminarea comportamentelor care mentin tulburarea
Vezi slide health anxiety nr 19!!!

Emotiile si efectul lor asupra sanatatii fizice


Emotiile si sanatatea slide-uri!!! Vezi si Lazarus pag 403!!!