Romanul Mara, de Ioan Slavici apartine prozei realiste,

deoarece se inspira din viata targurilor de provincie , a breslelor

din Adeal, de la sfarsitul secolului al XIX-lea. Tema romanului este
prezentarea eforturilor unei femei vaduve dintr-un targ
transilvanean, Radna, de a obtine o pozitie sociala privilegiata
intre micii negustori ai locului, prin harnicie si perseverenta,
pentru a asigura un trai mai bun copiilor sai, Persida si Trica.
Naratiunea este realizata la persoana a III-a, din perspectiva
unui narator obiectiv, omniscient. Personajul principal, Mara, este
tipul vaduvei intreprinzatoare si aprige, sau tipul femeii capitalist.
Ea este energica, optimista, abordand orice noua situatie cu
increderea in sfarsitul bun. Fiica ei, Persida, este acelasi tip ca si
mama ei, o Mara juvenila , cum observa Nicolae Manolescu.
Romanul are doua planuri : planul Marei si planul iubirii dintre
Persida si Natl. Viata de familie a Persidei este prezentata in
alternanta cu viata lui Trica in familia lui Bocioaca, starostele
cojocarilor. Intreaga creatie a lui slavici este o pledoarie pentru
echilibrul moral,pentru chibzuinta si intelepciune, pentru fericire
prin iubirea de oameni si pastrearea masurii in toate,iar orice
abatere de la aceste principii este sanctionata de autor. In opera
Mara, Slavici contureaza un personaj realist, viabil, de o vigoare
surprinzatoare, care-si da seama ca singura cale de a izbuti in
viata este puterea banului. Persida , este fiica Marei , ea este una
dintre cele mai reusite, mai stralucite figuri din literatura romana
si este ilustrata de Slavici in evolutia sa de la copilarie la
maturitate. Criticul Magdalena Popescu afirma ca: Mara este un
caracter,Persida un destin. De asemenea, George Calinescu vede
in Mara tipul comun al femeii de peste munti, iar Nicolae
Manolescu prima femeie capitalist din literatura noastra.. Mara
precupeata de la Radna, domina intregul roman, prin forta si prin
complexitate. Este energica, voluntara, optimista. Persida, in
schimb, este o Mara juvenila, pe cale de a lua cu varsta,
obiceiurile si infatisarea mamei sale, observa Nicolae Manolescu.
La fel ca si mama sa, Persida are un acut simt al realului, o
personalitate puternica in care domina calitatile sale iesite din
comun, devotamantul, chibzuinta si vointa puternica, reusind
astfel sa invinga toate piedicile vietii.
Astfel, din punct de vedere stilistic, cele doua eroine sunt
tratate in mod diferit de autor. Mara este este descrisa prin ironie

in stil indirect, iar Persida e descrisa intr-un stil serios si grav. Cu

toate acestea, in mod surprinzator, ele nu sunt in opozitie ,
ambele fiind simboluri ale feminitatii in romanul lui Ioan Slavici.