Redactor: Iulia Chegu . 5 Pal Tehnoredactor: Virgil Andreica Farm. Maria Gr iesarrieclptnesan ing. Horia Popescu Bemis rer armera ReST TO SSOP TTS AS Plante medicinale in terapia moderna i) | EDITURA CERES Coperta: Nicolae Nicolaescu acterCUVINT INAINTE Tilcurile care se desprind din proverbe, esenja gindirii populate, expresie a experienfei ancestrale, se inrudesc cu stiinfa strdveche a lecuirii cu plante medicinale, ticind porte din acelasi tezaur al inte- lepciunit populare. : Lecuitorii din timpucile strévechi mosteneau. expe- rienja inaintasilor lor, 0 imbogéfeau cu proprille lor descoperiri si tronsmiteau, Ia rindul. lor, urmasilon cunostinfe releritoare Ia plantele binefacdtoare si Ia virtutile lor, pe care noi astdzi le numim principii active. Farmacologia (stiinfa care studiazd originea, pro- prietatile, compozitia $1 actiunea medicamentelor) si diversele terapii (mijloacele si metodele de tra- 5tament ale bolilor) au. strébétut 0 cale lungé pind cind, in momentul de fafé, s-a ajuns la un dome- niu inepuizabil, in centrul cGruia sié omul cu toate remediile descoperite pind in prezent si care apar- jin chimioterapiei, fizioterapiei, helioterapiei etc. In acest context apare fireaseé intrebarea: este ne- cesar sé mai acordém importanfé plantelor medi- cinale si tratamentului cu acesteu, cind avem la dispozitie atitea medicamente preparate in mari laboratoare si fabricl, asa-numite medicamente de sintezd? Acordind importanfa cuvenité medicamentelor de sintezd, facem totusi remarca c@ numérul lor a crescut peste mdsurd. Existé 0 adevdratd intlatie pe piaja produselor farmaceutice, ceea ce duce desigur la derutd. Putem afirma cd sint unele me- dicamente strdine care fac ,modé", datorité recla- melor sustinute de firméle producdtoare. Dintre dcestéa cele mai multe dispar, prin infirmarea efica- citafii lor, nu insé mai inainte de a provoca, in unele cazuri, efecte adverse (reacfii secundare no- cive). In privinfa plantelor medicinale existé cel putin un adevdr de necontestat: vechimea folosirii lot, care prezinté un gir al timpului. Aceasta nu inseamnd cé ‘noi cetcetdri nu vin sé completeze datele mai vechi, privind valoarea lor terapeuticd si efectele pe care le produc. Dar, faptul c& flora-spontané se afld la indemina oricul, ridicé probleme foarte serioase, incepind chiar cu recoltarea‘plantelor. Fard a avea cunostin- fele necesare, recoltarea plantelor implicé nume- roase riscuri, Unele dintre ele sint daundtoare, dar se aseamGnd foarte mult cu cele care contin sub- stanje utile in tratamentul diverselor boli. Pentru operafiile care urmeazé recoltdrii ca: uscarea, con- ditionarea (méruntirea. prin tdiere, risnire sau fre- care), consewvarea etc., este bine sd fie studiate, mai in amdaunt, tratatele de specialitate. Spre a evita. insd atit erorile, cit si condifiondrile necores- punzdtoare, este bine ca plantele medicinale sd fie procurate de la unitafi specializate: farmacii, ma- gazine Plafar etc. In orice caz, pentru precizarea diagnosticului, este absolut necesar sG fie consultat un medic, care sé recomande cel mai adecvat tratameni. Pe ling efectul direct pe care-I produc, plantele medicinale sint indicate in mai multe boli caadjuvante, avind in asociafie cu. alte diferite pro- duse medicamentoase si actiune sinergicd. (acjiune similaré care se exercité in acelosi sens prin adifie si potenfare). In lucrarea de fafé, autorii si-au propus’ sd infor meze pe scurt, clor si pe infelesul tuturor, despre posibilitatile pe core fe oferé plantele medicinale. Lucrarea a fost organizaté pe urmatoarele parfi mai importante: = * ‘ Principalele plante medicinale. Enumerarea acestora s-a fdcut in ordine alfabeticd, tiecare cuprinzind mai multe date utile; denumirea populard cea mai cunoscutaé si denumirea stiingificd; substantele ac tive pe care le confine — conform datelor cunos- cute pind in prezent; efectele substanfelor active, modul de folosire (uz intern, uz extern) $i aefiunea farmacodinamicé; contralndicafii, dacé este cazul. Se indicé, de asemenea, modul de preparare o diferitelor organe ale plantel si modul de admi- nistrare. index terapeutic al afectiunilor care se trateazd si cu plante medicinale. In acest index sint,enu- merate, in ordine alfabeticé, bolile la care pot fi folosite si plantele medicinale ,cuprinse in prezenta Jucrare, Ceaiuri medicinale de largd.circulotie core se gd- sesc in formacii si magazine Platar, Ceaiuri folosite in medicina popularé. de {fa nol din ford, refete culese si verificate de autor!, Plante pentru bal la, domiciliu. Aceste bai sint deosebit de utile prezentind. numeroase avantaje sint economice, se pot face in conditii de confort, nu necesité deplaséri, pot constitul la nevole, un tratament eficace in orice. perioadd a anului, res- pectindu-se bineinfeles, mésurl de prudenjd in se zonul rece. Index alfabetic al plantelor medicinale prezentate in lucrare, cu denumiti populare din diferife regiunt ale far Mic diefionar de: specialitate, cupringind {ermenil de specialitate folosifi in lucrare, explicofi, pentru a face expunerea cit mai accesibild. Dupa ce se consullé indexul terapeutic, in ale- gerea plante! sau partii de planta, indicaté pentru © anumita afecfiune, trebuie sd se find seama de complexitatea acfiunii pe care o exercité si, in consecintd, sd se urmircased prevenirea oricdrorefecte noclve. De exemplu, cozlle de clrese, offt de frecvent utilizate, sint constipante. Bolnavil care suferé de aceasté deticientd de ordin digestiv s vor sé foloseascé cealurlle preparate din cozi de clrese pentru efectul lor diuretic, pot sd inlature impedimentul menjionat, prin asociere cu o planté laxativa, cum ar fi cruginul, Un alt exemplu I-ar pre- zenta sulfina care este un bun sedativ dar, in cazul bolnavilor hipotensivi, aefiunea ar putea fi déund- toare, putind provoca o scédere a tensiunii arteriale. In concluzie, recomanddm folosirea plantelor me- dicinale dar, cu o tnformare prealabilé asupra efectelor binefacdtoare ca $i a celor nocive, deci cu mult discernémint. Ele sint produse naturale cu cate organismul s-a obisnuit de-a lungul vremil, timp in care omul a céutat, a experimentat si a selectionat pe cele cu efect témdduitor, Si dacd in acest timp trupul omenesc nu a devenit mai rezistent, in schimb posibilitéfile sale de apdrare au crescut, daiorité cunoasterll si inteligenfet emane, Remarca ne duce ta frumosul, emotionantul simlol filozofic emis de Pascal; ,Omul nu este decit o trestie, cea mai fragilé din naturé, dar este o trestie ginditoare"; Bot wivin c “GBL S| PLANTELE MEDICINALE Plantele medicinale au constituit una din cele mai importante preocupari ale omulti de la inceputul existenfei sale. In cdutarea celor necesare traiului, omul a obser- vat cé anumite plante puse pe rani alinou dure- rea, favorizind cicatrizarea acestora, iar altele con- sumate, vindecau unele boll. Istoria plantelor medicinale araté c& in Chino, reventul (rabarburd) Rheune palmatum L. se intre- buinfa’ cu 5000 de ani in urma ca purgativ, fara s@ se cunoasca principiile sale active (oximetil- antrachinone) care-i dau actiunea purgativa, iar Ephedra (circel, slébénog) in tratamentul astmei, desi principiul séu actly, efedrina, a fost descoperit mult mai-tiriu, in anul 1887 (Magai).f | De asemenea, egiptenii cunosteau sl intrebuingau rlcinul, pelinul, sofranul etc. iar grecit sl romanit ou dezvoltat mult cunostintele asupra plantelor me- dicinale, cunostinfe ce au dominat tot evul mediu, Dupd descoperirea Americii, s-a constatat cd popu- latia bastinasé cunostea unele efecte medicinale cle ardeiului, seminfelor de cacao si frunzelor _de coco. In Africa, populatia bastinasé intrebuinja, din cele mai vechi timpuri, semintele de cola, ca stimulent {in obosealé si surmenaj), efect datorit cofeinel ce se gdseste in acesie seminfe si care a. fost Izolaté in laborator de-abia in anul 1820. Dar, intrebuintarea plantelor medicinale in vechime a. fost asociaté de multe ori cu manifestdri mistice (farmece si descintece), crezindu-se ca acestea Imprimé plantelor proprietatile taméduitoare, Desi, odaté cu dezvoltarea chimiei, au fost intro- duse in terapeuticd si o serie de medicamente de sinteza, cum sint: aspiring, piramidonul, fenace- tina, antipirina etc., cercetiirile farmaceutlce si farmacodinamice afirma c&é medicamentele de orl- gine vegetala sint produse biologice mai accesibile metabolismului uman decit medicamentele de sin- 12 fez care, uneori, produc sl efecte secundare nocive. In 1527, invdfatul elvetian Paracelsus arate c& numai o micd parte ‘din planté este activa (1 g Io 20 kg planté), ceec ce aduce notiunea de principii active din epoca noastra. Ulterior, oamenil de stiinfé ou inteprins numeroose si la- borioase cercetdrl pentru izolarea principillor ac+ tive din plante. Si astézi se acordé o mare atentie plantelor me dicinale care reprezint& surse inepulzabile de ma- terii prime pentru prepararea medicamentelor sau izolarea industrial a princtpiilor active, Folosirea plantelor medicincle, sub forma de ceaiurl medi- cinale, se face astézi in urma unor indelungate cercetari $1 studil stlintifice, care cu dovedit, prin- fre altele, cd plantele au o compozitie chimled complex’, ce nu poate fi reprodusé metode de laborator, Astfel s-a constatat cd tinctura sau extractul de Atropa belladonna (matréguna), care contine totalitatea principillor active din produsul vegetal, are 0 acfiune superioara atropine! sf hlo- sciaminei, principit active izolate industrial din ma- trégund. De asemenea, extractul apos preparat din 13Folium Menthae (frunze de ment) are o actiune asupra aparatulul hepato-biliar, de dowd ori mai mare -decit uleiul volatil izolat din frunzele de menté sau mentholul fzolot din acesta. Trebule sé preciz&m insdicd extractul apos obfinut din frun- zele de mentd, dacd este. lipsit de uleiul volatil, care se poate pierde-printr-o incélzire necores- Punzdtoare, este aproape inactiv. Deci, putem afirma c& princlpiile active izolate industrial din .plante, in multe cazuri nu au aceeasi intensitate.de actiune ca produsul vegetal ca atare, folosit sub forma de ceal medicinal. Dar, sint sl cazuri in care produsul vegetal nu are efectul teropeutic scontat, efectul acestuia fiind inferlor principlului siu activ. De exemplu: stro- fantina, lobelina, morfina sint principii active ob- tinute din .plante medicinale, cu efecte terapeu- lice superloare plantelor ca atare sau extractillor obtinute din acesteo, Jinind cont de aceste considerente, se acordd o atentie deosebitd valorificdril superioare a plante- lor medicinale la care participa botanisti, farma- cist, farmacologi, agronoml, biologi, chimlsti in vederea identificérii rezervelor naturale, ameliord- 14 tii, selectionarii si aclimatizarii. speciilor importante din punct de vedere terapeutic, cercetarii chimice si formacodinamice a plantelor folosite ih medicina popularé, extragerii principiilor active “in vederea industrializarii lor. Valorificarea stlintifica a plantelor medicinale re- prezint@. 0 ramuré importanté a economiei natio- nale, de aceea, in vederea-atingerii ‘acestui scp, ssau inflinfat in cadrul Ministerului: Agriculturli 9f Industriei Alimentare — Trustul Plafar; care ditijeazt si coordoneazé recoltarea plantelor medieinale “din flora spontand si culturi, ceea ce explicé' utilizarea in fara noastra a numeroase specli de’ plante me- dicinale sub forma de ceaiuri care contin fie planta ca» atare, fie amestecuri de mai multe plante. medicinale, Un ceai medicinal nu reprezinta numai un ames- tec arbitrar de mai multe plante, care pot fi ut zate intr-un caz de boald, ci o reteté constru dupa reguli stricte, la fel ca orice retetd medicaid. Deci, in mod curent, prin ceaiuri medicinale se intelege un amestec de plante sau parfi de plante, combinate in diferite proportii pentru a obtine un efect terapeutic: vindecarea sau ameliororea bolii, ‘aFie cd este vorba déio-singuré plonté, un singur ergon din planté sau de amestecuri de> piante, pentru @ fi administrate ele trebuie si fie aduse intr-o formé accesibil administrarii si cu 0: efica- citate maxima, pldcute ta gust si aspect. Cele mai simple formesde administrarea. plante- lot sou a ceaiurilor *medicinale sint: infuzia,. de- coctul, extractul.sau maceratul. Din’ nici o refeté.dexceai nu trebuie sé lipseascd indicajia “de folosire si preparare, deoarece obti- nérea’ unui ceai. medicinal implicd extragerea: prin- cipillor active din planiele ce-I constituie. De aceea, trebuie indicat dacd ceaiul se obtine prin fierbe> vea plantelor. gi cit timp trebuie sé dureze aceasta, sau prin opérire, ori printr-o extractie fa srece: RECOLTAREA, USCAREA, CONDITIONAREA SI AMBALAREA PLANTELOR MEDICINALE Aplicarea fitoterapiel. (tratamentul eu» plante, me- dicinale sau preparate obfinute. din: plante) pe baze « stiintifice, _presupune si respectarea unor regull de care depinde calitatea plantelor me- dicinale, adic continutul in’ principil active. ce se giisesc acumulate, in obfinerea ceaiurllor’ me- dicinale cu efectele scontaie. Pentru ca principiile active din’ plante sa. fie va- lorificate integral, plantele medicinale trebuiere- coltate, uscate si ambalate, in anumite conditii. Recoltarea plantelor medicinale trebuie facuté cu ® mare atenjie, In primul rind, recunoasterea plantei medicinale, prin determinarea corecté a caracterclor sale botsnice, are o deosebita im-portanté. Denumirea popularé nu este intotdec- una garantie pentru identificarea speciei, de- oarece aceasta poate si difere de la o regiune la alta. S$! caracterele botanice ale plantelor, in unele cazuri, pot fi foarte asemandtoare, fapt care duce fa confuzii. Acestea pot da nastere la o serie de accidente - dacd se utilizeazé plante toxice — sou nu se ating obiectivele scontate dacd se folosesc plante lipsite de principii active. Un alt element important este momentul recol- tarli = stadiul de vegetatie al plantei si organul ce trebule tecoltot. Astfel, este necesar sd se stie pentru flecare specie in parte, ce organ al plontel trebuie recoltat si utilizat jn scop tera- peutic, epoca in care acestea confin cantitatea cea mal mare de principii active. In general, organele subterane, rizomii, bulbii, tu- berculii'sou r&décinile plantelor perene (care tré- lesc mai multi ani) sau bianuale (care tréiesc doi ani), se recolteazé primavara devreme cind apar grimele frunze sau toamna tiriu. Mugurll si ramurile se recolteazi la inceputul priméverii cind scoarfa se poate indepdrta usor si seva isi incepe circulajia in planié. Frunzele st florlle sau planta intreaga (partie ceriene ale plantel) se recolteazé, primavara, inainte sau in momentul in- floririi, cind contin maximum de. principii active. Fructele sau semintele sint recoltate toamna tirziu, cind acestea sint ajunse’ la maturitate, pind la céderea brumei. Uscarea este de asemenea un factor de mare Importanta core influenteozé calitatea produsului vegetal. Prin uscare, produsul vegetal este stabi- lizat. prin Inoctivarea enzimelor cu ajutorul cdl- duril. Plantele trebule uscate imediat dupa recoltare si sortare, deoarece cantitatea mare de apa ce o confin favorizeaza (sub influenfa fuminii si a oxi- genulul din cer) o serie de reactii chimice si fizice core degradeazd produsul si micsoreazd contitatea de principii active. Uneori, chiar dau nastere la substanfe nol, ce n-ou existat in produsul proas- pat, lipsite de actiune sau chiar iritante. Prin us- care,’adic& eliminarea apei in mod corespunzitor, aceste fenomene pot fi evitate. Mai mult chiar, prin uscare, in unele plonte se produc modificdri favora- bile activitafii lor terapeutice. De exemplu, la sémin- 19°tele de chimen@ rezultot, din cescetarl, cd: dupa recoltare, uscare si pdstrare timp de patra luni, continutul in ulei este de 2,5% g, lar dupa 15 luni, 5% g. Scoarta de crusin trebuie uscaté la umbré timp indelungat ‘si pastraté cel putin un an ina- inte de utilizare; deoarece in scoarta proaspata, principiile active dau si fenomene secundare, cum sint colicl puternice, greaté, vomd. Frunzele de Hyoscyamus niger —(maselarifa), Atropa belladonna {matraguno), Digitalis purpurea {degetelul rosu) prin uscare pierd mirosul- inifial neplacut; alte plante medicinale in stare proas- pata sint Inodore (fairs miros), iar prin uscare st conservare capaté un miros caracterlstic. Frun- zele de menté printr-o uscare necorespunzdtoare conduc la un produs cu o cantitate mai micé de ulei volatil. Intreprinderile de plante medicinale din fara stint dotote cu toate mijloacele moderne pentru re- coltare, uscare, conditionare, ambalare si depozi- tare a plantelor medicinale, obtinind astfel o materie primé vegetalé conform standardelor de stat, normelor Interne si Farmacopeei Romane. De aceea, este recomandabil sé se foloseascé plante medicinale procurate prin unltafile de desfacere cle acestor intreprinderi, formacii si magazine Plafar, evitindu-se astfel si eventualele confuzil ce s-ar putea produce in identificarea spectel. Totusi, pentru cei care ou posibilitatea sé recol- teze - in mod corect = plante medicinale. direct din mediul inconjurétor, dém citeva reguli ge- nerale, @ Imediat dupd recoltare, plantele medicinale vor fi sortate, indepdrtind pe cele atecate de Insecte sau ciuperci (patate, mucegdite sau ‘per- forate), curdjate, adic& periate sau spélate rapid sub un jet de apa rece (raddcinile, rizémii, bulbil), pentru a indepérta impuri tile, corpurile stréine, atit minerale cit si organice. e Uscarea se va face in straturi subtirl, pe rome de lemn prevGzute cu site sau tifon, in locuri us- cate, bine aerisite, curate, ferite de praf, insecte sau animale. e Temperatura la care sint uscate plantele este de obicei temperatura mediului ambiant, Uscarea in acest caz este denumitd natural; se poate face tn aer liber, le scare sau ta umbrd, in functie deprincipiile active ce le confine organul respectiv din planta, @ Scodrja, lemnul, ramurile se usucdé lo tempera- tura oblsnuitd, deoarece principiile active din tesu- tutile acestora au o umiditate mai redusé, nu se altereazé usor si pot fi uscate lent, intr-un timp variabil, in functie de anotimp si de organul res- pectly, Dupé uscare, unele produse pot fi folosite imediat, pe cind altele numai dupé un anumit timp. Astfel, scoarta de crusin, dupa uscare se pastreazé un an, dupé.care se utilizeazé in compozitia ceaiu- rilor medieinale; prin uscare isi schimbé culoarea, care din alba devine rosie. © Frunzele se usucé Ja o temperatura mai ridicaté (la soare puternic) sau in poduri, care sint acope- rite cu tabla ce se incdlzeste repede si asiguré o temperatura de 40-60°C, deoarece clorofila sufera modificéri intr-o uscare lenté, iar frunzele isi pierd culoarea verde inifialé sau chiar mucegdlesc, ® Florile se usucé la soare acoperite cu hirtle, pentru o-si pasta. culoarea si mirosul, sau in po- duri, lo temperaturi mai ridicate, circa 40°C. ® Fructele, seminfele si mugurli necesita o uscare specialé. Temperatura trebuie sé fie intre 40-100°C, ceea ce se realizeazd mal greu intr-o gospodérle. Ele au o umiditate mare sau substanje viscoase; cleioase, sou rasinoase care ingreuneazéuscared. ® P&rtile din planta care contin uleluri volatile se usucd la temperatura de 30-35°C, separat de alte plante, deoarece uleiurile volatile sint puternice” ini- rositoare si se pot transmite de fa o planta la alte. © Frunzele si florile se considera uscate cind, zdro- bite intre degete, produc un zgomot caracterisic. Dupa uscare, prin eliminarea apei, greutatea si volumul produselor vegetale scad 40-85%, schim- bindu-se si forma lor inifialé. Frunzele se increfesc, scoarfele lau forma de jgheab sau tuburi, jar supra: fafa radacinii devine striata. O planta medicinala uscata corect ramine intreaga, pdstrindu-si culoarea, mirosul si gustul. Uscarea artificiald se face cu ajutorul céldurii, in etuve speciale si prezinté numeroase avantaje faté de uscarea naturald. Astfel plantele sint uscate in- trun timp foarte scurt, evitindu-se procesele enzi- matice, la temperaturi optime de uscare. In functie de principiile active ce le contin piantele, tempe- ratura de uscare poate fi reglata, obtinindu-se ast-felproduse vegetaie cu o compozitle chimicd ne- schimbaté sl.cu un aspect exterior corespunziitor. Prin experiente’s-c stabilit cd. temperatura de uscare Influenteaz&. cantitatea de principii active din. fie- care planta, De exemplu, frunzele de Datura’ stro- monium (cluméfaie), proasp&t recoltaté, au: un con- tinut de alcaloizi totali de 0,26% g: dup& uscare ta 60-65°C, acesta scade la 0,24% g, iar uscate fa 19°C au un confinut de numai 0,19% g alcaloizi total. . Intreprindetile din. fora noastra care se occupa cu prelucrarea si valorificorea plantelor medicinale tnt dotate cu cele mal moderne uscitorii artificiale, asigurind temperaturile necesore si 0 circulatié a aerului cold, intr-un sistem continuu. Conditionarea plantelor medicinale. In industrie, dupé uscare urmeazd stabilizarea produselor vege- tale, apoi condifionarea in cadrul’ cdreia produsul vegetal poate fl adus la un grad de fatimitare dorit (in toto = intreg; concissum. = taiaty pulve- ratum = pulverizat). Ambalarea si conservarea ov, de osemenea, Im- portanté In obfinerea produselor vegetale de cali- tate, O conservare necorespunzitoare duce la de. volorizrea produsulul, Astfel, plantele medicinale uscate vor fi pastrate in pungi de hirtie, dublate cu hirtie pergament, In cutil de- carton sau lema, captusite tot cu hirtie pergament. Plantele medi- cinale care contin uleiuri volatile se pastreazd in vase de sticlé bine inchise, la o temperatura de aproximativ 20°C, ferite de lumind. Chiar dacé se utilizeaza in diferite amestecurl, este bine ca fiecare plant& sa fie pdstraté separat, in ambalaje prevazute cu etichete in care sd se spe- cifice denumirea’ plantei, anu! si data recoltarii, In general, plantele medicinale pot fi pastrate intre 1-3 ani, in locurl récorouse, uscate, ferite de fu- mindFORMA SUB CARE SE INTREBUINTEAZA PLANTELE MEDICINALE In produsele farmaceutice, plantele sint folosite de obicei sub forma de tincturi, extracte sau principii active ca atare (produse industriale), Tinctura se poate folosi si ca atare sub forma de picdturi, cum este de exemplu tinctura de val preparate in farmacie sou industrie gi sint admit pentru uz intem sau extern, Nu se prepara in gospodirie, necesitind aparatura greu de realizat. Alegerea procedeulul de extracfie a principillor se face in functie de natura produsului vegetal si a substantei principiului extras. De regula, plantele medicinale pot fi folosite sub urmdtoarele forme: ceaiuri, inhalatii, cataplasme, clisme, bai de plante. Cele mai simple’ forme de 26 infuzarea, preparare a ceaiurilor medicinale sin' decoctia si macerarea Intuzarea {obfinerea infuziel) se foloseste la extra- gerea substanjelor active din produsele vegetale, care contin fesuturi friabile (fragile): flori, frunze, ierburi, ior in unele cazuri chiar si réd&cini si fructe ce confin uleiuri volatile, care prin fierbere se pierd. Daca cantitatea de plantd nu este pre- scrisé in refeté, se iou in general 6% g; pentru radacind de valeriand 3% 9; pentru frunze de di- gitald. 0,5% g si pentru radacina de Ipeca 0,25% g- Infuzia se obfine astfel: peste produsul marunfit se toarné apa clocotitd, se acoperd vasul si se men- fine 15-30 minute la cald. Se strecoaré prin tifon sau. strecurdtoare cu sité find; reziduul (planta ra- masd) se poate stoarce. Decocfia (obfinerea decoctului) se foloseste la ex- tractia substantelor active din produsele vegetale cu fesuturi lemnoase: rédacini, rizomi, scoarfe, fructe sau frunze coriace (frunze groase, de ex.; de euca- lipt). Produsul vegetal maruntit se trateazd cu apa in clocote si se fierbe timp de 5-15 minute sau se menfine intr-o baie de apé in fierbere 30 minute, a7dupa care se strecoaré si se completeazé la. can; tilatea preseris&, prin stoarcerea reziduului (planta rémasa dupa fierbere) si spdlorea lui cu apa fler- binte. Macerarea (obfinerea maceratului) se foloseste de obicei la extragerea mucilagiilor din plante; ex.: din rad&ciné de nalba, seminje de in etc, Peste produsul maruntit se adaugé cantitatea de apd rece prescrisé si se menfine aproximatiy 30 minute lo temperatura camerei, agitind vasul de 5~6 orl; in functie de specie, timpul de macerare poate fi variabil. Lichidul obfinut prin macerare se decan- teazi (se last sé se aseze), apoi se strecoard, Se spala reziduul cu apd (rece) o daté sau de doud ori si se toarna peste lichidul filtrat pind se obfine cantitatea prescrisé, Macerarea se foloseste s1 Ic unele flori, cum ar fi cele de nalba; reziduul se infuzeazé sau chiar se face o decocfie, care se adauga la primul filtrat, Doza si modul de intrebuinfare sint factori impor- tanti de care trebuie sé se find seama la prepa- rarea si administrarea ceaiurilor medicinale. Aceste ceaiuri, ca si produsele farmaceutice, tre- buie folosite corect si in proportie, dupa formula indicaté. Pentru aceasta, daém echivalenta cantita- tiva a diferitelor organe de plante uscate gi frag- mentate, mésurate cu o lingurité pling, care. re- prezinta: Frunze 1-3 ¢ Flori she Radicind gi rlzomi 6-7 g Scoartad 6-71 g Fructe 5-6 @ Pirfi seriene se Mitase de porumb 4 g Ceaiurile medicinale se preparé la nevoie si se pastreazé cel mult 0 zi. Se consuma proaspete, neindulcite sau indulcite cu miere, zahar sau zo- farina. In cozul in care nu sint alte indicafli, ceiurile medicinale se beau de obicei dimineaja pe nemin- cate, cind resorbtia este completé, seara inainte de culcare sau la 2-3 ore dupé masa principald. Ceaiul medicinal se bea foarte incet, inghifituré cu inghititura, cald. De obicel, se face 0 curd mat indelungatd (Identicé cu apa minerald), dar nu nelimitata, fiinded se poate ajunge la o acumu- fare a acfiunii principiilor active din planta respectiva, e@ea ce in unele cazuri déuneazd orga- nismul in’ tratamentul cu plante medicinale nu trebuie as- teptat un efect imediat (fac exceptie cele cu acfi- une antisepticd, cardiotonicé, hemostaticd, cal- mante alé sistemului nervos central). Ele actio- neaza in timp, in urma unui tratament indelungat si sistematic. S-cu inregistrat cazuri, ca de exemplu, o colité puternicd, care nu s-c vindecat cu tratament me- dical sau regim alimentar, dar s-a vindecat printr-o cura consecventd de ceai de flori de musetel. Ceaiurile medicinale, preparate dintr-o singuré planté sau amestecuri de plonte medicinale, pot fi folosite si ca bauturi reconfortante atit pentru oamenii sdndtosi cit si pentru cei bolnavi. Ele asi- guré un aport crescut de apd, zaharuri, vitamine, séruri minerale, principii active pe core le contin. In ofara de ceaiuri, plantele medicinale pot fi folosite si sub forma de inhalafii, cataplasme, clisme, bai locale sau generale, tincturl, Inhalafiile se obtin din plante medicinale aromo- tice sau din uleiurile extrase din plante. Peste planta mérunfita sau uleiul volatil, puse intr-un vos smalfuit sau de porfelan, se toarnd api fier binte, Vaporii de apa anireneazé uleiu! volatil care este inhalat odaté cu acestia, actionind la nivelul cailor respiratorii. Se recomandd in raceli sau di- ferite afectiuni ale cdilor respiratorii, Cataplasmele sau prisnijele sint preparate din plante medicinale aduse la un grad de mérunfire foarte find si imbibate cu apa calduja. Ele sint aplicate direct pe piele sau intre doud tifoane, Ex: fina de mustar, in, hrean etc.; au acfiune revulsiva sau emolient. Clismele se foc de regula cu infuzie din planta prescrisé. si se administreazé pe cale rectald, cu irigatorul sau cu o pompité de cauciuc. Baile din plante medicinale sint utilizate in scop terapeutic si au efecte bineficdtoare asupra in- tregului organism. Se obtin in general prin infu- zare (obsinerea unei infuzii din planta sau plan- tele respective, care dupa filtrare se rastoarna in apa din baie) sau decoctie. Se mai pot obfine prin introducerea plantelor mérunfite, puse intr-un sdculet de tifon, direct in apa din baie fierbinte. 31Cu tot efectul bineffcétor al. plantelor medicinale, trebule sé finem seama de faptul ca in tratamen- tul bolilor acute sau cronice grave, acestea s-ar putea sé nu aiba efect. Bolnavul este astfel sus- tras de la o medicatie corespunzatoare $i intirzie un tratament energic necesar imediat, riscind “tf acest mod agravarea boli, Subliniem c& aceasta lucrare ~ ,Plantele medic! nale in terapeutica moderna“ — nu urmdreste sa prescrie tratamente sau sd inlocuiascé consultatia medicala, ci numai s& facd cunoscut cititoriloracest tezaur natural, plantele medicinale cu actiunile lor terapeutice, indrumind utilizarea sa_rationald, «in mod stiinfific, contribuind astfel la apdrarea saind- tapi omului, PRINCIPALELE PLANTE MEDICINALEDenumirea poset nse 1, AFINUL — Vaccinium myrtillus L. Familia Brscaceae. — frunze —~ tanin — stringent — arbutina — bacterlostatic — hidrochinona — mirtiling —scade sabirul = ericoting din singe — neomirtilin’ — fructe —tanin — astringent — pectine = mirtiting —scade sahara — seharari din singe — provitamina A — vitamina —acizi: citric, malic, oxalic, succinic, lactic Modul de proparars si administrare: — feunse Intern — antidiareic — diaree — diuretic — diabet — antiseptic urinar — infectii urinare —cregte acuitatea vizual’ — uremie (vederea) —adjavant in tratamentul de bari al diabetului — gut, reumatism Intern — antidiareic — diaree — antiseptic intestinal —enterocolite de: — antihelmintic — fermentatie — crepte acuitatea vizuala — putrefactie (vederea) — oxiuraré — antiseptic urinar — diabet — adjuvant tn tratamentul de bazd al diabetuini — infecfii urinare inf uz ie —2lingurife la 500 ml apa clocotita. Se bea cdldu} si fracHlonat {a trei reprize, tn decursul unei zile,— fructe: Atenfiune: — A nu se recolta din gresali tructele prin sucul albicios ce-l contin. Afi- 2. ALBASTRELE — Centaurea cyanus 1, Familia = Compositae. — flori — tanin — astringent — glucozid — centaurina — creste diureza — pigment antocianic — cianina = mneilagit —catmant Modul de preparare si administrare: 2 5 decoct —o lingurita gi jumatate de iructe zdrobite 1a 500 mlapa rece; se fierbe 30 minute; se bea cAldut im trei reprize, tn decursu! unel zile, macerare la rece —o lingurifa gi jumatate de fructe sdrobite, 1a 400 ml apa rece, fa temperatura camerel; se lasd ta macerat § ore. Se utllizeszd tn trel reprize, tn decursul unel zile. specie Vaccinium uliginosum 1.., care se deosebese de afine- nele prin strivire dau un suc negru-violaceu. Intern — antidiaretc — diaree — diuretic dispepsie — afectiuni renale gi ale vericii urinare ~salmant 11 ‘gculare (mfuzie —o lingorita gi jumatate de flori ta 300 m1 apa clocotita; se las vasu] acoperit 15—20 minus te} se bea cildut tn trei reprize juaintea mese- lor principale, cu aproztmativ o jumatate de ora. — Exterm, sub forma de cateplasme 91 comprese pentre ochi. Extern — calmant 374 1 2 a 3. ANASONUL — Pimpinella anisum L. Familia Umbelliferae. -- fructe — ulei volatil —stimolent al func- — anetol {iilor pancreatice —aldehida anisici — antispastic ~ lipide — carminativ —substante minerale — protid:, zaharuri, amidon Modul de preparare si administrare: gostrite, ulcer gastric si duo: Contraindicafi 4. ANGHINAREA — Cynara scolymus 1, Familia Compositae. — frunse — cinarina — excita secrefiile biliare — oxidaze —scad zahirul din singe — politenoll — aceste substsnte — flavone au urmatoarele — cinarozida efecte: — scolinuzida — marese reziduul — imulina uscat al bilei Intern — aromatizant — bronsite — expectoraat — anorexie stimuleazd apetitul — Insuficienti panctea- — stimuleaz’ secretiile ticd si intestinala pancreatice gi intestinale — balondri abdominale — diuretic ~ viermi intestinal + —carminativ — antihelmintic — antispasmodic intestinal infuzie —o lingurita Ia 300 mi apa clocotita; dupa 20 minute se strecoara; se bea fractionat in 3 reprize inaintea meselor principale. Se atili- zeazi scurt timp, anetolul fiind toxic. denal, nterocolite acute 1 cronice. Intern — coleretic — nefrite cronice — colagog — virsituri — hipocolesterotemiant — enterite — descongestiv renal ~ fertientatii intestinale —'miregte pofta de mincare — hemoroizi — adjuvant in hipertensiane — anghint pectorals arteriala — aterosclerozi —actiune antimicrobian’ © — hepatite cronice = ciroze hepaticeaa uri de potasin —-«— stimuleaz& secretia si magues billara a colestero- — prinetpiu amar iului —actti organici —scad colesterolul ~ actd clorogenic ‘ — aciei aminat} — Fegenereazd celulete hepatice Modul de preparare si administrave: Contraindicafii; afectluni acute renale si hepato- ARNICA — Arnica montana 1. Familia Compositae. —flori — colind — alcooli triterpeniel —cotoranti de naturd carotinoida Modul de preparare si administrare: Contraindicasik: mu se utilizar intern, prove — angiocolite —coleclatite acute i cronice — constipatit ~ hipertensiune arteri- ala — hipercolesterolemie infuate — 2 fingurife la 300 mi apa clocotita; se beata trei reprize Inaintea meselor principale, Dup& 10 ile ne mareyte doze la 4 Hingurite, iar dupa inci 10 zile, S lingurite la 300 mi apa clo- cotita, Ta acest fel, doza cregte treptat la 10 rile, DupA o pausd de o luna, cura ae poate telua. Nw se supradoseasd provoctnd colict he- pato-billare, Dilia Extern — antiseptic ~ cicatrizant — decongestiv —laringita acuta (rigugeatay — pligi (rant) Imfusie — pentrn laringite (ragugenls), 2 tingurite flor, Ia 200 mi apa clocotita, cu care se face gargat Ta 3-4 ore tinctwr& — cn cteatrisant gl antiseptic ta rant, #4 (de Ia farmncie) ta $00 mal apt eind deragjamente gastrointestinale gi Lipertensiune arteriati x tincta-t 3 4 5 6. BRUSTURUL — Arctium lappa 1. Pamilia Compositas. fadacina — inulina — hipoglicemiant Intern — diabet “—saruri de potasiu — — reste diureza — caleulozd bitiaré — wlel volatil — diuretic — raceala — substanje antimi- —feduce caleulli biliari — — grip crobiene ntidiabetic — acne — furuneutoza Extern — stimuleazi cresterea acne, eceeme uscate piratat ~tenuri grase (sebore- — astringent fee) — antiseptic — farunculoz’ 7 Modul de preparare si administrare: Intern Extern BUBUIOC — Ocinum basilicum Familia Labiatae. — oats planta — ulei volatil — aromatizant ~ calmant al colici- Jor intestinale — absoarbe gazele — galactogog, — reduce stiriie de vom’ decoct — 2 linguri de rdicini marunfitd ta 500 ml apa clocotita; se continua fierberea tnci 2 minute la foc scézut, apoi se ia vasul de pe foc, se aco- pera gi se lasi 15 minute. Lichidul reaultat se bea caldut tn 3—4 reprize tn decursul unet sile. decoct — 4 linguri de rédicind maruntita Ia 500 ml apa. Se prepard tn acelasi_ mod. Se folosegte tn apli- cafil locale sub forma de compresc. Intern — antiseptic intestinal —‘colici intestinale — carminativ ~ balontri intestinale —stimuleazi digestia — vom — galactogog — grip’ — antiemetic — raceala — diuretic — Drongit’ cutd gi —antiinflamator rene! cronic’—calmeazit durerile de cap Mosul de preparare gi administrare: Elacagnaceac. frusts vitamina C ~ = pigmenti carotidien! = ulei gras — ioramnetol — vitamine B, si Py — acid folie —aeisi grasi — fitosteroi — inositol = acid nicotinic — ulel”csentiat (om sn) ppp amie 1 roti (este 0 polivitamina naturala) ff Motel de greparare si administra: ag 4 5 = expectorant = durerl de cap — antiseptic pulmonar — ulcer gastric — antiinflamator gastric — infectii urinare — aromatizant ~ anorexie antidiareic ugor — diaree — colita de fermentatie inturie —o lingurifa la 200 ml apa clocotitd, Se beau 3 ceaiuri cildute pe zi, dup& mesele principale de preferinté unul seara la cuicare. In colitele de fermentatie se bea netndulcit, sau Indulcit cu zaharina, Intern — aport important ~ avitaminoss de vitamine ~ diaree ~ antidiareic ~ reumatiem ~ urticarie infugzie = 2 lngurl de fructe zdrobite ta 600 ml apa clo- cotita, Se iseh vasu! acoperit $0 minute; se bea fracfionat in decursu! unel zile. aT1 2 3 | AJ9. CHRENPHLUEL — Geum urdanum 1, Familia Rosaceae, raddcind ~ cugenol —dezinfectant gi ‘calmant intestinal — astringent — tanin —ulei volatit — subst. amare — ensimé-geoxa — gumiresin’g —amidon Modul de preparare si administrare: Intern Extern Atenfiwne -- na se supradozeazi, deoarece provoact dnee irltatii gastrointestinale. Contraindicafiit — afectiuni cronice hepatice 10. CHIMENWL — Carum carci L. Familia Umbelliferae. — fructe — viet rolatil — stimulent al secre- tHllor gastrice — carminativ 30 — enterite infectioase Intern — deziniectant: gi calmant intestinal diaree ® — hemostatic ~ afectinni gasttice — analgesic = vomitari — hemoragii hemoroidale — menstre cu dureri Exten —~ antiseptic — plagi ~ gingivite singexinde — abcese dentare — amigdatite decoct —2 lingurite de ridicind marunjita ta 300 mt aph rece; se fierbe 30 minute; se utiliceazi in 3 reprize, dupa mesele principale. decoct — 3 lingurite ta 300 mi apa rece; se flerbe 30 mi- aute; se foloseste sub forma de gargara gi to aplicatii locale sub form& de comprese. greatS gi varsituri; nu se utilizeazd tntre mese, deoarece pro: si renale. Intern — carminativ — batondri intestinale — palactogox — anorexic. = regleaz funcfifle ~ brongite stomacntul = colic gastice si intes: C a— cregte diureza Modul de preparare si administrare: {1 CICOAREA:— Cichorium intydus I, Familia Compositae, — rhddcind + partile aeriene ale plantei — ulei votatil —creste diureza — principii amare =f coleretic — colina — colagog — inulina — tanin Modul de preparare si administraro: 12, IMBRULS — Thymus vulgaris |. Familia Labiatae, ~~ —Toaid planta (partile aeriene ale plantei) ~~ wlei volatil — antiseptic intesti- — cineot nal — timo! — coleretic, colagog — amitiinflamator intestinal — enterocolite — antiseptic gastric gi intestinal — diuretic —fluldificd secretiile brongice infuzie —o lingurita si jumatate de seminte la 250 ml api clocotita; se bea tn trei reprize dupa mesele principale Intern — stimuleazd functiile — angiocolite hepatice gi digestive — dischinezii biliare — coleretic — constipatii cronice 4 — colagog — acnee — diuretic — furunculoza — stimuleaz’ functiile —hepatite cronice renale depurativ — laxativ decoct ~ 2 lingurite de ridicina m&runtita, la 200 ml apa rece; se fierbe § minute; se bea cilduf tn 8 re- prize, tuaintea meselor principale. Intern — coleretic — dischinezii biliae — colagog: — tose — stomahic — Drongita cyModul de preparare utispastic intes ti- nal expectorant — antispastic al cdi lor respitatorii — amelioreaz’ func- fille ficatalui si rinichilor antibelmintic - stomahic Intern Estero — entihelmintic — rdguigead — regulator al fanctitior astm brongic hepatice gi renale — dispepsii usoare — reduce spasmele intesti- — enterocolite ~- viermi intestinali antispastic pulmonar = expectorant, fectios (bal) — reumatism —calmant (bAi) al S.N. — guta (sistemul nervos) ~~ seboree — phigi purulente infarie — {sau 2 lingurife de planté maruntitd Ia 250m) apa clocotité; se bea in 3 reprize tn timpul unei ile, de preferina taaintea meselor prin- cipale; mai concentrat, 2—3 linguri de planta mArun{itd fa 250 ml apA clocotité; ae tan 8-6 linguri pe 2i, tnaintes meselor principale. infuxie 100 — g planti imtreagd, useati si marungita, se introduc in 31 ap clocotit&. Dupa 36 minate; se strecoari gi se Introduce in apa din cada care trebuic si ating’ 4°, S7°C, Se etd 15—20 minute. bs]* fm scopuri medicinale se. poate folosi si cimbrigorul mici tufe. Atenfiune: nu se supradozeazi deoarece provoacd siune si inccordonare motorie. Contraindicafii: gastrite, enterite, esofagite, 13. CIRESUL — VISINUEL — Cerasus vulgaris Mill; Cerasus avium (1) Moench, Familia Rosaceae, — codife —~struri'de potasiu — — eregte diureza e — derivati flavonici —tanin de natora — — astringent catehica : Modul de preparare si administrare: 14. CLUBOTICA CUCULU — Primula officinalis (1,) Bill, Primula elatior (L) Grafh. Familia Primulaceae, — raddcind $4 flori — saponoride — fluidifics secretiile brongice Modul de preparare $4 administrare Intern Extern de clmp (Thymus serpyllum 1), cate creste ta ftmefe formind tulburiri gastrointestinale, excita{ii mervoase urmate de depre- insuficiente pancreatice. Intern — antidiareie — diaree — diuretic — pielite —antiinflamator renal — pielonefrite — cistite decoct — un pumn de codife la 600 m! api rece; se fierb 15 minote; se bea fractionat tn §—4 reprize in decursul unei zile, de preferinta caldut, Intern — emotient —.brongite — expectorant — pneumonii Extern — contuail infuzie sau decoct — {3 3%, de2san3 ori pe #4 - > copil, 0,5 6% 45 9%, sub forma de comprese. decoct — 57Fig. 5 — Cerenfelul1 2 3 15. COADA CALULUE — Equisetum arvense L,. Familia Equisetaceae, —toatd planta — lei volatil — actinne anti Intern crobiana — antiseptic urinar — bioxid de Si — remineralizant } —sirari de potasin —scad aciditatea gastricd 5 —creste diureza Modul de preparare $i adminisirare: 16. COADA RACULUI — Potentilla anserina 1. Familia Rosaceae. —foats planta — tanin — astringent 1 raters — subst. amare —favorizeaz’ coagu: — mucitagii larea singelui ulei volatil — struri_minerale — flavone — actiune spasmo. thea | Esters 60 — dezinfectant urinar —anemie, convalescen- — remineralizant ta — diuretic — guta — hipoacidifiant — reumatism —actiune antimicrobiens — — ulcer gastric —expectorant — bronsite — bronhodilatator decoct —o lingurifa planta maruntita la 250 mi apa rece; se flerbe 15 minute; se beau 8 ceaiuri pe zi, intre mese. nemle —antispastic gastric gi _ intestinal — convalescenta — impiedicd formarea — artrite ealenlilor renali — hipermenoree — analgesic — dismenoree — antidiareic — enterocolite — colici gastrice — diaree —caleuloza renala — antiseptic — inflamagit gingivale —cleatrizant — leucoree — hemostatic —ulcerafil cutanate 611 2 3 Modul de preparare ji administrares Estem Atenfiune: nu se bea pe nemincate, deoarece provoacs Conmtraindicasé i: afectiuni cronice tenale gi 17, COADA SORLONLULUE — Achillea millefotium L. Familia Compositec. = flor -—~ nled volatil — bronhodilatator — cineol ~ antiseptic — borneol ~ expectorant — pinen —antispastic bron- — limonen § — catiofilen — inflematii gastro- — thion-camfen intestinale —azulen — hemostatic —achileina — stomahic — acid achileic — antiseptic si cal- ment al mucoasei —acizi organict anotectale —formic, acetic, | — antispasmodic al probionic, va- cAilor biliare lertanic — alcool! — etilie — metilic decoct —o lingurifa pi jumitate ta 500 mi apa rece; se fierbe 15 minute; se bea céldut tn trel reprize, dupa mesele principale. decoct — (extern), se mai foloseste tm spAlaturi vaginale; gargara. iritatia mucoasel gastrointestinale. hepatice. Intern — bronhodilatator - anorexic —diminuear& secrefiile — enterocolite gastrice —colici gastrice — topic astringent — colict hepatice —desinfectant gi calmant — brongite gastrointestinal — gastrite —carminatiy — hipermenoree — antispestic billar — dismenoree — expectorant — hemoroizi a —decongestiv hemoroldal — balondri abdominale — analgetic — clstite Exton —efect calmant, antiin- — — arsuri flamator gi desinfectaut — pligi supurate —eczeme semuinde — abcese dentare (bai san comprese) — Tegenereasi feauturile 63— subst. antibiotice Modul de preparare si administrare: Intern —calmaat al mucoasei aleerzazicoe anorectale Shemoroizi infuzie — 2 linguri de flori la 500 mi apa clocotita; se bea cilduf gi fractionat tn 4—5 reprize, tn cursul unel zile. infuzic — 3 linguri ta 500 mi apa clocotita. Se foloseste sub forma de comprese sau bai. extern 18, CORIANDRUL — Coriandrum salioum 1. Familia Umbeliferae. — fructe — ule volatil — d-tinalol j — geraniol —cineo! — pinen terpinen —lipide — amidon — pectine — subst. minerale Modul de preparare si admsnistrare: ea —carminatiy Intern ~— stimuleaza sectetiile — anorexic intestinale — carminativ — viermi intestinall —calmant gastrointestinal 4 ¢ infuzie —o lingurita de fructe zdrobite, la 300 ml apa clocotita; se bea cAldus si fractionat tn timpul unei zile. ~ antihelmintic — 20 g fructe Ia 400 mt apa clocotita; se bea pe nemincate {ntreaga canti- tate. 65Fig. 7 — Coada raculul Fig. 8 — Coriandrul1 2 3 19. CRUSINUL — Rhamnus frangula L. Familia Rhamnaceac. — coajé. — compust — crese peristaltismul antrachinonici intestinal — colagog, coleretic Modul de preparare $i administrar Atenfiunme: nu se bea tn cantita{i mari, provoctnd proaspata, deoarece provoacd grefuri gi varsAturi; se foloseste 20. DUDUL — Morus alba L,., Morus nigra 1. Familia Moraceas. —frunze — tanin — astringent — beta caroten — antidiabetic —adenina acre —carbonat de —alcalinizant calclu — glucozide ale argininei Modul de preparare si administrar 68 Intern — laxativ sau purgativ in — angiocolite functie de dozé — insuficienti hepatica — coleretic — constipatif cronice — colagog — obezitate decoct — peste o lingurita de coaje, se toarmi 250 ml apa clocotita; se lash vasul acoperit 15 minute, dupa care se fierbe la foc scAzut inca 15 minute; se bea seara la culcare. Doza se va stabili tu functie de individ, cregterea fiind progresiva, la 2—3 lingurife; ca laxativ dimineafa pe sto macul gol. colici puternice si scaune lichide, Nu se consuma planta numai dup’ un an de la recoltare. Intern — antidiareic diaree — alealinizant —diabet zaharat —adjuvant in tratamentul — gastrite diabetului — ulcer gastric gi duo- denat nfuzie —o lingurd frunze de dud alb sau dud negru la 250 ml apa clocotita; se bea a 3 teprize dupa mesele principale. 61 2 3 Saree 21. PABOLEA — Phaseolus oulgaris 1,. Familia Leguminosae, tech — aminoacizi — ereste diureza —scade saharul din singe — arginina — asparging ~ tirozida, — triptofan —vitamina ¢ — subst, minerale Modui de preparare 43 administrare: Intern 22, PENICULUL — Forniculum oulgare Mill, Familia Umbelliferas —fructe — let volatit — antiseptic anetol —catminativ — eotrogal — sedativ — fencone — eregte diureza lipide — galactogog — aleurona = zabaruri = macilogit — subst. amare 4 5 eee Intern — diuretic —edeme renale — puternic depurativ — acnee — adjuvant tm tratamentul — diabet zaharat diabetului — cistite antiseptic renal Extern — se utilizeazd tmpreund — — reumatiam cu alte plante. Vezi bal. decoct — $ linguri de tecl marunfite le 750 ml apa rece; se fierb 20 minute; se bea tm 3 reprize tn decursul unel zile. In diabet ceatul se bea netudulcit, Intern — galactogog —balouari abdominale — sedativ ugor — tuse convulsiva —carminativ astm bronsie — diuretic -~ brongite —antispastic al tractulni digestiv — watispaatic drongic — expectorant Esters —antiinflamator laringo- — laringite faringo-amigdalian — faringite — antiseptic — amigdalite — Iinfectii oculare mn23. 72 Modul de preparare $i administrare: Intern Bxtern Atenjsune: depigirea dozel provoact fenomene severe FRAGUL — Fragaria vesca 1, Familia Rosaceae. —frumze — tanin — astringent — fragarind — derinfectant — fenol — vitamina ¢ — subst. minerale Modul de preparare i administrare: PRASINUL — Fraxinus excelsior T,. Familia Oleaceae. — frunse — manitol — diuresa — diaforezi —larativ — inozitol — evercetol —acid malic —gume — lei volatil 4 5 infacie — penten copiii engarl, 5—6 fructe zdrobite In 200 ml apa clocotitA; se bea tn 3 reprize, dupa mesele principale — pentra adulti, o jam#tate lingurifa de fructe adrobite 1a 200 mi apa clocotitd; se bea ta 8 reprize, dup mesele principale. infuzie — doza se dubleazi In accengi contitate de ap’; se utilizeazé tn gergarieme, sau aplicatil locale sub forma de comprese. gastrointestinale gi nervoase, Intern —elimin& acidul uric — enterite acute — antidiareic — diaree adjuvant In tratamentul — diabet zaharat diabetului — guta — bacterictd infuate ~ 2 lingurife de frunze maruntite ta 200 ml apa clocotita; se beau 2 ceaiuri pe zi. Intern — sudoritic — colecistite ~ colagog — angivcolite — coleretic ~ ulcer gastric 9! — cicatrizant duodenal —antiinflamator intesti- —- dismenoree nal ~ metroragli ~~ laxativ — enterocolite 3~ acid ursonic > glucoride eumerinice Mosul de Preperare 94 adminisirare: intern Ratere 25 /@ALBRNBL — Calendula officinatis 1. Familia & Compositas. —alei volatil — cregte secretia sudorale — cicatrizant — sedativ principii amare — colagog ~ calendulin’s — caroten ~ macilagil ~ emollient ~~ game — terine 74 4 8 Eston — cleateizsat ——pligi grea vindeea, — antiinflamator bite hemoroidai ~ hemorolal arsorl — ecseme aease leucoree Infuxie —2 iingurife fori ta 390 mi spa clocotita; se bea {racfionat in tmpul unei siie, dupa mesele principale. infuzie — spaléturi vaginaie, {0 g flori ta 100 mu apa clocotit&, se lash 30 minute; se strecoara gi se fac spalaturite. Intern —~ sudoritic - dischinezil billare — colngoz atcer gastric gi = coleretic duodenst — cheatrizant —autijaflamator gastroin. — enterocolite testinal Eston — cicatrizant ~~ pldgi grew vindeca- —autiinflamator hemoroldal bile 75—acid malic — vitamina ¢ — saponine Modul de prepavare gi administrare: Intern Extern Ge GHINTURA £ Gentiana iutes L. Gentiana punctate 1, ‘ Gentiana asclepiades L.; Pamilia Gentianaceas, = radacina —heterozide amare — excita secrefiile — gentiopicrina gastrice —amarogentina © — mareste secretia — subst. colorante biliar’ ~ gentisima -— holorite ~ tenia - gentionina —~ antihelmintic 7 —stimuleaz circulatia — hemoroizi stngelui fa nivelul fe- © — degerdturi suturilor — arsuri — tenuri uscate = ecaeme —~ acnee — metroragii Jeucor Trichomonas vaginalis Infuzie —2 lngurife de florl te 300 mi ape elocotiea; se bea fractionat tn timpul unel sile, tnaintes meselor principale. infusie — spaléturi vaginale: 10 ¢ flori 12 100 ml apa clocotit’; se lai 80 minute; se strecoard gl se fae spalaturile. Intern — stomahic — anorexie —tonic amar —convalescenta antitermic —-viermi intestinali — colagog — dischinezii biliare ~ antihelminticFig. 9 — FenlewtulModul de preparars si administrare: Humulus lupuive 1. Familia Moraceae, ulei volatit — diminaeazi exci- — sescviterpene tabilitatea siste- — ester valerianic mulai vervos, avind efecte nen- rosedative gi an- 27, HAMBIUL tispastice — rezine —principli amare — — stimuleaza secretia — lupalona gastrica — humulona — subst, minerale —tanin — deriva{i {lavonict — subst. estrogene 80 decoct —o lingurifa de planté marunfita ta 500 ml apa rece; se fierbe 15 minute; se bea fractionat tm treireprize, tnaiutea meselor principale. — antihelmintic: cantitetea de planta va fi de o Hingurit gi jumatate; se bea pe nemincate in doud etape, ta interval de o ora. macerat — tineturk: 20g ridacina ta {00 g alcooi de 70° tmp de 8 tile, Se tau {0—15 pichturi tn. apa, fnalntea meselor. Mareste pofta de mincare Se d& tn special la copli. Intern — sedativ nervos — Insomnie — bacteriostatic — tubereuloza — antituberculos — anorexie —nevroze ca anzietate Extern — antiseptic Frichomonas _vagini Us ataee ~ seboree atin fusie — calmant nervos: o linguri gf jumatate de conuri fa 200 mi api clocotitd; se bea fractionat ts 3 reprise tm decureul unei ile. nifer; o linguré de conuri la 200 mi apa or clocotita; se bea eeare la culcare. infusie — acne, sebores; { ¢% tn comprese. — spilituri vaginale; 8 9%. Bxtern 48, TARBA MARE — Inula heleniuo T,. Familia Compestiae. = rdatcint — inulin — expectorant Intern — colagos — dischinesil bittare ou — principiu amar — excita verica . antibiotle Lipotonie biliard — expectorant — brongite —ulel volatil — antibiotic —antiepastic brongie — guta — diuretic ~- oxiurazs -— alantolactona — antihelmintic —sedativ usor decoct — 20g planta te 200 ml apa rece; se flerbe 15—20 istrare: Intern minute, se isu 3—4 linguri pe si. Modul de preparars yi admini @ecoct — se prepard ca mai sus gi se utillzeaxd tm com: Rxtera prese. 29, ABNUPABUL — Juniperis communis Te Familia Cupressaceat, = frucle — alei volatil Pea fee = lanen — dinratic — carminatiy — guts ~uinen oe ~ reumation 831 2 a 2 5 — pinen — bronhodilatator — antispastic brongic — edeme cirotice = raharuri —batonari abdominale — glucoz’ —bronyite acute gi = taharoza cronice = reine —ispepsii de fermen- — subst. amare tatte — fenuperina ~ anorexie —acizt organict tumaric, acetic, oxalic —saruri de potasiu Extern — analgetic — teumatiam gi calciu —lumbago Modul de preparare $i administrare: Intern extern Atenfiune: nu se supradozeaza, iritind chile renale 30. INUL — Linum usilatissimum 1. Familia Linoce — seminfe — mucilagit — emollient —acid galacturo- — purgativ mecanic nic — gtietmi — protide —~ heterozide 84 — nevralgii diverse infuzie — 2 lingurife trocte 1a 200 ml ap& clocotiti jau 3~4 lnguri pe zi. — frectie; din {0 g ulel de ienupar (de la farme. cie) n 100 mI alcool; frec{ia se face seara la culcare. se si productnd hematarie. Intern ~~ laxativ ~ constipatii —~emolient tn inflamatiile tubului digestiv Extern — antiseptic ~ clstite calmant — abcese — furuacule 85Modul de preparare si administrare: Intern Batern 31. L8OPUL — Hyssopus officinalis 1, Familia Labiat —toatd planta — ulel volatil _ atiseptle brongic — antiseptic pulmo ~ heterorida — cade fragilitatea 41 permeabilitatea capllarelor — vasodilatator arteriat ~ stimuleasd poits de mincare — aubet, amare compugi sterotici — compugl triter- pentcl — gume 86 s+ laxativ: © lingura de seminte tatreg! se in co ap, eara In culcare, mecerare —inflamatii intestinale: o liugura de seminte tntregi 1a 100 mi apa ia temperatura came- rei, timp de 60 minute; se bea odath tntreage, cantitate, oriciad ta timpul zilei decoct — cistite: ¢ lingusi Ia 500 ml spa rece 15 minute; ae fac spalaturi. — pentru cataplasme: se fierbe faint de in gl mu. getel sitat, fm parti egale, pind devine o pasta; se aplicA pe piele, Ia locul dureros, cal’, mene fintndu-se pind se riceste, ¢ there — afecjiunl hepatice Intem = tastor Usatsep ) —expectorant ¢ — brongite — hipotensiv — astm brongic — vasodilatator orteriai — anorexie — stomahic —hipertensiune arteri- — regleazi tuncfille ala digestive — sudorific — bronhoditatator 87Fig. 41 — Ienuparat: 4 5 E 2 3 — colina — factor lipotrop, Impiedica infil. trarea grast a ficatalai Modul de proparars $i administrare: Infurie — 2-8 4%5 se beau trei cealuri pe ai, 32. IZMA — Mentha piperita 1. Familia Labiatas, —frunze — ulet volatit — bacteriostatic Intern — antiseptic gastrointesti- —~ infec{ii gastrointesti- —calmeazi spasmeie nal nale billare —carminativ —bdalontsi abdominale — colagog — diaree — expectorant — mentol liber , — antidiareie — yoma — mentond — calmant {n colici —fortificd sistemul nervor — greturi pees 4 “-anesteric al mucoasel — — aervositate . stomacale —acetat gi valeria. — antiemetic —dischinezii biliare eu nat de metil — antispastic hipertonie — tanin — astringent eee — principin amar — diuretic — subst. minerale \ — hipericina Estern — sedativ — reumatisin acid piruvi fubet! anh — analgetic — urticare ubst, antibiotice infusie ~o lingurifé frunze la 200 mi apa clocotita beau 8 ceaiuri pe 2i, reci. Modul de preparare si administrare: Intern 1 901 2 3 eee ee infuzie — se utilizeaz’ sub forma de bai 3 200g frunze ae uscate la 3 1 ap& clocotita; se las vasul acope- rit 15-20 minute; se strecoard gi lichidul re- aultat se amestecd cu apa din cada; se sti 15—20 minute, Temperatura apei din Contraindicafis: ulcer gastroduodenal. cas 37°C, 33. LEMNUL DULCE — Glycyrriica glabra 1. Familia Leguminosae. — raddcina — glicirizina — Huidifiant al Intern, — antiinflamator articular — artrite — nucina secretiilor bron- — diuretic — dismenoree — acid glabric sice — laxativ sau purgativ — ulcer gastric — Heviriting — expectorant | tu functie de doz — trakeita — izolicviritina — reduce inflama- —fluidifiant al secrefiilor — faringita — hormon estrogen fille gastrice | traheobronsice — bronsits — aaharuri — protector al mu- { — expectorant — constipatie manitol coasei gastrice — acfiune estrogend —caleulozé renald gi — vitamine din grupa B — inflamatii articulare bitiara Modu de preparare $i administrare infuzie —o lingurita ridacin’ ta 200 mI apa clocotita, se beau 8 ceaiuri pe 2i; ae folosegte gi la indul- cirea alimentelor neprdductnd fermentatie, Comtraindicafii: au se utilizeazd la bolnavii hipertensivi. 34. LEVANTICA — Lavandula angustifolia Mill. Familia Labiatae. —flori —~ ulei volatit —calmant al siste- Intern. —calmant al sistemului — migrene — linatol mului nervos cea- \ nervos central — cefalee — geranio! tral 92 93t | i i Fig. {4 — Lemaul dulce Fig. 13 — Isma35. LUMINARICL — Verdascum phlomoides 1. — 96 — antiseptic — antispasmodic — carminativ — stimulent nervos — carminativ acetat de linalil — cineot — cumarina — subst. amare Modul de preparare $i administrare: Intern Extern (bai) arbascum thapsiforme Sch. Familia Scrophulariaceae, — mucilagii — emollient — expectorant — flori — zaharuri — tanin — ezine = wlei volatil — saponina —emolient brongie — expectorant — carotenoizi = ancubozids Modul de preparare si administrare: ee See — diuretic — afectiuni cardiace — colagog cu substrat nervos — desintectant — tulburiei digestive — carminativ — balonari abdominale Extern — analgetic —reumatism —calmant — stiri de anzietate infugiec —1—2 lingurife la 250 ml ap& clocotita; se beat doud ceaiuri pe zi. infuzie — biilese fac tmpreund cu alte plante; vezi refeta bai pentru reumatism, Intern — emolient bronsic — expectorant — sudorific —{nflamafil acute brongice — laringite acute infuzie —o lingurita flori 12 200 ml apa clocotita; se beau 2 ceaiuri pe zi, de preferint& caldute.1 2 3 ee ee 36, MACUL DE GIMP — Papaver rhosas L. Familia Papaveraceas. — flori -— mucitagil — emollient brongic (petate) — antitusiv = alealoiai = thoesdin ~ reagenin Modul de preparare si administrare: Aben}fiunes se interzice folosien capsulelor de mac, riat de morfina. Pot apare intoxicafii grave, stiri de 87. MACESUL — Rosa canina L. Familia Rosaceas. — fructe — vitamina ¢ = scade permeabili- — beta caroten tatea gi fragill- — vitamina P tatea vaselor ca- —vitaminele By pilare st Ry — creste diureza — zal invertit — antihelmintic — tanin — acid citric gi malic — pectine —ulel gras volatil — lecitine ~ 8 tocoferol (vi Intern — emolient — antispastic ~~ bronglte sente — grips — laringite acute infusiec —o lingurité Ie 250 ml api clocotité; ee bes c&lduf, fractionat tn timpul une! sile. din specia Papaver somniforum, din causa continutului va- Precom& g{ chiar mosrtea, — avitaminoze — enterocolite —calewlozi renal —turburiri de cireula- He periterica Intern — colagog — coleretic — tonic vitaminizant — vasodilatator arterial — diuretic —tmpiedici formarea calculilor renali ~ inflamatii Intestinate 99Modul de preparare 54 administrare: 38. MAGHIRANUL — Majorana hortensis Moench. Familia Labiatas. — toatd planta —ulei volatil —stimuleaz diges- —vitaminele A gi C tia — elimina gazele —calmeaza colicile stomacale —calmant al siste- mului nervos — cregte aiureza Modul de preparare $i administrare: i 39. MERISORUL — Vaccinium vitis-idaca 1, Familia Ericaceas. — frome — arbutozid = creste dinreza — hidrochinona — dezinfectant renal — Mavone — antiinflamator ee ee : 5 decoct — 2 linguri de fructe zdrobite Ia 500 ml api; se fierb 10 minute, Fructele se introduc atunct eind clocoteste apa, pentru a se diminua pier- derea de vitamini C. antihelmintic: fructele, curdtate de simburi si peri stnt mi- cinate si amestecate cu miere, Se recomandd fn.eliminarea viermilor intestinali. Intern —stimulent al aciditatil —carminativ —antispastic gastric — diuretic — sedativ sorexie —balonari abdominale —colici gastrice — insomnie — gastrite hipoacide infuzie —o lingurija planta ia 200 ml apa clocotité se beau 2—3 cealuri pe zi, Intern — antidiareic — guta — diuretic — reumatism — dezinfectant renal — cistite1 2 3 eee —tanin renal —vitamina ¢ — astringent — ericolina —siruri_ minerale Modul de prebarare $i administrare: : nu se administreazd fo Contraindicafi 40. MESTBACANUL — Betula verrucosa Rhrh, Familia Relulaceae. rene tare alae — seade tensiunea tanta de natura arterlala pitocatehinied — metilpentazone flavone ca gil, —creyte permeabitl- SSPETNTpE — taten vaxentarh enol — seade tenstunea arteriala — betulozida — reste diureza — sudorafie — mucilagii — taharost —ttet volatit —rezine 4 5 —antiinflamator al vezicli — pielite urinare (tn afecfiumi re- — diaree nale se adaugi putin bi- carbonat de sodit) macerate—2 lingurife de frunze in 100 ml apa fece; se las tm repaus 15 minute; se strecoard, Peste frunzele rimase se adaugd 100 ml apa cloco- “tits se fierbe 15 minute. Dupi 10 minute se strecoara gi se amestecd ambele lichide; se bea fractionat. timpul sarcinii, Intern — calculolitic —edeme de natura car- — diuretic puternic diack sau renal —detoxifiant (depurativ) | — reumatism articular — sudorific —hipertensiune —arte- ntiinflamator articular riala, elimina apa din fesuturi — nefrite cronice — elimina colesterolul — hipercolesterolemie — hipotensiv usor — guta — antigutos deme renale— ester metilic al acidulal betulore- tinte — betaling Modul de preparare $i administrare: 44. MURUL — Rubus frutioous L, Familia Rosaceae. — francs — tanin — astringent — flavone —aclzi organic! — vitamina C Intern Extern islandica “L., Ach, Parmaliaceas. 42, BUSOHIDL DB PIATRA — Cetrar Famili — toatd plants — tahararl 106 Fofusic — 4-5 lingurife la 200 mi apa clocotita; dupa strecurare, se adaugé un vist de cufit de bicar- bonst de sodin pentru a se anula efectul acidu- Int betuloretinic, care frineasi diuresa; se bea ia imtervale de 3—4 ore. Intern — antidiareic — diaree — antiseptic — colite — gastroenterite — gingivite Estern — antiseptic fale — gingivite infusie — 2 Hngurife de transe la 200 ml apa clocotitay se bean 2 ceaiuri pe si. Infosie — pentra uz extern, cantitatea de planti se dubleasi. Se folosegte sub forma: de: clisme, bai, comprese, sau gargard (tn gingivite). Intern — stimuleast secretia — imeuficlen}a pancrea- Pancreatic tied atiblotic — Drongite 107Fig. 17 — Mugchiul de piatra Fig. 18 — Mugtarul alb1 2 a —lehenina — lsolichening = principin amar —acld cetraric ~ muctlagit — emolient gi calment a! aparatulnl tes: pirator gi digestiy noid aralaie — puternic anttblotic Modal éo preparare $i adminictvares 48. MUSETRLOL — Mairloaric shacsommiiia Y.. Familia Compesitas. — flori = lel voiatil — antispastic —amulen — anestesie — caniasules — derinfectant — matricine — antiinflamator — epigenink — antiseptic — trloxiflavons — bacteriostatic — umbeliferond . actzil salicilic 91 etilte — rexine ~ fitosterine 116 4 5 ~ colagog — laringite ~~ stomabic — traheite — antispastic pulmonar —stari de voma la — fluidificd secretiile gravide brongice — anorexie Infasie ~o tingurita de planté la 250 mi apa clocotita: se flerbe 5 minute; se adaugi pufin (un vist de cufit) bicarbonat de sodi; se beau 3 ceaiurl pe 2i, maximum. Se bea rece. Intern — antiinflamator — gastrite — sedativ — enterocolite — carminativ — dismenoree —antiepastic gastric gi — colicl intestinale intestinal — diaree — cicatrizant — infectii renale — sudorific — antidiareic — puternic antiseptic gi bactericid or)— acid clorogenic Modut de preparare $i administrare: Intern Extern 44. MUSTARUL ALB — Sinapis alba 1. Familia Cruciferae, — seminjs — mucilagii — in solutie apoasi —sinalbina ia nagtere 0 sub- — mirozina stanf& care irita mucoasa intestinal Modul de preparare si administrare: 4 5 Extern — antiseptic —thnl infectate — tonic capilar — areuri —emolient —eczeme — antiseptic gi descongestiv —tenuri iritate si con- anorectal gestionate —abcese dentare — leucoree — conjunctivite — inflamafii vaginale — prurit vulvar — dermatoze inflamatosii —inflamafii hemoroidale —fistule anale — vaginité atrofica infuzie —o lingurifé de flori ta 200 mi apa clocotita; se beau 2—3 ceaiuri pe 2i infuzie — tn acest caz, cantitatea de flori se dubleazi, Se foloseste sub forma de: comprese, bai, sp- Vturi vaginale, clisme, gargara ete. Intern —laxatiy mecanic — constipatii — se Inghit seminfele Intregi cu apa; se tncepe cu o Hingurd pe 21; doza se mareyte tn functie de necesiti{i; se la de obicel seara la culcare,1 2 3 45. MUSTARUL NEGRU — Brassica nigra (L) Koch.; Familia Cruciferae, — seminfe — ulel gras = revuisiv — sinigrind — miro-ing Moéul de preparere yi administrare: 48. RALBA MARE — dithace officinalis 1. Familia Maloaceae. — rhdacina — muctlagii — sectetolitica — acts! uronic! pulmonara — amidon — emollient, expecto- — sabarur! rant — asparagina —antlinflamator al — pectine aparatului respira- — betaing tor, renal gl gas- — tenia trointestinal — subst, resinoase 4 Extern — descongestiy pulmonar — inflamajii de articu- (cataplasme revulsive) atl — bai — reumatism — gripe — brongite — pneumonii — riceals — se utilizeas4 numai extern sub “forma de cataplasme. Din 100 g find de mugtar, prin amestecare cu apd cad’ 30°C, se formeasi o pasta care se aplicd pe locul’dureros. Apa sd nw je fierbinte deoarece se distruge mirozina care, cu apa, di esenta de mugtar; pasta se aplicd si se: pistreazd 15 minute, dupa care ae scoate yi se poate aplica pealt loc dureros. Pentru cei ce nu suport acfiusea puternic revulsivé a mustarulul, precum si peutru copii, cataplasmele se preparé din 60 g féini de mugtar tn amestec cu 100 g faina de in. — brongite acute —laringite aente — infectit renale Intern — emollient — expectorant Ester — emolient — laringite — antlinflamator — traheite epdliturl vaginale — ten ascat 5— flori $i frunse — mucilagii —tanin — flavonoide Modul de preparare si administrare: Intern Extern Extern Extern (in cosmetica) Atentiune: Cind se recolteazi, ridicina de nalba Radacinile stnt mai tntti decorticate (curdtate de coaja uscd la temperatura de meximum 40°C, 116 Extern —emolient (cataplasme) — furunculozt —calmant (cataplasme) macerare —o fingura de ridacind tn 250 ml apa, la tem- peratura camerei, timp de 30 minute; dupa strectrare se adaugi pufin bicarbonat de sodiu, pentru a nu se produce iritatii sto- macale, Cantitatea se bea fractionati, tm 3—4 ceprize, tn decursul unei zile. la rece infuzie — 2 linguri de frunze tn 250 ml apa clocotita se utilizeaz’ sub forma de cataplasme, in furunculoza. decoct — 20g ridacina la 200 ml apa rece; se fierbe timp de 10 minute; se utilizeazd sub forma de gargard, tn afectiuni ale gitului (Iatingite, traheite) gi in spalaturi vaginale. decoct — 30 g ridacina méruntité ta 500 ml apa rece; se fierbe 10 minute; se strecoard gi se adaugé 2 lingurife de miere; se utilizeazd sub forma de comprese pentru ten uscat gi riduri. nu se spalé, deoarece apa dizolvd cu ugurinja mucilagiile pind la stratul alb), apoi taiate in bucijele mici gi apoi se WT1 2 3 47, NUOUL — Juglans regia 1. Familia Jugiendaceas. —frunss — lel volatil atlinflamator — desinfectant urinar = hiploglicemiant — tanin complex —estrtngen — acid gaitc acid elagic — hidrojugiona — antidiareic — antiseptic gastro- intestinal — vitamina ¢ ayo — subst, minerale Modul de preparare yi administrare: Intern Extern 16 — 4 5 —_— Intern — dezinfectant renal — enterite acute — antiseptic — leucoree — antidiareic — diabet zaharat — antidiabetic ~ diaree — infectil renale —edeme renale — ulceratii —eczeme zemuinde (vai) — furunculosa (bai) — afectinni oculare — tenuri grase (seboreice) Estern — antiseptic infoaie —o lngurité frunze la 260 mi apa clocotita; se beau 2 ceaiuri pe si. — mai concentrat: 20 g frunze a 200 ml apa cloco- titd; se iaw 3-4 linguri pe zi. infuzie — 45 g frunze la 200 ml ap& clocotita; se utili- rear fn afecfiunl ale gitulul pi stomatite, sub forma de gargari, comprese in boli de ochi. decoct — pentru bai: se flerb 100 g frunze, in 3—4 litri de apa, timp de 15 minute. Lichidul rezultat se amestech cu apa din cada care trebuie 98 aibd o temperaturi de 37°C. Se sti tn baie 15—20 minute. 119A 2 3 48. OBLIGEANA — Acorus calamus 1,. Familia Araceae, —rizomi — ulei volatil — sedativ — azarona — stomahie —aldehidi azarilict — antispastic gastro- — eugenot intestinal — coneo! — hidrocarburi —alcooli triterpe- nici — principiu amar acorina — rezina — acorelind — tanin — astringent — dextrina — colina —vitamina ¢ —amidon Modul de preparare si administrare: 49. ODOLEANUL — Valeriana officinalis 1. Familia Valerianaceae, — risomi gi rhdteini —ulei volatil —valerianat de bornil —formiat de bornil — neurosedativ — anorexie —colici abdominate — baloniri abdominale —turburari_neurovege- tative cu anxietate Intern — aromatizant — stimuleaza secreftile gastrointestinale —calmant —antispastic — analgetic —carminativ Infuzie — 15 g rizomi ta 200 mi apa clocotitd; se tau 3—4 lingurl pe zi. Intern — sedativ — insomnli — diminueazt secrefiile — nevromi cardiack i gastrice — palpitatii — antispastic ~ vom’ 121Fig. 19 —Nalba mare Fig. 20 — Obligeana—acizi izovalerianici —acetat de bornil — borneol — alealoizi — colinina — valeriana — butirat de bornil —valerianat de metil — rezine —acid formic — acid acetic —tanin — glucozide — idem Modul de preparare $i administrare: Infuzie 50. OSUL IEPURELUL — Ononis spinosa 1. Familia Leguminosae 124 — ridicina — glucozide — onopsina — cregte diureza — antiseptic urinar — antiemetic somnifer: o lingurifé 1a 200 ml ap& clocotita; se bea toata cantitatea tnainte de culcare; doza se va stabili tn fanctie de individ. 7 sedativ: aceeasi refetd ca mai sus; ceaiul se va bea frac- flonat in trei reprize tm decursul unel ile; 9i tn acest caz, doza se va stebili tn functie de individ. timetur& — 20g tdacind Ia 100 mi alcool de 70°; se last la macerat 8 zile; se tau 15—20 picdturi de doua, trei ori pe #. Intern — diuretic — cistite — adjuvant in afecfiuol renale — calculozd renala 125—omonina, derl- vat flavonic — onocerina, derivat triterpenic — Sitonteroli ~ tanin lel gros — acid citric Modul de preparare $i administrare: 51. PARUCELUL — Cratacgus monogyna Jacq. — Crataegus oxyacantha L,, Familia Rosaceae, — frunse $4 flori erivatl flazonjel — vasodilatator Fercetroi —cregte permeabili- — vitexozid tatea vaseutard — hiperozid —scade tensiunea — steroli arterial’ — colina ~ sedativ nervos — trimetilamina — acid clorogenic gi cafeic ~ baze purinice — adenind — guanina ~ ulet volatil - aldebid’ onisica elimina toxinele de corp — detoxifiant (depura- tiv) — reumatism ~ edeme renale decoct — 4 linguri rase la un litru de apa rece; se fierbe 80 de minutes se bea fractionat in decursul unei zile. Intern — vasodilatator coronarian — enghind pectorala gi periferic — miocardita — hipotensiv ugor — hipertensiune arteria- — sedativ nervos a —sedativ al sistemului — turburri de climacte- cardiovascular rium — brabicardizant — tahicardie — bronhodilatator —turburari neurovege- —stimuleazd sistemul ner- tative vos central gi al respi. ratiei 127| — subst. minerale — glucozide — sorbitol — leonurind — sedativ al sistemului cardiovascular —sedativ nervos —~fructe _— flavone — idem TIM trsolic acid crategic — saponina — tanin — colina — acetilcolina — vasodilatator coro- — antociani narian si periferie —ae, tartric, citric — zaharuri — vitaminele B,C —fitosterine Modul de preparare si administrare: 52. PAPADIA — Taraxacum officinale Web, Familia Compositas, — frunse — principiu amar — coleretic — taraxacina — creyte diureza — pectine infuxie —o lingurifa de Mori cu franze sau fructe la 200 ml apa clocotité, Dupa 15 minute se stre- coard, se bea fractionat tn decursul unei zile. Intern — hipoaciditiant — gastrite hiperacide — laxativ ~ dischinezii biliare cu — coleretic tutburdri intestinale| = ghucide | — diuretic — obesitate — alcooti triterpenici — venotonic = uta — vitaminele A, By, — colagog — reumatism cgi D — ateroscieroz’ — varice = rbdadcind { ulcer varicos ~ inuling = tania ~ astringent — rezine — fitosterolt = principiu amar —_miregte secrefia — teraxecina billiard — colina = cregte diureza } = acid catele gi | necotiaie } Modul de preparare gi administrare: imtuzte — 2 lingurije de planta ta 250 mi apA clocotita se beau 2~3 ceaiuri tm timpul unel zile, de preferinfi dupa mesele principale, — Frunzele tinere se consuma sub forma de salata primavara, 53, PATLAGINA ~ Plantago lanceolate 1... Plantago major | L., Plantago medio L, Familia Plane) taginaceae. | ee aaa eee | Intern = emolient — brongite cronice ogee ares — antidiareic — astm bronsie = acid polivronie — hemostatic — diaree — fitonela — ulcer gastroduodenal — tanin i 1% |1 2 3 — aucoborida — planteozd —triozida — filochinona — pectine — carotene Modul de preparare $i administrare: Intern Rxtern 132 — sade coiesterolul din — hipercolesterolemie singe — hipertensiane arteri- — hipotensiv asor alt Exlern — antiseptic = ulcer varicos — ulceratii cutanate (bai) — conjunctivite — biefarite — laringite ~ traheite infurte —o lingurd de frunze te 200 ml apa clocotit se ia cite o lingurd ta 2 ore. in ulcer gastric: de trei osi pe zi, 0,5 g pulbere din frunze, dupa mesele priuctpale; se poate prepara o infusie ca mat aus, din care s¢ iau ctte 2 linguri dupa mesele principale, lar tntee mese, o [nguri la tret ore. Infugte — tm ulcer varicos gi ulceratii ale pielli, se fac bad; se face o infurie din 100 g frunze uscate la 3 tri de apa; se las vasu! acoperit 20—30 minutes se strecoari gi lichidui rezultat se ristoarnd fm apa din cada care trebuie si aiba t*, 37°C, Se sté 15-20 minute54, PBLINUL — Artemisia absinthivm 1, Familia Compositae. — foata planta = ule! volatit — excitt pecretiite — azulen gas — tulona = areste diuresa = tuio! — prineipii amare artamarina ~ artemarinina inke = artamari na Modul de preparare gi administeare: Intern Extern Intern _ Intern — stimulear’ seeretiile —kgastrite hipoacide gastrice — anorexie = diuretic — eademe renale — constipafii Extern — dezinfectant = hemoroizi — trofie — plagi purulente — antinelmiatic = vaginita atrofica = oxiuraza im furte — o lingurita de planta 1a 250 ml apajelocotita; se bea fm trei reprize fnaintea meselor priuci- pale. Fiind foarte amar se tndulceste. infurie ~ 2 lingurife 1a 200 m1 apa clocotita; ~ {m oxiuraz4, se fac bai de gezut sau clisme, cu © compozitie din 2 lingurife pelin gi 2 lingu- rife musefel, 1a 200 mi ap’ clocotita; ~ antihelmintic: 1-2 linguri{e pulbere de planta, amestecaté cu miere, Inati dimineafa pe sto- macul gol, concomitent cu clisma gi baile de gesut, cu infusie de pelin, 135L 2 3 Atenfiune: Nu se administreazd la gravide, deoarece mult de doua siptaminl), deoarece pot apare tulburari Contraindicafiis: afectiuni acute intestinale. 55. PINUL — Pinus montana Mill, Pinus silvestris L.. Familia Psnaceas, ule volatil — antispastic —calmeaza inflama- fiile pulmonare gi ale chilor respira torii Modul d+ preparare $i administrare: 56. PIRUL — Agropyron repens (L) Pal. Familia Gramineae. —ritomi — saponine — cregte diureza — fructozane — sudoratic — inozita + ~ulei volatil —actiune antimicro- biana — struti de potasin — mucilagil — acid salicitic —vitaminele A, B Modit de preparare gi adnsinistrare: 4 5 laptele capatd un gust amar, Nu se fac cure indelungate (mal digestive gi nervoase. Intern — actioneaz& ca dezintec- tant al tractului respica- tor — diuretic — brongite acute — traheite — pielite ~ cistite — uretrite infuzie — 2 lingurife de muguri la 400 ml apa clocotita se bea fractionat ta 4—5 reprize, tu decursul unei ile, Intern —~ actiune antimicrobiand — — afecfiun! renale — diuretic — guta — remincrolizant al siste. — reumatism muni osos — cistite — derw ativ (detoxifiant) — — bronsite an’ ermic —rieeali infuzie —o lingurd rizomi la 200 ml apa clocotitd; se beau 2~3 ceaiuri cAldute pe zi,Fig. 22 — Plaminarica Fig. 21 — Pirul1 2 3 57, PLAMINARICK — Pulmonaria officinalis 1. Familla Boraginaceae. —frunse —saruti de potasin — cregte diuresa — acid saticic — antiinflamator — tenia — mucitagit — emolient — saponine ~ alantoina — emolient Modul de preparare si administrare: 58. PLOPUL NBGRU — Populus nigra L. Familia Saticaceas. ~ mugurt — crisina — antiseptict — tectocrisina — proprietiti ~ glucoxizi balsamice — salicina —calmant al cailor — populina urinare tania, — ulei volatil Modul de preparare si administrare: Intern Extern aan Intern — expectorant — brongite —antispastic brongic — laringite — diuretic — afectiuni renale —analgetic — antidiareic — cicatrizant ulcer gastric gi duo- denal infuzie —o lingurd de frunze In 250 ml apa clocotitd; se beau 2~3 ceaiuri pe zi, dupa mesele prin- cipale, Intern — expectorant — bronsite acute — diuretic afectiuni renale — antiinflamator renal — cicatrizant — antireumatic — hemoroizi Extern — antiseptic —tini provenite din — cicatrizant arsuri infuzie — 0 tingurif& de maguri la 250 mi apa; se beau 2 ceaiuri pe zi, infuzie — Sub forms de bai pentru vindecarea ranilor provenite diu arsuri sau bai de gezut tn bemo- roini1 2 3 59. PODBALUL — Tussilago farfara 1,. Familia Compositae. —~ frunse — muctlagii — seeretolitle $i flors emolient — antispastic — tanin — ateroli = principin amar = inulin’ nitrat potasiu Modul de preparare yi administrares 60. PORUMBARUL — Prunus spinose 1. Familia Rosaceae, — fort flavoue — diuretic frat de magneziu gf potasin = quercetin — depurativ — kemferol ~ sedativ — ac. organici — antisept! = frucle — zaharuri — acit organict — simuri de eatciu ai mognesiu — vitamina © Modul ds preparare si administrare: aa Intern ~ emolient gi expectorant — brongite cronice = antiseptic al aparatului -- astm brongic respirator ~ emfizem pulmoner — antispastic bronsic — laringite infurie — 15g frunze sau fori Ia 200 mi aps clocotita; se ia o lingura la 2 ore. Intern — diuretic — afectiuni renale — depurativ = guts — sedativ ~ artritism — antidiareie — tuse convulsive {nfurie —o lingurita flori 1a 250 mi apa clecatitt; se beau 2-8 ceaiuri pe zi. o Lingtgita de fruct® Ia 250 ml apa rece; ee fierbe 20 minute; se beau 2~8 ceaiuri pe 71+ decoct ~ 143isi Fig. 24 — Potumbarul Fig. 23 — Plopul negra1 61. PORUMBUL — Zea mays L.. Familia Gramineae — matase — sarurl de potasiu — diurecd Intern — calmant tn cistite cronice — cistite gi calcta elimina apa din gl metrite — metrite —~ bloxid de siliciu fesuturl — puternice diuretic —~calculoza renala —saponine — micgoreazii depune- — colagog — gut —ulel votatil rile de struri din — hemostatic — teumatism — ceard bila — colecistite cromice — alantoin’ — hemostatic — metroragii —vitaminele C, B, K — hemostatic —afectiunt hepatice Modul de preparare si administrare: infucie — 2 finguri de matase Ia 200 mi apd clocotita; se ia la 2~3 ore efte o lingura. 62. RACHITANUL — Lythrum salicaria L. Familia Lythraceae —toatd. planta — tanle — tmpledicd fermen Intern — antibiotic gastrointesti: — dizenterie tafiile intestinale nal — hemoragii gastro- — ulei volatit — antiseptic — antiseptic intestinale — lawson’ — hemostatic — antidiareic — deriva{i flavonici —actiune antibiotict — hemostatic — colin’ Extern — cicatrizant — ulcer vartcos — glucozid - antiseptic ~ leucoree — saticarina Modul de praparsre yi administrare: Intern Enfuzie — 0 lingurita de planta la 200 mi apa clocotita se beau 3 ceaiuri pe zi. een infagie — cantitatea de plants se dubleazd, Se utilizeard sub forma de comprese, Irigatii vaginale, bai. 146 14763. ROINITA — Metisse offic = funve — vlei volatit inalis 1. Familia Labiata, — bacteriostatic —citrol ~ antispastic — citronelo! — coleretic — geraniol — antiseptic —linatot — elimina gazele — mareste secrefiile gastrice — tanin — acid cafele ~ principin amar Modul de preparare si administrare: Intern Extern 84, ROSTOPARCA — Cictidonium majus 1. Familia Papaveraceae. ‘toate planta — alealoizi ~ actlune antispas- —~ chelidonina {ica de tip papa- — sparteind verinic, find mat ~ protopina putin toxic ~~ hemochelidonina — antimitotic — cheteritring ~relaxeaz’: muscu- — sanghinarina latura netedd a va. selor mari gi in special a coronarelor ~ stimuleaz’ respriafia 148 — spasme gi colici gastrointestinale —dischinezii biliare ~ colite cronice Intern — carminatly — coleretic — antispastic gastrointes- tinal — antiemetic = vom — antidiareic — diaree —sedativ ~ anorexie — stomahic ~ tulburari neurovege- Esters — cicatrizant tative ~ antiseptic — taint infuzte —o tingurité de frunze Ia 206 mi apa clocotita; se beau 2 ceaturl pe zi, infuzie — se dubleazi cantitates de planta gi se foloseste sub forma de cataplasme gi bal. Intern — vasodilatator coronarian -~ afectinal hepatohilt- — antispastic biliar are —acfiune antitumorala — tumori (antimitotica) — sedativ = descongestiv hepatic ~~ insuficienfa cardiacd —anghind pectorataFig. 28 ~ Salela Fig. 25 ~ RoinitaModul de preparare si admimstrare: Intern xterm Abenfiwn + nv se supradozenzd provocind intoxt- 65. SALOFA — Sas atva 1.3 Salix fragilis 1.5 Salix purpurea I. Familia Saticaceae, —coajt — tanin — astringent — hemostatic ~~ salicozias — antireumatic — saligeno! — analgetic salicina — sedativ = antitermic — vasodilatator — populoziaa — saliréporité — picepsida —ceard — resin — oxalati 4 3 — Extern — antiseptic — tuberculoza pielii — trofie infuzie — 4/2 linguriff planta la 200 ml apa clocotiti; se ja o lingura la 8 ore, doza pentru o zi. Tn cas de dureri, se mai ia o dozd a doua zi. — {a tuberculoza pielii: se amestec 30 g pulbere Ge rostopascd, 15 g ianolind gi 15 g vaselind; ae adaugi 10 picdturi de acid fenic; se unge rana, ia¢ pansamentul se mentine aplicat 3 rile; se continua pind la vindecare. catii. Intern — astringent xcumatism —antitermic — nevralgil —analgetic reumatismal — — riceala — sedativ — Insompii —vasodilatator cutanat = — gut eudorific ——ulcerafii cutanate \— hemoragii hemorol- date Extern — cicatrizant — hemostatic 153ee i 2 3 ee Modul de preparare gi administrare: Intern Extern Abenfiune nu se depageste doza, deoarece se pot 68. BALOIMUL — Rodinia pseudacacia T,. Familia Leguminosai —flori — glucoside flavonice — scade aciditatea — rbinina gastrica — acaciina — antispastic lel votatit Modul de preparare si administrare: 87. BALVIA — Salvia officinalis 1, Familia Labiatae, — frente — ulel yolatil — scade febra — tuiona — mireste sectetia — cineol bilet —terpene — antileftamator — sescviterpene intestinal — borneol — carminativ —camfor — antiseptic —acetat de lina- Hil gi bornil — subst, estrogene —calmant al siste- mulul nervos 154 decoct — 10g coaj mAnun{itk la 200 mi apa rece, se fierbe 20-30 minute, se lau 3—~4 Ingurl pe 21. decoct — comporifia este mai concentratd; 15 g coaja mé&runfité 1a 200 ml apa rece. Sub forma de comprese, bii gi bal de gezut, produce intoxicatit. — gastrite hiperactde = pirosis — ulcer gastroduodenal = hipoacidifiant gastric — antispastic Intern infuzte —o lingurt 1a 250 ml apA clocotiti; se bea tn trel reprize, dup mesele principale. Intern — expectorant — brongite cronice —antispastic brongic —balonirl abdominale —carminativ — diabet zaharat ~ antitermic — varice — hipoglicemiant — vaginita atrofica — sedativ usor — dischinezil biliare — venotonic —reumatism + — antiseptic — bacteriostatic —achiune estrogend — coleretic68. 118A Modul de preparare si administrare: Intern Extern Abewfiune: muse recomand’ mamelor care alipteazd. SAPUNARYPA — Saponaria officinalis 1, Familia Caryophyllaccae. = ridicina —saponine triter- — eréste diureza penice — Muidifies secretiile — gipnosegina brongice — flavone — saponarina — gluciae — subst, albuminoide — subst, minerale | | | —aftoz’ bucalé — abcese dentare — gingivite — rani cu puroi — faringite ~ amigdalite — ulcerafii ale pielit Estern — antiseptic — astringent infuzie —o lingurifA de frunze la 100 ml apd clocotita; se beau 2 ceaiuri pe zi. Pentru oprirea transpi- rafie ce bea rece, fn mai multe reprize. infuzie ~ 8 frunze la 100 mi apa clocotité. Se foloseste tm gargarh gi comprese. Intern ~ expectorant — brongite — diuretic — oxiuraza — colagog, —dischinezii biliare — antihelmintic Extern — antihelmintic ~ oxiurazi — cicatrizant ~ plagi — eczeme ~ furuneuloze 1871 a 3 Modul de preparare si administrars: Intern Extern A tenpiu ne: nu se supradoseazd find toxicd; radacina foarte mici), nu se pulverizeasd, pulberea este iritanta prof de stranutat, 69. SCAIUL VINAT — Eryngium planum 1, Familia Umbeliiferae, —toatd planta — saponine — flulditicd secrefitie brongice Modul de preparare 4% administrare: 10. SOHINELUL — Cnicus benadictus load planta — principil amare — benedictina —enicina — ulel volatit —tanin — mucilagit —vitamina B, Modul de preparare si adménisirare: Intern — stimuleazd secre{lile gastrice 158 1, Familia Compositae, 4 5 macerare — o lingurité la 200 ml apa rece, se lasd 8 ore se bea fractionat tn decursul unei rile, — 2 lingurife la 250 ml apa rece; se fierbe 30 mi- nute, Se iau 4—5 linguri pe zi, Pentru oxiuri se fac bai de secut i clisme. de s&punarijA se utillzeazd marunfité (taiata tn buctfele pentru mucoasa nazalaé, Popular acestei pulberi i se spune decoct Intern — expectorant ~ brongite — antispastic brongic — tuse convulsiva decoct — 10 g plantd Ia 200 mi apa rece; se tau 3-4 Jinguri pe zi, asociat cu frunze de patlagina 31 cimbrigor, este calmant tm tusea convulsiva, Intern — stimuleazd secrefille ~ hipoaciditate gastrica gastrice — anorexie . Extern — trofic — arsuri — antiseptic — ulcerafii (bai) — degeraturi Infuzie — o lingurif’ plant& ta 250 ml apd clocotita; se dea fractlonat fm decursul unei zile. 159Fig. 27 — Salvia Fig. 28 — Scainl yinatExtern T1, BOOUL — Sambucus nigra 1. Familia Caprifoliaceac. —flori — ule volatil —creste sudoratia — rutozide — antiinflamator — tanin —cregte diureza — sambunigrinag — sahar — mucilagii amine —etilamina — igobutilamina Modut de preparare si adménistrare: Intern Extemn Atenfiwne: nu seutilizeard florile proaspete; aplicate 72, SOVIRVUL — Origanum vulgare 1, Familia Labiatae, — parfile acriens ale plantei —ulei volatil —- antispastic al — timol musculaturii carvacrol netede & 4 5 eee infuzie — cataplasme: 3 lingurife planta la 250 ml apa clocotita, — bai: 100 g produs uscat ta 3 litri de apa cloco- titas dupa 25—30 minute se strecoara gi lichi- dul rezuiltat se amestect cu apa din cada, care trebuie si aibi t*, 37°C. Se sti 15—20 minute. Intern — sudorific puternic — afecfiuni renale — galactogog — gripa —laxativ usor ~ rdiceal — diuretic constipatie — obezitate Extern — antiseptic — furuncule — abcese infuzie — 2 lingurife de fori la 250 mi apa elocotita; se beau 3 ceaiuri pe zi, ciiduje. infuzie — Laxativ, 1—2 lungurife 1a 200 mi apa. Seara la culeare. Cantitates de flori se dubleaza, se intrebuinjeazd sub forma de bai sau cataplasme iu furuncule, abeese, arsuri, umflaturi. pe piele sau pe mucoase, produc eriteme infurie - Intern — sedativ — gastrite hipoacide ~— broahodilatator — tuse convulsiva — antispastic — brongite 163— sedativ asupra sis- temului nervos cen- tral pi asupra cen- trilor respiratori — bronhodilatator — Muidificd secreflile brongice ~ tanin — principii amare Modal de preparare yi administra 13. BTESARUL — Quercus robur \. — Quercus petraca (att) Lieb. sin Quercus sessiliflora Salish. Familia Fagaceas. —acid evercitanie — precipit’ proteincle — acid elagic 91 — astringent galic — principii amare ~ evercina — floroglucina — subst, pectice — resine — oxalet de caleiy — voaja 164 ‘ 3 — expectorant —astm brongic infuzie — {5g planta la 200 mi apa clocotita; pentru afectiuni stomacele, se tau cite 4 linguri, in intea meselor principale. Pentru celelalte afec- Huni, o lingurifa planta fa 200 ml apa cloco- titd; se beau 2—3 ceaturi pe ai. Intern — hemostatic — enterite — antiseptic — melene — antidiareic ~ metroragit Extern — astringent — kemorolat — cicatrizant —fistule anale — dezinfectant — leucoree — faringite ~ gingivite ~ arsuri — degeriturl —transpirafia excesivi a picioarelor gi a mfinilor 165Modul de preparare si admimistrare: [aterm decoct —2lingurite la 200 mi api rece; se fierbe 20-30 i minute; se beau 2 ceaiuri pe zi. Dintro lingurita Ge ghinda prajita si macinati se prepara o cafea care regleazd scaunul tn diaree; se bea dimineaja | pe Stomacul gol o cescuta, neinduleita, Extera | s | decoet — 8 tingurije 1a 200 ml apa rece. Sub forma de gar { gard, comprese, bii de gezut, spalaturi vaginale; | bai in diferite boli de piele. 74. SULFINA — Melilotus officinalis (1,) Medik. Familia Leguminosae. —- flori at? a _ re jodilatator peri- Intern — sedativ — astm brongic = fucose See oe | —fipotensiv SS ican cree litatea vasculard awe “ a — regenereaza celula | gets a “B' | — afectiuni renale hepatica | — hepatita cronica peace comenee Extern — antiseptic ~ afectiuni oculare arteriald | —calmant (bai) —abcese dentare — acid cumarinic = romain! —antiinflamator gingival — gingivite Modul de preparare si administrare: Intern | in furie —o lingurifa flori ta 200 ml apa clocotits; se ' beau 2 ceaturi pe zi Fxtern infuzic —cantitatea de planta se dubleazd. Aceasta in- fuzie se folosejte in comprese, instilafii pentru ochi, spalaturi gi gargara. — bai: imfuzie din 100 g planta uscata la 2 litri de apa; lichidul rezultat se amestecd cu apa din cada care trebuie si aiba t°, 37°C; se sta fu cad’ 15-20 minute. 166 i 167i 2 3 75, SUNATOARBA — Hypericum perforatum 1. Familia Hypericaccae, ~ foata planta — wlei volatil — hiperin’ = hipericina flavone — hiperozida — evercetrol — gelactozi — cvercitrind — rutin — tanin catehic —antiinflamator he- patic gi intestinal — astringent — cicatrizant — diminueazi proce- sele inflamatorii hepatice gi tulbu- rarile motititagii c&ilor billare — subst. coloranté. — antiseptic — hipericine — colina — Impiedica infiltra- tea grasi a ficatue lui, tmpiedica de- generarea celulei hepatice -— caroten jd valerianic — vitaminele C si PP — saponine 168 Intern — {actor Hpotrop —hepatite si hepatite — antidiareic cronice evolutive — coleretic —colite cronice — cleatrizant ulcer gastric — antiseptic ~ colecistita ~antiinflamator hepatic si intestinal — antibiotic Extem — trotic gi calmant ~arsuri antiiuflamator ging: —~ Intlamagii ale gingit- @ lor rani16. Modul de preparare si administrare: Intern Extern TALPA GISTEL — Leonurus cardiaca 1,. Familia Labiatae — piisfile aeriene ale plante: — alealoizi — sedativ cardiac si nervos ulei volatil — scade tensiunea — saponine arterial, — tanin — glucoziaa sterolica — principiu amar — sedativ nervos si glucozidic cardiac — leonurina — vasodilatator peri- fete — hipotensiv — heterozida ~ vitaminele A, C, Modul de preparare $i administrare: Tutern infuzie —o lingura de planta la 200 ml apa clocotita; se beau 3 ceaiuri pe zi lotuzie — cantitatea de planta se dubleaza. Se utilizeard sub forma de bai, cataplasme, gargara; —compresele cu ceai de sumatoare au actiune stimulatoare tu tenurile uscate si {mbatrinite, Intern —sedativ puternic al sis- — stari depresive ne temului nervos central voase — hipotensiv — distoaii neurovegeta- tive —tulburari de climac- terium —hipertensiune —arteri- ali Extern — cicatrizant rani antiinflamator — umflaturi Entuzie — 15g planta la 200 m! apa clocotita; se iau 3-4 linguri pe zi Infuzie — 25 g planta la 200 mi apa clocotita. Se utili- zesaa sub forma de comprese, b&i 1mi a 3 ‘17. TATANRASA — Symphytum. officinalis L. Familia i Boraginaceas. — rhdacina — ulel volatil — alantoind i — rerine — antiinflama tor ' ~ tanin — astringent —— mucilagii — emolient — expectorant Modui do preparare si administrare: Intern Extern 18. TELL — Tilia platyphyllos Scop. (Tei mate) — Tilia cordata Mill, (Tei rogu) — Tilia tomentosa ¥,. (Tei argintiu-alb) Familia Tiliaceae, — ulei volatit — neurosedativ = antispastic — sudoritic — antlinflamator ai cdilor respiratorii superioare — fleri — mucilagil Intern — emolient — brongite =~ expectorant —~ ulcer stomacal — hemostatic ~ civatrizant — actiune antimitoticd stern — descongestiv — arsurt ringent — wleet varicos — cleatrizant — hemoroisi decoct — 0 lingurita rddicind la 250 ml apa rece; se fierbe 20-90 minute; se beau 2—8 cealurl pe zi. decoct — cantitatea de rédicin& ee dubleaz’; ge utilizeaxd sub forma de comprese, bil, bal de gezut, clisme. Intern — sudorifie grip — antitermie ~ rhceald — emoltent —~ brongite —~ expectorant — insomnit ~ sedativ ~ tuse convulsiva—gume — favone = quercitrina — izoquercitrina — rutozid’ — tHliroztda — tonin — rahar — colind — acetlicolin’ Modul de preparare si administrare: Intern Extern 19, TRAISTA CLOBANULUI —~ Capseila bursa pastoris (1) Medik. Familia Cruciferae = toatd planta — glucozide — amine — astringent — acetilcolina — vasodilatator co- — colina ronafian — tiramina ~acfiune uterotonica —derivati fenolici — hemostatic ~amigdalite (cu 1g bicarbonat de sodiu) -— stari de ueliniste Extern — calmant general (bai) descongestiv infuzie —o lingurifa la 200 ml apa clocotita; se beau 2-8 ceaiuri pe zi Indulcite cu miere sau zahar infuzie — 4 linguri la 200 ml apd clocotita; in amigdalite gargara se face cu ceaiul cald. — bai; infuzie din 500 g produs uscat, la 3 littl apa clocotité; dupa strecurare, lichidul rezul- tat se amestecd cu apa din cada care trebuie 88 aiba t°, 37°C. Se até tn cadd 15—20 minute. Inters — hemostatic —anghina pectorala — hipotensiv —hemoragii uterine — analgetic — dismenoree — hipertensiune arteri- 175,Fig. 80 ~ fraista clobanuiat = Schinefut Fig. 29.— regleaza tensiunea arterial’ —siruri de potasiu ~ acid protocatebic Modul de preparare si adminisirare 80, TRANDAFIRUL — Rosa centifolia L. (trandafir de dulceafa) — Rosa damascene Mill (trandafir de luna) Pamilia Rosaceae — petale — ulei volatil tipiretic — geraniol — antiinflamator — nerol — antiseptic — citronelol — astringent — derivati flavonici — quercetina — voloranfi anto cianici —clanina — tanin — astringent Modul de preparare $i administrare: 18 Intuste —o lingurifa de plauta la 200 ml apa clocotita; ae beau 2 ceaiuri pe zi — tm hemoragii uterine si dismenoree: 3 lingurite de planta la 200 mil apa clocotita; se iau cilmic, cu 6 zile inainte de aparitia ciclului menstrual, cite 6—8 lingurite pe zi Intern — entidisreic — dlaree cronica — iritasit oculare —afectiuni bucale la sugari Exterm — derinfectant — descongestiv pa clocotita; infuzie —2 lingurite de petale te 200 m se beau 2 ceaiuri pe zi. Lntuzie — aceasté infuzie se folosestc si extern pentru com- prese si spalituri ocwlare. 1792 8 81, TRE PRATT PATATH — Vieia tricolor 1. — arvensis 1,. Fauilia Violaceae. — Pirtile aeriene ale plantei —saponine triter- — creste dlureze Intern — colagog penice = dreneara bila ~ expectorant — rutina — emolient ~ diuretic — depurativ Huiditicd secrefiile — laxativ —~ alealoist brongice — antialergic — violina — heterozids ~salicilat de meti? ~ pigmenti antociae ick ~ vitaminele © gi A = tanin — beta-caroten — gume itl tres ta eect cad Imfuzie —o lingurifa planta a 200° m! apd clocotita; se beau 3 ceaiuti pe a1. Mai concentrat: & Hinguri plantA ta 200 ml apa clocotit&; e@ ia o lingura la 8—4 ore. — brongite ~ afecfiuni renate —ecxeme ~ urtiearli ~- constipatie — furunculos’ 82. FROSCOTUL — Polygonum aviculare ¥,. Familia Polygonaceae. — pafile aeriene ale plantei ~ avietlarozida ~seade tensiunea Intern — hipotensiv — hipertensiune arterial’1 2 — tania — acid salicic — gume Modul de preparare si administrare: — astringent 83. TURITA MARE — Agrimonia cupatoria L. Pamilia Rosaceae —toata planta — subst, amare — stimuleaz’ con tractia vezicii diliare — tanin — astringent ~ ulei volatil — lizeaza caleulil — dioxid de silie biliari — acid ascorbic — acid nicotinic —vitamina K cvercitrina — acid ursolic Modul de preparare si administeare: Atenfiwne: nu se supradozeazd, si spasme puternice. 182 putind proveca —_— 4 5 ——_— — antidiareic — diaree intugie — 2 Hngurite de planta la 200 ml apaclocotita, Intern se beau trei ceaiuri pe zi. Mai concentrat: 20 g planta la 200 ml apa clo- cotita; se iau trei linguri pe ai. — colagog — anorexic — excita secretiile gastro- — caleuloz’ bitiard intestinale — diaree — antidiareic —lizeazs caleulii biliari intucie —o linguritd de planta la 200 ml apa clocotita; eliminari se beau 2—3 ceaiuri pe zi, fnaintea meselor principale. bruste de caleuli, obturarea cdilor biliare gi rensle 18384. INTAURA — Ceniaurium umbellatum Gilib. Famille Gentianac viene ale plantei — principiu amar, eritaurina —un glicozia, eritrocentaurina — un alcaloid, eritricina —rezine; gume — erltrosterina — acid oleanolic — subst. minerale Modul de preparare si administrare: — partite — eupeptic amar — mareste contractia vezicii biliare —scade febra 85. UNGURASUL — Marrudium vulgare 1. Pamilia Labiatas, — parfile asriene ale plantei — tanin — astringent — ulet volatil — antispastic — expectorant — rezine — principiu amar —marubia — mareste contractia vezicii biliare — macilagii — emolient — expectorant Ra — stomahic — antitermic Intern — anorexie — dischinezii biliare infuzie —o lingurifa planta 1a 250 ml apa clocotita; se bea clie o treime tnaintea meselor princi- pale. Intern — colagor brongite cronice — expectorant astm brongic — stomahic — antispastic brongic — auorexie 1854 8 ~ saponine Extern — cleatrizant — ulceratii — acid ursolic — rant — alealoid —aolina infugie —o lingurifa planta fa 200 mi apa clocotita; se beau 3 ceaiuri pe 2i, pe stomacul gol. infuzie — 8 lingurite de planta In 200 mi apa clocotit se utilizeaz’ sub form’ de comprese. Modul de preparars $i administrare: Intern Exters ( 86. URZICA — Urtica dioica ¥,. Familia Urtiva cas, — frunte — provitamina A —vitaminele By, — cregte diureza Intern, — eliming acidul uric — dizenterie ok — hemostatic ~-acfiune antimicroblant — guta — clorofila — trofie j — diuretic — menstre neregulate — mueilagi: — emolient | — antidiareic — obezitate — expectorant — vitaminizant — hipermenoree = aciti esentiali — activeati circulafia t — hemostatic — hemoragii uterine — lei esenpial singelui eu eliberare | — hipoglicemiant — diabet zaharat ~~ ulei gras de histaming — caleuloz’ renal — climind acidul uric — avitaminoze si clorarile — diaree — astringent — anemic — antiseptic | — feumatism | Betern — stimuleaza refacerea — fini gre vindecabile ; fesuturitor ~ supuratit —~‘cleatrizant — ulcer varicos — vaginita atrofics ‘ (asociatd cu alte plante) 188 189Modu} de proparare si administrare: Inter Extern 87, URZICA MOARTAL — Lamium atbum 1, Pamilia Labiatae. — parfile acriene ale plantei sau florile: — mucilagii — emolient — expectorant — saponine — flavone — tania ~ astringent ~ séruri de potasiu ereste diureza —ulei volatil sedativ Modul de preparare si administrare: [uteru Extern — mitreaa — hemoroizi hemoragici jufuzie —o lingua de frunze la 250 mI apa clocotita se beau 3 ceaiuri pe ai. — 20 g Ia 200 mI apa clocotita; sub forma de bai, comprese. fn hemoroizi frunzele de urzi flori de coads soricelului in cantitagi egaie infuzie 4 s€ asociazi cu Intern — sedativ leucoree — emolient — hipertrofia prostate’ expectorant (cura) — diuretic — brongite —antidiareic usor diarei ugoare — insomnie (cura) Extern — astringent — spalaturi vaginale — abeese — uleere infuzie —o lingurifé (sau 1/2 lingurifa) de planta ta 250 ml apa clocotita; se beau 2 ceaiuri pe zi. infuzie — cantitatea de planta este de 50 g la litru de apa clocotita, Se utilizeazd in spalaturi vagi- nale, seara inainte de culeare; comprese, #: gard, clisme, bai de sezut; 191Seo [ae 5 eee rs 88. VISCUL — Viscum album 1,. Familia Loranthaceas, ; Intern — ipotensiv puternie — sterosclerord eg aa eee eee Siatator coro. — cardiotonie — stecfiun! cardiace lacey mere batt — antimitotic — hipertensiune arterl- ace en — brahicardizan ali ~ acetileotina — brahicardie ime- See — turburiti renee cau- zate de hipertensiune — tumori (inclusiv cane ceroase) — tahicardie — tuse convulsiva ~ astm — sughijurt persistente diaté 91 tardiva —scade tensiunea arterlala colina — antispasmotic — inozitol — frunse + ramuri tinsre | —saponine triters — idem penice — acid oleanolic — acetileoling — idem — Inosito! — viscina — viseitoxing — subst, minerale - aminoaeizi liber! acid viscie — polizaharia — actiune antitumorala : 4 adminisirare: macerat —2 lingurife de plant 1a 250 ml apa rece (Ia ame terres apres temperatura comeze!); se las 8 ore la ma- cerat; se utillzeazd in 2 reprize, din care un ceal seara fe culcare, 192. : 19%Fig. 83 — Ursica morta | i | Fig. 34 Viseut89. 90. 1 2 3 Atenjiune: tratamentul se face numai sub control ‘= viscul este o plantd parazita pe pomi fructiferi 91 unii plantel gi provenienta sa (pe ce pom a crescut). Cel mai urmeasi cel crescut pe pir, brad, mesteacin, trandafir VOLBUEA — Convoloulus arvensis 1. Familia —toatd planta (inclusiv riddcina) — rezine — convolvulina purgativ —jalapina miregte contractia vericii biliare — tenin — vitamina ¢ — subst. minerale Modul de preparare si administrar ZMBURUL — Rubus idasus 1. Familia Rosace —frunce — tanin — astringent — dezinfectant — fragarind — vitamina C — acisi organici Modul de preparare gi administrars: medical | . arbori. S-a stabilit é& existi o corelatie tatre toxicitatea valoros vise este celgerescut pe mir. In ordine descrescind’ i frasia! Intern, — purgativ — coleretic — dischinezii biliare — constipafii tinctura — tinétura se preparé din 20 g planta uscatd tn {00 mi alcool de 70°; se Insd la macerat 40 aile. Se pot iva 3—4 linguri pe 2i, ta- duleite cu milere; prima fingurd se ia dimi- neafa pe stomacul gol. — o lingurifé de plant pulverizats, amestecata cu micte, ce 1a dimineaja tnainte de a minca. Intern — antidlareic ~ dlaree —scade aciditatea gastric’ — gastritd hiperactdd — pirosis infmgie —o lingurité de frunze la 200 ml apa clocotita; se beau 2 cealuri pe zi. 197Myunsoiodzs — vier ‘eayod “weIsUIIed & Noadomaee — dest fqworwey nagears — —stéworq mney FE pewougyyy ‘or -voypuns ‘yourgos ‘refoqs " fdoyd ‘ajagnm ‘ajouaqreF cupmyeo t# porjon — ‘wisexy ‘pnynyaoqz0$ wpeoD — ney 9F yoursstsod aya ‘1938 Bd asvoiwyepiposea — -18) ‘basvdo3soz ‘}>onpyd — suey 6 ¢vin8un ‘oxver phrmny (103818 dye ‘piraros ‘payed ap ryosnur sapzyyaym ‘dost (sednusy syommeq ‘giniurgs ‘ToTWey aojyees— ‘nspuntzos ‘niqmyo ‘901 airrjossas ayfazp — -nenq ‘orewrySae ‘uoseme — aixsi0ny 8 sreoyemeyyurryey — pBoSejoo — = auworyuns ‘uiseay ‘ers yorassjos — -nu9 ‘areoo}> ‘oxvary sue — awreoosey L por sastiad y6 prezy99 pres Duvoyeyerposea — osha ‘posedoysos ‘aonpyd — — -oysad PUrNsTY 9 emeyuy} ‘nino pimveyresourma: — v2 eppod. ‘inqnyes: epvos — symany ¢ aivoyemepaTe — 3 yonidesrjue — ‘otares ‘refaémar ‘yo}uas99 — winepsiny y aswoyomyyyarrize — prdespae — pursine ‘oraree — ——ivona eo & qimvyixoyep — omrem ‘opamaqrRs “TIE (uaasurryse — ‘afosey ‘azwooyo ‘ommaenza — aamoy 3 spyrwomt yorzin ‘PuysINS godess — ‘STATee ‘qejesnm ‘ay SEO puvoqeureypayyyae — -nysqZ0 wpe “19}N9F99 — ase0qy z T 0 vountjoy, ya aysqeerd vounyjoary “EN JIVNIDIGSW ALNVId ND YZVALVaL aS FaWD MOTINAILDASV TW DILNAdVvaal XaGNiipmopeo BUMS — sorymoyeo was ems0y gorpardmy — Hyaoqeo gurmy — Hmoeo yseoey] — parsynacz — vsvozsze]1p0qEOIg — wyuezoj02dx2 — wordesrzue — ssuoqumayaue — exem ying — quinsod ‘ynyosnda} neo ‘faoymr ‘ayoeaqsou ‘nynoes epeos — prem yan; — aznyeniq — pafou seyinm — dosy sajaos ‘eonped (nynyoorz 08 =peoo ‘Tuynteo wpeos — Wirvom yorzan ‘éusnd vam ‘gered yess 1939 ‘195 ‘pewouni ‘ems ‘yh -Pemndys ‘srajve “jeqiod sdoyd ‘orseuymerd ‘eqrem ‘goprpuymny ‘907np Tur] dost ‘oxem gaze] *THOFUSy tymynj29q208 wpeos “ynjnpeo epeos ‘ynynon> woyjoqnyo ‘naqmyo ‘oomneng ‘nosee — Weaiod ‘yorsyorur say ‘axem gquey ‘oomnsng — yopsguymmny — piace “apmra Feos ‘sates ‘1eqiod ‘dord ‘uyd ‘guy2erped ‘gsyerd op Yyosam ‘pqyen ‘yorspmyas -my ‘ayduwoy ‘dos; ‘orem ‘eur promayeD gf RIBHITG BsOINOTPD LF (parenyrme) aay ‘ynozuos ‘ynynyaaqz08 poryiedsyjue — wpeod ‘qui ‘soynsnq — (pez94rp) ay;SuorE 9F amoyemEpay Ee — worndasrae — poremnyp — quinsod ‘ayovazssm — oymapamngye mo ojvuez Hom Gy ee wndosyuy — -yine ‘puseraed ‘mors — WEE HT auymests ap quvyodmy yiode— yoy ‘Saoymr ‘yuryyo — PrOUTMEBIAY oF oauys wp Imjossys9[09 9pvse — orpeded ‘uyoeojsom = ‘oreayyfe — — ounysusqiodrg aes — 28urs upp tmyorszs9[09 apwos — owed -pd ‘ugowoysour ‘szouysae — galmajody — — yaauuqoyo wyszesy ‘Osta — oun sisuaqz0dyq no — y2039]990393¥ 37 g z ¥ oleece‘prmundys ‘ened ap ryotaw ® fsoyer “gor}aws -9y ‘oyousqyes ‘urevsy ‘ays ‘remy sae — erg HEOMTWORG 8g *yyrwour yorzm ‘yorzin ‘9 sem vipa ‘309805 “u1y9p 2a8H ‘InjMaPqo! vIsrEN fgemomyiny ueis ‘efie syor furyryoe: Svqransod fyorperarerd ‘ymi3oryed fonm ‘jajaéner ‘10$}29u tam ‘yurzy ‘Bes; ‘pap “ny sanex wpRoD ‘rnnTeD ePeos tora ‘yafusres | ‘puryyo Prereprme — ‘sojnsng ‘>1a2;8¢qre ‘eIFe — sored. 8% yorzan ‘saree ‘ona ‘Boaz ‘308 wauepsonZodry — -vy ‘pap ‘amyenzq ‘wise — — yermyee yoqRIG Lz nyesere ond soe; — renyyoe ‘sfamoqies — ae sreoyemepuTae — Imynons wor}oqnyo — nates og ing palivemnd — -yoa ‘somnp waray ‘uyénz> — Hered rey 1913 ‘008 ‘upped ‘orpydyd ‘are 327 sé ‘99[np umey ‘ar ‘uys yaygexey — -mup ‘arvoo}> ‘ereaigsae — Hiedyenoa 9% sseogemreymyTe — wugyins ‘ino gordasrme — -ju9s ‘purseried ‘Tojosnm — puapounfuey §% eseoqomepmnyae — vinaror yorsrerprime — ‘ozeoypuns ‘jeiaénea ‘anu — ROD BB yosnd poreedsyjme — -oys0z ‘|nynyastio$ epvos —~ yangjoa ‘@eanSun ‘gan seqay} ‘azvm vim, TPP od very rox 903 ‘phser -ndye ‘pryetd op juosnar sgoopm ‘yoriwpasy ‘BUIZy ‘orm pqaer ‘einiury® sojouaqree ‘ateuss ‘uy8 paoRejos — -nuo ‘voor ‘orenyysuE — pInsat0y 13, quns pondaspae — -od ‘ad ‘ad ‘ynyernd> yorsimrp — [nso ‘zof}zorm ‘uy ‘9joRey — BID 08 yor3929109 — axeurqgue — — poredeq pz0s1D 6F & a ¥ i ensrvoqemeysarae — sefoye ‘soynp wary — sf wondesnae — -236 ‘ornozguns ‘weqmDRs swworsmeuime — ‘one ‘yefoinm ‘:ormeng — rnyaneqo1> wien ‘yimor ‘eueed sHqo ‘1feémer ‘ynoym9y yoreedspms — ‘inynoez epwoo ‘womyys srecqemuysuyfime — ‘nagmo ‘ommzsnaq ‘wosere — wpeseyPHVs — wnidesnae — sofoqe ‘yo}uos99 — wrreppaTe — rt yordssnuy — -oye ‘onm ‘Sexy ‘yfno3s9 — wyueiojoedza — yyEstrours — prsedsnite — reqied — vies cadys ‘onu ‘jojetnm ‘ofow -oqiR® ‘nyn]291108 wpeos — eanqsnzq — pevonsmidyae — jofptnm ‘osvm yqrey — iyayor ‘gayerd op pyoémar wRomsnMe — ‘ymay ‘oomnsng ‘orenyyaaE — Draws ‘whrufor ‘gavessigo ‘jojosnm ‘aes “ym ‘yorfmpasy tema ‘agdnmoy ‘ymoyuey ‘np St -wepz09 ‘nyNya0}308 pees -yuojeq syeqmoD — ‘weno ‘oornsng ‘aoscuy — voqeypie sonpar — mom ‘oreoyguns ‘moles — mr snneqoyo eysyexy ‘yo}osnat ‘goqmp wns] ‘uysey ‘990 -2qre8 ‘ynymows epvos ‘1ny yorjaSieue — -njaoqz0$ wpvos ‘yo}nes99 — yosed woreedsrae — -0y802 ‘ynynyeo}z08 wpeoo — vr -ngqoa ‘aavozyuns ‘oyares ‘ghujos ‘oypydyd ‘taoper ‘sjouaqigs ‘ursezy ‘mre porvesjes — -nzo ‘erv09]9 | tazemyysue— pinqjoa ‘Suz sn8un ‘ymneyuy} ‘oem vit ong fa ‘HeyRd hay eT & ze oyaupeE OF aqyosoro amr ag soqmer9 — aynoe — aE 98 recomynd mosme et apomn — aie08n — ‘smD=oE 28 wrennysoaaT -onwe8 opedodsia Fe ssomamercr Oe‘paqeuazodyy — yoesomoqiue — wifes s1dsuesy 2if21do — worvesnip — worerdepue — yorzez9q0> — armoqum pryayyEy — ore soog0n8 p9evoonu & psuoqoaq0rd — yorsesomaqyne — wneseue — opm Tappoe pups — wor2mnTp pormeyyae — asnoqem eyyuT UE — wrdesrue — eprorodyy — pppeadry — ypvaSupzyse — spndesyue — wey ExozP — wawezyyesomyoroz — wimexy WFD — preisomay — wiusyoopmssp — dea. ‘3008073 ‘193813 vdyey ‘purine ‘puseied ‘yaonped ‘uyovsrsom ‘dost — porn ‘pny -nupgor vystusy ‘InInoer epvos ‘njnya2t10¢ epeos — aefoye fons — uryed ‘inpazndoy tnso ‘nyo -woysom ‘aydnusr ‘josey — >xv03 cpus ‘qninjoopieé epeos — er -nqjoa ‘sivozyuns ‘spares ‘ghrayor ‘otpedyd ‘Seopa soyauaqips ‘uyseay ‘urs saxo ‘ervooyo ‘ezearqsue — ervozpuns ‘3efoe ‘ayjed ‘qeteénm ‘uysery — 1 -sénm ‘mmyactz0¢ epeos — porzan ‘j}m2z39 — sofoae spied “qa}atnan “aysess “my snyaoq106 epEos ‘jo}uarI9 — ejores ‘sequrnsod ‘qurmz sod ‘ad ‘oypeded ‘eeoR93 sso ‘sobyr0mr ‘spdnu9y ‘Or sem yqiey ‘njuoes epeoo — fez saBun ‘ysnesur} ‘193 “ora “yBe fapores ‘ard ‘giniuyys — TIF wdrey ‘3wfa96 ‘varins ‘spares ‘rojeénm ‘ptusi9 ‘nTnoes pRoD — amomz ‘mores ‘apppd -34 ‘pnp ‘ininreo epeos — psia0s “Tounpos ‘ay9d — Heed Hess 1x ‘008 ‘piizeundys ‘onu ‘eq teu ‘uy ‘axvoop9 ‘oanzenzq — ad — vorzan ‘ayy od ‘yo}odnm ‘nur ‘refozs — PIvHaqz0 aunjensqod te sssonemsdy yrospryed rr ayatdorprr polos Wed Isfezemag Bo dis oyTAFeMID waEaED psoynounang pmo, yams ornqers ey ay Ly oy oy W sy Te oF ee es ry 207eh ome -1es ‘193812 edyey “gnysine ‘piace ‘goesdoqsor ‘99 capa ‘avoyopo ‘yoriuga wATEps— > ‘sive eqiey ‘jomeq — yaoraom 19 wreayp — wpderpae ~ sseopemepMT Ee — wmyonoqsowr ‘azeny_Iny — — yorweID MAPA a worn fenzjmom = sm tn fozs ‘starve ‘qurnz Iemppys viwea od sp osey gm ‘oyauaqies oars 24S9]TqBISOI ~~ tRYPIE “FRIDUEGO]D vISTEI] — aSusosjom 8g ppreow dugeyn zojadmos3 — gopzan ‘se/ay8 "wey]yO"s ‘onw. Womyuegn es me ‘Jojogmm ‘oyonoqrey ersozeure|jnyTue ~~ “‘aysesy ‘ayROI wpeos — f2os09n91) ayyxomeoR ER 9g earqepes — yisvom yoyam —~ gussorse —- sfajes ‘sojnp uaa] ‘jomey — wansdouayy 19 pondesnae — wuseryed ‘gqrew amoqsweraryme — ‘payed op ryoénm ‘yoruse — Hiwoproqur 9g. Weaed resy yo23 ‘qequniod ‘ad ‘oyped spd ‘mposnday nso ‘ugo MimEHFKo}sp — — -waysour‘BJopy ‘oxBOOD — eorex gg woRempp —~ wyowoqsomm — omspa no yo}mos> glum +03 wimoToHMeRy 9g f93 ‘eurs1as ‘908 ‘quinsod ‘sequined ‘dod ‘gozpu spagd ‘uid ‘oypyded “Inq seindoy yuse ‘wpowssaome ‘sotjzom werryd ger ‘90 sem ‘yoriumaay ‘ym2zy ‘ox rem pqsey ‘ynopuoy ‘syos03 *painyw> epwoo “foxy ‘ax P00} ‘sopeenq ‘amnjensq, wore — —‘eremqaue ‘syerexqre — — amapa md gooyp cauD BimoyopsReuT ge Desa ‘yay WIEOVOLPse9 — — -naeqoy> WeFeR ‘s9RpYd — _ovrpzEe wiuorormemy zg aadey op 208 wy$es998 ayfas-— *{mopmey ‘easxyyD ‘Dopnenq —~ enostesodrr ¢ wis} GomayO 003 oydoqyqoyor — Imtamegoro wspes3 — arestraseow wIvya3e ounjousziodix agporesyeue — aBpNoHae dvoyem oLET Re — vo Pasuee eyjppnogy> wavaarzon f1eq — yons8ivau eiwoyem eure — eoy;98;eae — sewopemeyur ane — Inynmmerneze © vawersz05 — pareqnaas — artes -jéewen yoroaord — yormiayyyuE — varsqnaaz — pondesnae — yoriaantp — woridaerae — yordasyue — wuz} — panqneas ayp ede eurmys — pAIpepasornon — poruoyodry — orem syste ‘pares ‘opoqes ‘ard ‘onw ‘jo}eénun ‘npowoysour ‘pmezy ‘orauaqr pS “yorimea. -21 “aposyy ‘ursexy ‘niquis — (#03338) ayyesou -oS0p msriemnsy gp porn ‘oyares ‘aores ‘eorjupasy ‘ard ‘yd ‘ona ‘efesnm ‘eyo waqears “yuzy ‘orouaqT Es ‘gjosey ‘aysezy ‘naqmys — atales ‘oops — yewonnaEy sopores (reqminsod ‘nyou3y ssour ‘20ynp wuz ‘uyspay ‘2jose; “jnjnopx pros — Guns} . zeyn97728. -02360 soyomETFET “REO weremnax 69 oat msITeR 89 nafou seyénun — Br ‘p08 ‘aorve ‘aid ‘yoteénm tapovoysom = ‘pospEyErny sgmzy ‘dosy ‘apdnuay ‘ay -suaqyps ‘uysezy ‘arnzenzq — yaneqors tp0s "93 faTarBe ‘OIDTeS ‘yd ‘ginjurys ‘oomsng — wesowE LO nagow zeyénur ‘injnono eoploqnys — syaomnowg 99 doyd (ayd ‘06;r0m ‘Bex19 — awa 69 1803 -puns ‘piyzeundys ‘o1ares ‘apres ‘efruros ‘weyops soja ‘uyod ‘orem yqsey — srouoat es saysesy ‘naqmy> ‘yom — Wea 90 porzin ‘908, ‘orpedyd ‘ynjamdsy_ nso — ayerz0a0 gg yormEs, <1 ‘197618 vie; ‘ues]opO — RTPID yOIAIN ZO yisvow poyzan ‘193 “PUNE sine ‘oy9qe8 ‘T9NPEd “UPL -opo ‘wesyy8pm ‘yemeq — au 210wpunaeqAue — yuraSues erfor -noso 93891 }qB7s02 yoruoyouaa 23v0j09;018 wiuez}s30979 yrusqjours — yimejoaymrzop — (pm ay yurs9em) — vaueyTxoyep — arpoqemeyETTs — yoReanip — yseon, -2opp purasues si}emnosy> souzer — wyuezpqeyo — wames}z}89;9 — woeomeqyne — ayemap -onpos}ee8 72809 vem w orv0309301d — yamegpsyeo}o — prsedsyyze — wuezyye2}9 — whdesnue — arozojo1d 08 — pndespue — wuesoyoodxo pyusqjom> yarnaynd wtmeazsiy sonpox — wqeotupyee — eordosue FIMVTFIXO39P 0 pijreundye ‘upped ‘ozem wqaey yanjuyys ‘nzpueys ‘maqmj> ‘ujye ‘uosume — pyares ‘orpeded — yoyein ‘sivoygune ‘aefoys ‘oyares ‘yqem ‘194 -vénm ‘opouoqry® ‘16035 — arom gframy ‘Hered veay yxy tema; “emTyyo — ad — arares ‘orpeded — weyiqoR: ‘apfoye — o0Hnee ‘savoyyune ‘yorsPUmETE feuperyd ‘sop way ‘oyousqiy# ‘ureesy ‘PRP ‘upnjes epves ‘90ynenq — dey ‘yajAoe “VeUTA yeos ‘reqmnsod ‘ynormay — yosedozsox — pyouoqres ‘jomey ‘nursery — Hiaos ‘earseped ‘psyeId ap rgoénm ‘pomp emoy — deja ‘gosedoysor ‘Isonprd — yorzain ‘aefoys ‘rapes sqomeq ‘niqmy> ‘oamsmaq — Heaps WTA, OHA wor023@ wiTEISUA nwo oe sooyzea 39910 susjem n> jonop vonposyaed 23010 yeET3997 -myoxyee3 32010. paysqnanos asny, Herd esojnozang, syrempsea, seuomoqoyzE, sane, oppseorMOL ser0q2g, a8 38 8 08 6h bb OL on mu SL Bh ihCEAIURILE MEDICINALE DE LARGA CIRCULATIE Nenumératele cercetari, fitochimice, biochimice, agrobiologice si farmacodinamice, efectuate asu- pra plantelor medicinale, au confirmat ,fitotera- pia", o ramuré important in terapeutica modemé, ca procedeu si conceptie stiinfificd in vindecarea bolilor cu ajutorul plantelor medicinale. Vechea tradifie de folosire a plantelor medicinale in mod empiric, se bazo de fapt, pe realele pro- prietafi terapeutice ale acestora. Astizi, plantele medicinale sint utilizate in mod stiinfific, pe baza actlunii ce le-0 conferé compo- zitia lor chimicd, Tendinfa de revenire la produ- sele naturale face ca industria farmaceuticd sé foloseascd ca materle prim& tot mal mult plantele 28 medicinale. Folosirea acesiora pe scar’ tot mal farg& a fost adoptatd atit In scop terapeutlc, clt sl in scop allmentar, cosmetic si Industrial. In fara noastré, conducerea superioardé de partld si de stat pune un accent deosebit pe imbunaté- flrea activitafii de producere si valorificare a plon- telor medicinale s! aromatice si diversificarea sor- timentelor de medicamente, pe bazd de extracte vegetale sau alte forme, Din punct de vedere terapeutic, s-a constatat cé plantele medicinale sint utile in tratarea multor boli, cu conditia ca diagnosticul sé fie stabilit de medic, De aceea cealurile medicinale din fara nostra, ce se gdsesc in farmacii si magazinele Plafar, sint retete stlintifice, preparcte dupa formule bine sta- bilite, intocmlte, verificate si controlate de spe- cialistl. Prin stabllirea compozitiel unul ceal medi- cinal, s-c urmérlt reallzarea scopulul sdu’ terapeu- the cu maxima eficlenté si totalé Ilpsé de nocl- vitate. Flecare planté medicinald ce intra in com- pozifia unul ceal, a fost studiaté $1 aprectaté ca find planta medicinalé, cu calltéti terapeutice. Asoclerea plantelor intr-o compozitle de ceal, se a5bazeazé pe sinergism (Insumare de efecte), cea ce aduce o calltate in plus ceaiulul respectiv. Dor aceasta trebule, de asemenea, hotdrité in urma unor determindrl stilntifice, fllndc&é asoclerea ne- corespunzitoore a plantelor poate aduce sI anu- larea efectelor lor terapeutice. Capitolul de faté, care cuprinde cealurlle medicl- nale, ce se gasesc in farmacil si magazinele pla- far, ts propune s& ajute cltltorul in infelegerea modulul de actiune si a efectelor farmacodinamice ale acestora, in scopul unel corecte utilizdri, CEA! ANTIASTMATIC Compozitie: frunze sl flo de p&ducel, flor! de coada sorlcelulul, frunze de salvle, frunze de ‘pot- bal, clmbrigor, frunze de mentd, Isop, unguras, talpa glstel. Actlune farmacodinamicé: mucltagille din potbal au actiune emolienta fluidificind secretiile bronsice, fa- vorizind expectoratia, Uleiurile volatile din salvie, isop, coada sorlcelulul $ unguras au actiune anti- si expectoranta, Leonurina din talpa gistei si paducel actioneazé ca sedativ cardiovascular. Derivatii triterpenici, crateguslactona, acizii: ursolic, oleanolic si crategic, bazele purinice, adenina si guanina si derivatii flavonici din paducel, actioneazé ca vasodilatatoare coronariene si stimulente ale sistemului nervos central si al respiratiei, precum si ca bronhodilatatoare. Mentolul din mentd, tuiona, pinenul si cineolul din salvie, intervin ca antispastice si expectorante. Utilizare: astm bronsic. Tratamentul se comple- teazé cu figdri antiastmatice. Administrare: infuzie 2 go; se beau 2-3 pahare pe zi; se poate indulci. Prezentare: cutii continind 70 g ceai. CEAI ANTIBRONSITIC Compozifie: radéciné de ciubotica cucului, rédé- cind. de iarb& mare, muguri de pin, frunze de patlagin’, frunze de urzicé, frunze de potbal, soviri. Acfiune farmacodinamicé: mucilagiile din plante fluidificd secrefiile bronsice, favorizind expectoratia. 7Saponinele din clubojica cucului au efecte secreto- litice si expectorante. Uleiul volatil din pin gi sovirf, confinind timol, car- vacrol, pinen, borneol, tulon si elentolactona, ac- fioneazé ca bronhodilatator imbunatatind respi- ratia. Vitaminele A, C si K din urzicé au acfiune cica- trizanté si antihemorag Utilizare: brongite acute si cronice. Administrare: infuzie 2 g ‘fo: 2-3 ceaiuri pe zi, a 250 ml fiecare. Se poate indulci dup& gust. Prezentare: cutii continind 60 g ceci. CEAI ANTICOLITIC Compouifie: flori de musefel, frunze de roinijé, flori de coada soricelului, frunze de mentd, sund- toare, talpa gistel, capsule de mac, fenicul. Actiune farmacodinamicé: uleiurile volatile, bogate in azulen, din musefel si coada soricelului, exer- cité 0 actiune antispasticé, dezinfectanta si anti- inflamatoare asupra mucoasei intestinale. Substantele active din fenicul, roinijé si menta au efecte antispastice, dezinfectante, carminative si antiemetice. Taninul din sundtoare acfioneazé ca cicatrizant si astringent, cu efecte bune in colitele cronice. Leonurina, stahidrina si uleiul volatil din talpa gistei si substanfele active din capsulele de mac imprimé produsului proprietaji sedative nervoase. Utilizare: colite si enterocolite acute si cronice. {Enterita este inflamatia intestinului subjire si colita, inflamatia intestinului gros. In cele mai multe ca- zuri aceste afectiuni sint asociate, in care caz, boala se numeste enterocolitd). Administrare: infuzie 2 g%Jo; se beau 2-3 ceaiuri pe zi, neindulcite. Prezentare: outii confinind 60 g ceai. CEAI ANTIDIAREIC Compozitie: frunze de nuc, coajé de stejar, rada- cind de cerenfel, turifé mare, rachitan, cimbrisor, menta, Acfiune farmacodinamicé: toninurile pe care le contin plantele precipita proteinele, actionind ca astringent. Fenolii si juglona din nuc, lawsona din rdchitan si eugenolul din cerenfel, precum si alte principii 219active din plante, exercité o actiune antisepticd asupra florei microbiene. Utilizare: colite si enterocolite. Administrare: decoct 2 g%; se beau 2-3 ceaiuri, a 250 ml, pe zi, neindulcite. Prezentare: cutii confinind 75 g ceai. CEAI ANTIREUMATIC Compozitie: frunze de mesteacdn, frunze de fra- sin, fructe de ienuper, flori de soc, teci de fasole, coada calului, coaja de salcie. Acfiune farmacodinamicé: equisetonina, luteozida, izovercetolul din coada calului si betulozida din mesteacén, actioneazé ca dizolvante ale cristatelor de urati, iar prin diureza si sudoratia produsé de tecile de fasole, fructele de ienuper, mesteacén si coada calului, elimina toxinele din corp. Saligenolul si salicina din coaja de salcie actio- neazé ca analgetice si antitermice. Utilizare: completeazé trotamentul indicat de me- dic in reumatismul acut, cronic si in artrita uricd (gut). 290 Administrare: infuzie 2 gf, se fierbe 1-2 mi- nute; se ia de pe foc si se lasé in repaus 10- 15 minute: se beau trei cesti, a 250 ml de ceai, pe zi. Prezentare: cutii continind 75 g ceai. CEAI AROMAT Compozitie: frunze de frag, frunze de roinité, frun- ze de zmeur, frunze de maces. Substanfele din planie dau ceaiului un gust pla- cut, acrigor. Utilizore: in scopuri alimentore, Prezentare: cutil continind 90 g ceai. CEA CALMANT Compozifie: flori de tei, frunze de pa&ducel, rada- cind de odolean, conuri de hamei, talpa gistei. Actiune farmacodinamicé: esterul volerianic din uleiul volatil din hamei exercité-0 acfiune seda- tiva; valerianatul de bornil si -uleiul volatil din odolean micsoreazé excitabilitatea nervoasd; uleiul volatil, bogat in farnezol, din florile de tei, are actiune antisepticd si neurosedativa,Leonurina si celelalte substante din paducel ac- fioneazé ca sedativ nervos si cardiovascular. Utilizare: calmant in stri de excitatie. Administrare: infuzie 2 gf; cite un pahar de 200 mi, fa nevoi Prezentare: cutii continind 50 g ceai. CEAI CALMANT IMPOTRIVA TULBURARILOR CARDIACE Compozifie: flori si frunze de paducel, radécina de odolean, flori de tei, talpa gistel, frunze de ment. Acjiune farmacodinamicé: uleiul volatil si valeria- natul de metil, din ridacinile de* odolean, cal- meaza excitatiile nervoase. Leonurina din paducel si talpa gistei, precum si celelalte substanfe active, exercité o actiune seda- tiva esupra complexului nervos cardiovascular. Uleiurile volatile, din florile de tei si frunzele de menté, actioneazé ca sedative nervoase si car- diace, completind acfiunile principiilor celorlalte plonte. Utilizare: tulburdri_cardiace de origine nérvoasé, manifestate prin tahicardie, hipertensiune si pal- pitatil. Administrare: infuzie 2 g%o; la nevoie; dimineata si seara cite un pahar de 250 ml de ceai cald. Prezentare: cutii confinind 80 g ceai. CEAI CONTRA COLICILOR Compozitie: flori de musefel, flori de coada sori- celului, capsule de mac, frunze de roinifé, frunze de menté, fenicul, cimbru de cultura. Acfiune farmacodinamicd: uleiurile volatile, din roi- nité si musefel, au acfiune antispasticé si carmi- native. Uleiurile volatile din cimbru de culiura si menta, precum si azulenele din musefel, acfioneaza ca antispastice si antiinflamatoare. Alcaloizii din capsulele de mac gi uleiurile volatile din fenicul imprimé ceaiului efecte sedative. Utilizare: in colicile gastrointestinale; carminati Administrare: infuzie 2 g%j; se beau 2-3 ceaiuri @ 250 ml, pe zi. Prezentare: cutii confinind 70 g ceai. 223CEA] CONTRA COLICILOR PENTRU COPI! Compozifie: frunze de menti, flori de musefel, co- riandru, fenicul. Acfiune farmacodinamicé: asemandtoare cu a cea- iului contra colicilor pentru adulti, avind © com- pozitie similara, Diferenfa const& in addugorea coriandrului, care acfioneazd ca antispastic gastrointestinal (calmant) sl carminativ, stimulind in acelast timp pofta de mincare, Utilizare: in colict gastrointestinale. Administrare: infuzie 1 9%; usor indulcité; cite 50-100 ml de trei ori pe zi. Prezentare: cutii conjinind 80 g ceci. CEAI DEPURATIV Compozit frafi patogi. cicoare, flori de soc, papddie, trel Acfiune farmacodinamicd: uleiurile volatile din cl- coare si soc au acfiune diureticd, depurativa, loxa- tiva si colereticd, 224 Saponinele triterpenice gi flavonele, viola, queré citina si rutozida din trei frafi patoti, completeazé efectele celorlalte plante, Utilizare: acnee, furunculozé, diuretic, indicat in obezitate. Administrare: infuzie 2 9%; se beau 2-3 ceaiuri pe zi, a 250 ml, din care unul seara la culcare. Prezentare: cutii continind 70 g cecal. CEAI DIETETIC Compozitie: frunze de afin, frunze de nuc, frunze de dud, teci de fasole, papddie, frunze de menta: Actiune farmacodinamicd: mirtilina din frunzele de afin, aminoacizii din tecile de fasole, uleiul volatil din frunzele de nuc gsi substantele active din frun- zele de dud, imprim& produsulul o actiune slab hipoglicemianté. Arbutina si hidrochinona din frunzele de afin 3f uleiul volatil din frunzele de nuc, actionedzd ca antiseptice. Substantele active din menia si papa- die dau bune rezultate in dischinezlile biliare. Pro- dusul are si actiune antidiareica. Utilizare: adjuvant in tratamentul diabetului zaha- rat. Tulburdri cronice de digestie 225Administrare: infuzie 2 g%oi se beau 2-3 ceaiuri pe zi, a 250 ml, neindulcite. Prezentare: cutii continind 65 g ceai, CEAI DIURETIC Compoaifie 1: flori de albastrele, frunze de mesieo- can, frunze de merisor, radacina de osul iepurelui, rizomi de pir, matase de porumb, seminte de ma- ces, coada calului. Compoziie 2: codije de cirese, matase de porumb, coada. calului, coada soricelului, zamosit Actiune farmacodinamicd: glucozidele din albas- trele, betulozida din mesteacén, flavonele si, ar- butozida din merigor, derivofii flavonici si triter- penici din osul lepurelui, saponinele, flavonele si sarurile de potasiv din pir, matasea de porumb si coditele de cirese, au acfiune puternic diureticd. Arbutina si hidrochinona din merisor, uleiul voic- til din coada calului si azulenul din coada sori- celului sint antiseptice renale, Utilizare: diuretic, afectiuni renale. Administrare: decoct 5 gi la 250 ml apd;.se lasd 15 minute in repaus, opoi se continua fierberea 226 10 minute; se beau 2-3 cealuri calde pe zi. Se poate indulct. Prezentare: cutil confinind 85 9 ceai. CEAI GASTRIC Compozitie 1: flori de coada soricelului, flor! de galbenele, flori de musefel, raddciné de odolean, frunze'de menté, papadie. Conipotitie 2: flori de galbenele, troscot, coada soricelului, sundtoare, anason, fintaurd, coriandru. Acfiuné farmacodinamicé: azulenul si principille active din musetel si coada soricelului actioneaza ca antiseptice si antlinflamatoare, carminative, hipoacidifiante si calmante ale colicilor gastrice. Principiile active din ment& au efecte antiemetice si antidiareice, Uleiurile volatile din anason gi odolean, actio- neazé ca antlspastice gastrointestinale $1. carmina- tive. Principiile amare si uleiul volatil din gdlbenele au efecte antiinflamatoare si cicatrizante, contribuind la refacerea fesuturilor ulcerate. 227Principiile active din troscot si fintaurd, ‘uleiurile volatile din anason si coriandru, precum si gluco- zidul amar, achileina din coada soricelului, mé- resc pofta de mincare, Utilizore 1: ulcer gastric si duodenal. Utilizare 2: afectiuni gastrice cu hiperaciditate si balondri abdominole. Administrare 1: infuzie 1 g%o; se lasd acoperit timp de 40 minute; ceaiul se bea caldut sau rece, in doud reprize, dupa mesele principale. Se face © curé mai indelungaté, aproximativ de doud luni, respectindu-se regimul dietetic indicat de medic. Administrare 2: infuzie 2 g%; se beau trei cea- iuri pe zi, a 250 ml, cite unul dupa fiecare masé principala, Prezentare 1: cutii confinind 60 g ceai. Prezentare 2: cutii continind 70 g ceai. CEAI HEPATIC Compozitie: flori de coada soricelului, frunze de menté, coajai de crusin, fructe de maces, rad’- cind de papidie, matase de porumb, turité mare, rostopascd, sundtoare, volburé 228 Actiune farmacodinomicé: hipericina, chelidonina si uleiul esential din menté, ou efecte antispas- tice, antiinflamatoare si dezinfectante biliare, Su- natoarea actioneazd ca antiinflamatoare. biliard, Rostopasca calmeazé colicile biliare. Turifa. mare, prin substonfele amare, cre efect colagog si excité secrefiile gastrointestinale. Qximetilantrachinonele din crugin si rezinele, con- volvulina si jalapina din votburé, octioneazd. ca laxative, crescind peristaltismul. intestinal; de,.ase- menea au efect colagog. Utilizore: colecistité, dischinezi biliare, Administrare: decoct 2 g%j; se fierbe 1-2 minute; se lasé vasul acoperit 15 minute; se beau. trei pahare a 250 ml, cite unul inaintea meselor prin- cipole. Prezentare: cutii confinind 80 g ceai. CEAI LAXATIV Compozitie: frunze de roinifa, coajé de crusin, volburé. Actiune farmacodinamicé: compusii oximetilantra- chinonici din coaja de crusin si rezinele din vol- 229burda, au acfiune laxativa sau purgativa in functie de doza. Uleiul volatil si acidul cafeic din roinifa au efecte antispastice, calmind colicile intestinale. Utilizare: constipatii cronice, Administrare: decoct 2 9%; se fierbe 3-4 minute; se lasé vasul acoperit incé 15 minute; se bea toaté cantitates seara la culcare (250 ml). La nevoie sé repetd doza Prezentare: cutii continind 80 g ceai. CEAI LAXATIV ANTIHEMOROIDAL Compozifie: coajé de crusin, flori de coada gori- celului. Ac{iune farmacodinamicé: compusii ° oximetilantra- chinonici din coaja de crusin au actiune purga- tiva. Uleiul volatil bogat in ozulen din coada soricelu- lui, acfioneazé ca protector, antiseptic si calmant al mucoasei anorectale. Utilizare: constipotii cronice si hemoroizi. Administrare: decoct 2 g%M; se fierbe timp de 344 minute, apoi se lasé vasul acoperit 15 mi- 230 nute, se beau 2-3 cesiuri pe zi, a 250 ml fie- care. Prezentare: ‘cutii continind 90 g ceai CEAI PENTRU GARGARA . Compozitie: frunze de salvie, frunze de nalba mare, flori de musefel, capsule de mac, radacind de cerenfel, cimbrisor. Acfiune farmacodinamicd: mucilagiile din nalb& au actiune emolienta. Uleiul volatil din musetel bogat in azulen si timol impreund cu substantele active din cimbrigor, sal- vie si cerentel, au actiune dezinfectanté si anti- inflamatoare localé, reducind secrefiile mucoase- lor inflamate. Tuionul din plante actioneazi ca astringent. Alcaloizi tezicd. din capsulele de mac au actiune anes- Utilizare: afectiuni ale cdilor respiratorii_ superi- oare (amigdalite, faringite, laringite). Administrare: decoct, 3-4 linguri de plante fo 500 ml apa clocotité; se fierbe 1-2 minute; se 231losé vasul acoperit incd 5 minute; se face gar gard cu ceaiul cald, de citeva ori pe 2i Prezentare: cutii continind 60 g ceai CEAI PECTORAL Compozitie: flori de ciubotica cucului, floris de nalba, flori de tei, frunze de nalb& mare, isop; cimbru de culturé, trei frati_ patati. Actiune farmacodinamica: timolul si carvacrolul, continute in uleiul volatil din cimbru de culturd, actioneazi asuprasistemului_nervos, producind bronhodilatatie si ameliorind respiratia. Flavonele din trei frati patati usureazG expecto- ratic. Saponinele din ciubofica cucului au actiune expectoranta. Mucilagiile din tei si nolba sint emoliente si anti- inflamatoare ale cailor respiratorii superioare. Ule- iurile volatile din isop si. tel au actiune emolienté, expectoranta i antispasticd. Utilizare: bronsite acute si cronice, gripd, réceald, laringite. Administrare: infuzie 2 g%; se beau 2-3 ceaiuri pe wi. Prezentare: cutii confinind 60 g ceai. ana CEAI SEDATIV Compozifie: flori de tei, capsule de.mac, radécing de odolean, conuri de hamel, talpa gistel, sovirt. Acfiune farmacodinamicd: majoritatea _plantelor intrind in compozitia cealului calmant, ou. actiune asemandtoare acesiuia. Ih plus, uletul volatil din sovirf si principiile active din capsulele de mac, aseman&toare opiumulul si morfinei, acfioneazé ca sedative nervoase gi hipnotice. Utilizare: st&ri de excitatie nervoasd, insomnie. Administrare: infuzie; o lingurit® la 350: ml apé se bea toat& cantitatea *seara ‘la’ cul- care; in cazuri de insomnie rebelé, se mai bea un ceai dupé amiaza. clocotitd; Prezentare: cutii continind 50 g ceal. CEA! SUDORIFIC Coinporitie: flori de tei, flori de soc, flor! de musefel, rizomi de pir, isop. Actiune farmacodinamicé: ulelul volati!’ din’ soc, mareste secrefia glondelor sudoripare, producindsudoratie; in acest fel elimind toxinele din corp si apa din fesuturi, Uleiul volatil din’ musetel si uleiul volatil din isop, au aefiune antisepticd supra aparatului respi- rator. Saponinele din pir cu o actiune puternic diure- tea. Utilizare: grip, raceala. Administrare: intuzie 2 g%o; se beau 2-3 ceaiuri fierbinji pe zi, din care ultimul seara ta culcare. Prezentare: cutii confinind 70 g ceai CEAI TONIC APERITIV Compozifie: rizomi de obligeana, radécind de ghin- turd, coriandru, maces, fintaurd, schinel, pelin. Acfiune farmacodinamicé: principiile amare din pelin, benedictina si onicina din schinel, acorina si azarona din obligeand, stimuleazd_secrefiile gastrointestinale. Uleiurile volatile din pelin, tu- ionul si tuiolul, si din obligeané, azarona, alde- hida azarilic’ si cineolul, completeazd actiunea, marind si perlstaltismul intestinal. Heterozidele amare din ghinjurd declanseazé senzatic de foome. 234 Principiile active din celelalte plante completeazé actiunea ceaiulul. Utilizare: convalescenté, anemil, lipsa poftei de mincare. Administrare: intuzie 29%; se lau 2~3 lingurl, cu 0 jumatate de ord inainteo meselor princl- pale. Prezentare: cutii continind 100 g ceal. PULBERE LAXATIV-PURGATIVA Compozifie: frunze de frasin, radacina de cicoare, rédaciné de lemn dulce, coajé de crusin, fenicul. Actiune farmacodinamicé: manitolul din frasin, principiile active din lemnul dulce si oximetilan- trachinonele din coaja de crusin, au actiune laxa- tiva sau purgativ in functie de dozé Principiile active din cicoare stimuleaza functiile hepatice si renale, avind actiune colagoga, cole- retic’ si diuretic. Fructele de fenicul sint usor sedative si diuretice Utilizare: constipatii cronice. Administrare: 0 lingurité de pulbere luata co atare cu un pahar cu apd, seara lo culcare. 235JIGARI ANTIASMATICE Compozijie: frunze de méselarita, frunze de md- tragund, frunze de laur, frunze de menté, frunze de potbol, nitrat de potasiu. Acfiune formacodinamicd: substantele active. din plante actioneazé ca antispastice, bronhodilata- toare si excitante ai centrilor respiratori. Utilizare: astm bronsic, in timpul crizelor. Administrare: se fumeaza pind la calmarea_tusei. Prezentare: cutii cu 25 tigdri. CEAIURI, FOLOSITE IN MEDICINA POPULARA Din cele mai vechi timpuri omul, folosind ta in- ceput, in mod intimplétor unele plonte: (din. care multe fi serveau ca hran&), a constatet acfiunea favorabilé pe care, 0 parte din acestea, 0. qveou in alinarea unor suferinte sau vindecarea cnumi- tor boli. Utilizarea acestor plante s-a transmis si imbog&sit din generafie in generafie, constituind o yaloroasé experienja, care mai tiriu a fost punctul de ple- care al unor studii si cercetéri stiintifice care ow dus la crearea fitoterapiei_moderne. Faptul cé in medicina popularé, transmis oral, sint raspindite si azi, in maforitatea regiunilor farii,© serle de retete alcdtuite din plante medicinale, dovedeste cd acestea au rezistat de-a lungul ani- lor, deoarece au efecte témdaduitoare certe, veri- ficate in timp. Fireste, pentru ca aceste remedii din medicina popularé sd fie folositoare, trebuie completate, de la caz la caz, cu un regim alimentar si de viajé adecvate, De asemenea, o parte din aceste retete pot fi folosite in completarea tratamentului medicamen- tos, prescris de medic, In capitolul de faté, punem la dispozitia cititoru- lui citeva refete, culese din diferite regiuni ale {arll, care au confirmate calitéti témdduitoare, Multe alte refete populare si plante medicinale asteapté sd fie reactualizate in lumina nollor cu- nostinte ale stiintel si practicli medicale, dar acest fapt depinde, in primut rind, de convingerea fermé c& natura in mijlocul cdreia trdim, ne-a pus la dispozifie si remediile la agresiunile la care sin- tem supusi, atit timp cit ne departam de legile ei infiexibile 51 eterne, CEAI ANTIDIABETIC Compozitie: frunze de afin, frunze de dud, frunze de‘ nuc, flor! de gdlbenele, teci de fasole, suné- toare. Actiune formacodinamicd: Mirtilina din fruniele de afin, aminoacizii din tecile de fasole, uleiul volatil din frunzele de nuc si substantele active din frun- rele de dud scad zahéru! din singe, usurind acti- vitatea pancreasului, Florile de galbenele si sund- toarea reduc inflamatiile biliare si regleazé func- fille biliare. Utilizare: diabet zaharat, dischinezii_biliare: Modul de preparare si administrare: se amestecd bine 2 lingurite de frunze de afin, 9 lingurite de tecl de fasole, 3 lingurite de frunze de dud, 2'tiigurite de frunze de nuc, 2 lingurite de flori de gilbenele si 2 lingurite de sundtocre, Infuzie: 3 lingurite de amestec la 400 ml ap& clo- cotité; se bea fracfionat in trei reprize, inaintea meselor principale. CEA! CALMANT Compozitie: flori de galbenele, radacini de femn dulce, traista ciobanului, coada racului, 239Acjlune farmacodincmicd: ulelul volatti: din. gal- benele, glicirizina din lemnul dulce si substantele active din traista clobanulul, actloneazé ca anal. getice, calmind durerile din tmpul ciclulul. are; dismenores, Modul de preparare $i administrare: se amastecd .bine 2 Ingurite de traista clobanulul, 4 Hagurlte de coada raculul, 2 lingurife flori de galbenele si 3 lingurife de lemn dulce. Amestecul obfinut se imparte in patru parfi egale. Infuzie sau decoct: un sfert din acest amestec.se Introduce in 300 ml ap& clocotité; se lasé vasul acoperit 15 minute; pentru decoct se mal fierbe la foc scézut 5 minute; se utilizeazd in. trei_re- prize, dupa mesele principale. Tratamentul se in- cepe cu citeva zile inainte de perioada elclulul menstrual, CEAI CARDIOTONIC Comporifie: frunze de p&ducel, frunze de visc, traista ciobonulul, tolpa gistei. Ac{iune -farmacodinamicé: cetiicolina din traista ciobanului, bazele purinice, adenina si guanine din paducel, ‘saponinele triterpenice din frunzele de visc sint vasodilatatoare coronarlene. Viscina’ st viscotoxina din frunzele de. vise au)iac- fiune cardiotonicd; leonurina, din paducel si talpo gistei, acfioneazé ca vasodilatatoare perifericd 51 sedativé a sistemulul nervos. Substanfele active din visc, péducel si talpa gistel au acfiune usor hipotensivéa. De asemenea, paducelul acfioneaz’ ca bronhodilatator si stimulent al respirat Utilizore: insuficiente cardiace, anghin& pectorala. Modul de preparare si administrare: macerase. la rece} se introduce cite o lingurija rasé din fiecare planta in 300 ml apd, Ia temperatura comerel. Se lasé la macerat 8 ore. Se bea in trei reprize, in decursul unei zile, vitima parte; de preferinté, inainte de culcare, CEA! CARMINATIV Compozitie: frunze de menié, fructe de fenicul, rizomi de obligeand, busulec. Acflune farmacodinamicd: uleiurile. volatile din plante cresc secretla gasiricé, ajutind 1a normo- lizarea. digestici.Utillzarl: balondr! abdominale. Modul de preparare si administrare: intuzie ~.o lin- gutifé de busuioc, o lingurifé de frunze de mentd, © lingurité de rizomi de obligeond,. 3-4 fructe de fenicul, lo 300 ml apa clocotité: se bea fractional in trei reprize, dup& mesele principaie CEAI DE CICOARE Compozitie: réddcin& de cicoare. Acfiune farmacedinamicé: uleiul volatil si substan- fele active din planta ou actiune colagogé si colereticé; de asemenea, cresc peristaltismul in- testinal. Utilizare: hepatite cronice evolutive, hepatite cro- nice stabilizate, dischinezii biliare, constipatii cro- nice, acnee, furunculozé Modul de preparare si administrare:. decoct: 2 lin- gurite la 200 ml apa, se fierbe 5 minute, se lasé sé se decanteze (limpezeascd); se bea o treime pe stomacul gol dimineata, iar restul’ tn doud re- prize, incintea meselor principale. Se poate beo neindulcit. Contraindicafii: afectiuni acute hepato-biliare. 242 CEAL DIURETIC 1 Comperijie: trunze da nuc, codije de clrese, d- zoml de plr, coada catulul. Actiune farmacodinamicdé: saponinele din rizomii de pir sf sdrurile de potastu din codlfele de clrese au acflune puternic diureticd; uleiurile vo- latile din coada calului, din frunzele de. nuc si din rizomil de pir au actiune antisepticd; sapo- ningle din rizomii de pir produc sudoratie, scé- zind febra. Utilizare: diuretic, infecfll renale insotite de febrd. Modul de preparare si administrare: decoct: o lin- gurifé coada calului, 2 fingurife rizomi de pir, © lingurité frunze ‘de nuc, o jumétate pumn de codite de cirese, la 400 ml apa; se fierbe 10 mi- nute; se bea fracfionat in 2-3 reprize, in decursul unei zile. CEAI DIURETIC 2 Compozitie: flori de gdlbenele, flori de coada soricelului, rédécina de cerentel, coada calului. Actlune farmacodanimacd: uleiurile volatile din 243gilbenele si coada soricelulul s1 eugenolul’ din radacinile de cerentel actioneazé co dezinfectante ole tractului intestinal; uleiurile volotile din’ eoada calului si coada soricelului au actiune ontisepticd; uleiul volatil din florile de gélbenele produce’ su- doratie, scézind febro. Utilizare: infectii renale si intestinale concomi- tente, urmate de febré, infectii colibacilore. Modul de preparare si administrare: infuzie: cite © Tingurifé rosé din fiecare planté ta 300 mi apé clocotité; se bea fractionat in trei reprize, in de- cursul unei zile. CEAI PENTRU ENTEROCOLITE DE FERMENTATIE Compozitie: frunze de ment, frunze de nuc, roi- nifé. Acfiune farmacodinamicé: uleiurile volatile din frunzele de menta si roinité au efect bacteriosta- tic intestinal; hidrojuglona din frunzele de nuc este antisepticé gastrointestinalé; taninul din frun- tele de nuc si roinija precipita proteinele in trac- tul intestinal, actionind ca astringent; linalolul din roinitd are efect, corminativ. Alte substante din plante actioneaza ca. antispas- tice gostrointestinale si regulateare ale functiilor hepatice, Utilizare: enterocolite cronice, diarei infectioase, dischinezii biliare cu tulburéri de tranzit intestinal. Modul de preparare si administrare: infuzier cite 0 lingurita din fiecare planté la 300 ml apa cloco- tit; se fine vasul acoperit circa 20 minute, apoi se strecoaré si se bea in trei reprize,..inaintea meselor principale. In enterocolitele acute si diarei infectioase, nu se consuma timp de 24 ore decit orez.fiert. in apa sub forma de supd sau pilaf, fara grasime (9 ceascd de orez la 1 kg apa se fierbe pind ra- mine o cand de supa de orez). CEA! EXPECTORANT 1 Compozitie: frunze de patlagind, cimbrisor, scai vindt. Acfiune jarmacodinamicé: saponinele din scaiul Vinat, uleiu! volatil din cimbrigor si mucilagiile oan{pentazone, acid polikronic) din” patlagina, exer- cité 0 acflune puternic antitusivé (antispastled). De asemeneo’ sint emollente s! expectorante. Utilizcre: tuse, tuse convulsivé, bronsitd. Modul de preparare si administrare: infuzie: o ju- métate lingurifa scol vindt, o fingurité cimbrigor, © lingurlfé, patlaging, la 300 ml apa clocotité; se bea fractionat In 3~4 reprize, in decursul unei zile. CEAI EXPECTORANT 2 Componrifie: flor! de tel, réd&cin’ de nalba, fumi- Aarle’, potbal. Actlune formacodinamicé: mucllagille din toate plontele fluidificé secretlile bronsice usurind ex- pectorafia; de asemenea, au actlune antispasticé si dezinfectanta. Utilizare: bronsite, tuse. Modul de preparare si administrare: infuzie: cite © lingurité din fiecare plants 1a 400 ml apa clo- Cotité. Dupd 20 minute se strecoars si se bea in 4-reprize in cursul une: zile, 286 CEAI PENTRU FICAT Compozitie 1:-radaciné de cicoare. Compozifie 2: flori de galbenele, sundtoare. Actiune farmacodinamicd: -uleiul volatil si toninul catehic din sundtoare si substanfele active din galbenele, au actiune antiinflamatoare si gastro- intestinalé. Colina din sundtoare impiedicé infil- trarea gras@ a ficatului. Substanfele active din plante au actiune colere- ticd si colagogd. Cicoarea are efect laxativ Utilizare: hepatite cronice evolutive, dischinezii bi- liare, enterocolite si constipa! Modul de preparare si administrare: |. Doud lin- gurife rase de radacina de cicoare prajité (de la wAlimentara”) in 150 ml apa rece. Dupa ce dé in clocot, se continua fierberea incd 5 minute. Se lasé sé se decanteze; se bea jumatote dimineata pe stomacul gol, ior cealalté jumatate inaintea unei_mese principale (la prinz). IhvSe: face o infuzie cu o lingurifé rasé de sund- toare si una de gdlbenele, in 200 m! apa cloco- tit: se lsd vasul acoperit 15 minute; dupa stre- 287curare, se bee jumdtate din cantltate: ‘tn | jurul orel 18 si cealalté seara ja culcare. Zitnlc se utilizeaz’ cele -dous compouitii, Cure dureaz’. piné la disparitia fenomenelot; s@° rela Ia nevoie sau se continua dac& este nevoie: CEAI GASTRIC 1 Compozitie: flori de gélbenele, flori de musefel, flori de salcim, rédaciné de lemn dulce, radécind de tdtdineasé, sunditoare. Acfiune farmacodinamicé: pe tingd regimul’ ‘de viata si climentar impus de aceasté boalé;: plan: tele medicinale actioneazé co un adjuvant bine+ facdtor, Astfel, substantele active din gdlbenele, musefel, sundtoare si. tdtdineasd, acfioneazé ° ca cicatrizante si hemostatice; substantele active din galbenele si lemnul dulce intensificé circulatia sin- gelui Ia nivelul fesuturilor, grébind vindecarea ul- cerafiilor, actionind si ca protectoare a mucoasel gastrice; substanfele active din galbenele. si. su: ntoare au efect colagog si coleretic hepatic; glicirizina din lemnul dulce mareste peristaltismul intestinal, inldturind constipatia; florile de salcim sint hipoacidifiante- gastrice. Utilizare: ulcer gastric si duodenal, dischinezit bi- liare. Modul de preparare si adrminisirare: se amestecé 3 lingurite de flori de gilbenele, 3 lingurife de Jemn dulce, 3 lingurife de flori de. musetel,, 3. lin: gurite de sunétoare, 2 lingurite dé tataneasd si 3 lingurite de flori de salcim. Infuzie: 3 lingurife de amestec fa 500 ml apa clocotité; se lasé vasul acoperit 30 minute; dupé Ricire la temperatura camerei, se bea fractionat in trél reprize, dup& mesele principale. CEAI GASTRIC 2 Comporifie: flori de salcim, frunze de dud. Acfiune farmacodinamicé: carbonatul de’ calciu din frunzele de’ dud au un puternic efect” alcali- nizant; glucozidele flavonice si uleiul volatil din florile ‘de salcim, actioneazi ca hipoacidifiante gastrice. Utilizare: gastrite, pitosis (arsuri la stomac). 249Modul de preparare si administrare: infuzie, © ju- matate linguré de flori de salcim si o jumétate linguré de frunze de dud la 300 ml apa’ cloco- tia; se bea fractionat in trei reprize, dupd mesele principale. CEAI PENTRU GARGARA Compozitie: rédécina de nalba, rédécind de ce- renfel, flori de musefel, flori de gilbenele, Acfiune farmacodinamic eugenolul din cerentel si uleiul volatil din mugetel exercité o puter actiune antisepticé; uleius volatil din musefel si mucilagiile din nelb& sint emoliente si antiinfla- matoare; substanfele active din galbenele com: pleteaza actiunea celorlalte plante prin activarea circulatiel sangvine, la nivelul tesuturilor. Utiltzare: laringite, omigdatite. Modul de preparare si administrare: infuzie: o lingurité de rédaciné de nalba, o lingurité rédé- ciné de cerentel, 2 lingurife de flori de musetel, 2 lingurije de flori de gdilbenele la 300 mi apa 2 clocotité; sub forma de gargaré de 3-4 ori pe zi: dupé gargord nu se va minca si bea timp de 0 ofa. CEA! HEMOSTATIC 1 Compozitie: flori de coada soricelului, frunze de urzic’, coaja de crugin. Actiune farmacodinamicé: tratamentul se va efec- tua atit.intern cit si extenn. Intern: uleiul volatil din coada soricelului si urzicé are actiune puternic hemostaticd; substanjele ac- tive din coada soricelului intervin ca protectoare ale mucoasei anorectole. Crusinul, prin compusii sai antrachinonici, mareste peristaltismul intestinal, favorizind golirea acestuia si inlaturind constipatia Extern: vezi compozitia 1 (antihemoroidclé) de la pag. 263, Utilizare: hemoragii hemoroidale. Modul de preparore si administrare: decoct: o lingurité coajé de crusin, 2 lingurite coada sori- celului, o lingurifé frunze de urzicé la 300 ml apa; se fierbe 3-4 minute la foc scdzut, apoi se 251lasé Ia cald incé 15 minute. Se bea in doud re- prize, din care un ceai seara la culcare. Doza de crusin se va stabili in functie de individ, CEAI HEMOSTATIC 2 Compozitie: frunze de urzicé, traista ciobanulul. Actiune farmacodinamicd: substantele active din plante, printre care se afla vitaminele K, C, Biz $i clorofila, au o acfiune puternic hemostaticd. Utilizare: menoragii. Modu! de preparare si adiministrare: tratamentul se efectueaza concomitent intern si extern. Intern: infuzie: o lingurifé si jumétate de traista ciobanului si o linguré si jumatate de frunze de urzicé la 300 ml apa clocotité; se bea fractionat in trei teprize, in decursul unei zile, Extern: infurie: 3 linguri de frunze de urzicd gi 3 lingurite de traista ciobanului la 1 litru de apa clocotité; se fac irigatii vaginale zilnic, cu iriga- gotorul; temperatura infuziei nu trebuie sé depa- seascd pe aceea a corpului, Tratementul continud pina la disparitia fenomenelor si eventual se mai continua incé 2 zile, 252 CEA! PENTRU HIPERTENSIUNE ARTERIALA Compozifie: frunze de mesteacén, frunze de vise, flori de lavanda, paducel, talpa gistei. Actiune farmacodinamicé: acetilcolina si saponi- nele triterpenice si acidul oleanolic din vise, fla- vonele, overcetrol, viteroxid si hiperoxid din padu- cel, saponinele si flavonele din mesteacén, cres¢ permeabilitaten vasculara, sint vasodilatatoare co- ronariene si periferice, brahicardice si hipotensive imediate si de duraté. Substantele active din la- vandé au efecte neurosedative. Leonutina din talpa gistei, completeaz’ efectele hipotensive ale celor- lalte plante. Utilizare: hipertensiune arterialé, tahicardie, pal- pitatii, extrasistole. Modul de preparare si administrare: macerare la rece: se amestecé 2 lingurife de frunze de mes- teacén, © lingurijé de paducel,°o lingurija frunze de vise, o lingurifé flori de lavanda, © ling talpa gistei, Jumatate din aceasta cantitate se introduce in 250 ml apd, [a temperatura- camerei; se lasé 8 ore la macerat; se bea in trei reprize in 253decursul_unei zile, din care ultima parte. seara la culcare. Dupé opt zile de tratament se va controid ten- siunea arteriala. Dacé tratamentul se continua, se vor efectua controale periodice medicale, CEAI DE LAMHE Compozitie: 0 lémiie. Acjiune formacodinamicé: uleiul volatil si substan- tele active din fruct au actiune calmanté asupra sistemului hepato-biliar, reduc colesterolul din sin- ge, impiedicind depunerile de grasimi in perefii arterelor; de asemenea, confine cantitéti insemnate de vitamina C. Utilizare: crize acute hepato-biliare, carenfa in vitamina C, ateroscleroza. Modul de preparare si administrare: decoct: se taie o lamiie in doud jumétafi, care se store in ceasca din care'se va bea ceaiul, Fructul stors (cojile) se taie in bucé{i mici si se fierbe 15 mi- nute in 300 ml apa, in care se pun si citeva Iin- ona gurife de zohdr, dupa gust. In timpul fierberii, vasul trebuie sa fie acoperit. Ceaiul se rastoara peste zeama din ceascd, Se bea fierbinte in afec- fiunile hepato-biliare si rece in celelalte cazuri. CEA! SEDATIV Compozitie: flori de lavanda, flori si frunze de péducel, odolean. Actiune farmacodinamica: uleiul volatil din lavan- da, derivatii flavonici din paducel si uleiul volatil si valerianatul de metil din odolean, micsoreazé excitabilitatea nervoasa avind efecte neurosedative. Utilizare: ca sedativ in stari de climacterium si distonie neurovegetativa, cu palpitotii; ca somni- fer in insomnii. Modul de preparare gi administrare: infuzie! 2 lin- gurife din fiecare planté la 400 ml apa clocotité Se strecoaré dupé 30 minute gi se fine la rece. Sedativ: cite doud linguri, de trei ori pe zi. Somnifer: 34 linguri, seara la culcare. Doza prescrisé se va stabili in functie de individ. 255CEAI TONIC 1 Compozitie: rizomi de pir, rizomi de obligeand, troscot, coada calulul, cimbrisor. Acfiune farmacodinamicé: Dup& boli infecfioase urmeazé 0 perioada de convalescenté, coracteri- zata prin debilitate fizicé accentuata, datoraté pe - de o parte bolii insdsi si pe de alté parte lipsei apetitului, ca 0 consecinta a bo Compozifia are urmitoarele efecte: acidul salicic din troscot, substanfele minerale din coada’‘calu- lui si substonfele active din rizomii de pir, exer- cité 0 “actiune puteric remineralizantd; “uleturile volatile din cimbrigor si obligeand si substantele active din troscot, cresc secretiile gastrointestinale mérind apetitul; uleiul volatil din cimbrisor cfeste secretia biliaré, ameliorind digestia. Utilizare: remineralizant, anemie, stari de conva- lescenja. Modul de preparare si administrare: se amestecd 6 lingurife de troscot, 3 lingurife de coada ca- lului, 3 lingurife de rizomi de pir, 2 lingurife cim- brisor si 2 lingurife de rizomi de obligeand. 256 Infuzie: 3 Tingurife de amestec la 300 mi apa clocotita; se bea fractionat in trei reprize, inaintea meselor principale. CEA! TONIC 2 Comporitie: fructe de coriondru, rizomi de obli- geand, papédie, Actiune farmacodinamicé: uleiurile volatile din obli- geana gi coriandru si principiile amare din papa- die actioneazé ca stimulente ale secretiilor gastro- intestinale, marind pofta de mincare si eliminind gazele din abdomen. Substantele active din papidie si obligeand ma- resc secrefia biliard si usureazé evacuarea bilei din vezicula biliaré in intestin. Utilizare: lipsa apetitului (poftei de mincare), di- schinezii biliare. Modul de preparare si administrare: infuzie: cite © lingurifa din fiecare planta la 300 ml apa clo- fructele de coriandru se vor zdrobi inainte de a fi introduse in apa; ceaiul se bea fractionat in doud reprize, inaintea meselor principale, cu 15-20 minute. 257INFUZIE $1 MACERAT DE PLANTE IN ULEI, PENTRU VAGINITA ATROFICA Compozifie: uz intern: frunze de salvie; uz extern: flori de gdlbenele, flori de musejel, frunze de frosin, frunze de: salvie, frunze de urzic, coajé de stejar, radacing de nalba, sunatoare. Acfiune farmacodinamicdé: substantele active din frasin, gdlbenele, musefel, salvie, sundtoare si ur- zicd au actiune puternic cicatrizanté (epitelizanta) ; ulelul volatil din musefel, mucilagiile din nablé. §i substanfele active din salvie, stejar si sundtoare sint emoliente si antiinflamatoare; salvia actio- neaza prin hormonii astrogeni, avind un efect tonic asupra fesuturilor vaginului, Utilizore: vaginité atroficd, prurit vulvar, Modul de preparare si administrare: Intern: in- fuzie: 0 lingurifa de frunze de salvie la 200 ml apa clocotité; se beau dou’ ceaiuri pe zi, din care unul seara la culcare. Extern: macerat in ulei: se ia cite o lingurifa din fiecare planta si se introduc in 150 ml ulei din germeni de porumb (din comer); se lasé la ma- cerat timp de 8-10 zile; in aceasta perioadé se 258 amestecd cu oi lingurité de citeva ori in fiecare zi, Se strecoaré prin tifon, Uleiul objinut se pas- treaza la rece. Inainte de utilizarea sa este adus la temperatura camerei, apoi se face toaleta vagi- nalé cu apa célduté sau infuzie de musetel, dupa core se unge vaginul. Operatia se repetd de doua ori pe zi pind la vindecare. Tratamentul se realizeazi concomitent intern si extern.PLANTE PENTRU BAI LA DOMICILIU Jinind seama de caracterul practic al tucrarif care se adreseaz& celor ce nu cunosc, dar vor sd cunoascé efectele binefacdtoare ale plantelor me- dicinale si sub aceasta forma, am introdus capi- tolul de faté, ce cuprinde retete constituite din plante medicinale folosite in clisme si mai ales bai facute la. domiciliu. Menfionam, cd. aceasté forma de administrare a principiilor active din plante, destinate uzului extern, este de mare im- portanfé, deoarece prin piele si mai ales cind aceasta este lezata, substantele active sint resor- bite, aducindu-si aportul lor terapeutic, De aceea, trebuie s& finem seama atit de compozitia plan- telor care constituie rejeta, plante ce pot ovea efecte diverse (revulsive, vasodilatatoare periferice, antiinflamatoare, cicatrizante, dezinfectante etc.), ct! si a procedeulul si conditiilor de efectuare acestora. Clismele se prepara din plante medicinale uscate si marunfite la un grad fin de pulverizare si aduse sub forma de infuzie sau decoct care, dupd fil- trare, se administreazé. Baile medicinale se objin din plante care conjin diverse principil active, mai ales uleiuri esenticle Modul de preparare a bdill medicinale. Din plan- tele prescrise in refeta fiectirel bal, se face o in- fuzie sau decoct, care se adaugé fa apa din bale. In unele cazurl se folosesc extracte de plante, pro- curate de la farmacle, amestecate de asemenea, cu apa din bate, in cantitéfile indicate in com- porifia respectiva, Pentru a obfine cele mai bune rezultate, ne vom conduce dupa urmatoarele considerente: @ Baile medicinale se foc numai dupa un preaia- bib control medical. @ Aceste bai se fac sub forma de curd, deci un numar stabilit de bai, care se repeté ta onu intervale si se reicu ta nevoie, 261®Fiecare baie medicinala are un timp indicat, ele pot fi generale (tot corpul), sau partiale (picioare, mini); sint efectuate in cdzi de baie, unde’ corpul este acoperit total de apd, sau in vase de marimi diferite, ligheane, cazi mici, cézanele metalice etc, in care se scufunda mina sau piciorul afectat. elncdperile in care se face baia, trebuie sd fie incdlzite, temperatura fiind cuprinsG intre 21-23°C, ferite de curenji de aer rece (in timpul bail). @Apa din baia medicinala trebuie si atingé tem- peratura indicaté in refetd, adicé 37°C, care se ve- rificd cu ajutorul termometrului. #Baile medicinale se efectueazd, de obicei, seara inainte de culcare, pentru a evita o schimbare bruscé de tempercturd, si totodatd o eventuala transpirafie a corpului, prin care s-or elimina 0 parte din principiile active absorbite. alnainte de a efectua baia medicinald, se spalé corpul printr-o baie caida sau dus, pentru inde- partarea de pe piele a substantelor grase si o transpiratiei, acumulate in timpul zilei. ala iesirea din baie, se sti minimum 10 minute, inainte de a se sterge corpul cu un prosop moale, prin tamponare usoa 262 @Dupa baie este bine sé se stea intins cel putin © ord, Daca apar. mincdrimi de piele, stare alergicd, in.urma unei bai, bala nu se mai repetd, intrucit organismul poate prezenta intoleranté la unu! din principiile active din plante, Daca este posibil, incearcé prin tatonare. s& se descopere planta care nu este tolerata, pentru o nu mai fi folosité. @Perioadele in care se fac baile sint, de preferat: vara, toamna la inceput sf primavara la sfirsit, Compozitia 1: flori de musefel, frunze de frasin, coajd de stejar, pelin, Actiune farmacodinamicé: uleiurile volatile din flo- rile de musefel si pelin si substantele active din frunzele de frasin au actiune antiinflamatoare anti- hemoroidala, antisepticé si emolienté. Substantele active din frunzele de frasim si coaja de stejar, activeazé circulatia singelui Ia nivelul tesuturilor, grabind vindecarea. Utilizare: hemoyoizi, fistule anale. Modul de administrare si preparare: infuzie: cite doud lingurife din fiecare planta la un litru de apa clocotita.Clismd: se incélzeste 0 cantitate de ceal egal& cu capacitatea unei pompife de caciuc pentru copil, Dup&é scaun, se face © toaleti a reglunii anale, apoi se introduce in anus cantitatea de ceal din pompifé, aceasta find unsé in prealabil, la exterior, cu unguent Hemorzon, procurat de la far- macie, Confinutul se resoarbe in aproximativ 45 nute, Dupé aceea se introduce in anus un supo- zitor Hemorzon, Este bine ca temperatura ceaiului 38 fle pujin moi mare decit a corpulul BGi de sezut: cantitatea de apd fiind mai mare, se péstreaz6 procentajul indicat, Cind apa ajunge la temperatura de 37°C, se face baia de sezut, stind in apd 10-15 minute, dupa 0 toaleté o regiunii anole. Se fac doud bai pe zi, din care una inainte de culcare. Tratamentul cu bai se continua pind ta descongestionarea totald a hemoroizilor, uneori chiar la disparitia lor si vindecaiea fistulelor anale, Compozifia 2: frunze de frasin, frunze de mentd, frunze de mesteacin, frunze de nuc, frunze de uricé, frunze de salvie, flori de galbenele, flort de lavanda, flori de musetel, muguri de pin, pastéi de fosole, coojé de salcte, clmbru de cull sould, Actiune farmacedinamicd: substenjele actlve din plonte produc vasedilatctls perlferle’, au acflune antireumaticd, anolgeticé, antiinflamatoare gl se- datlva a sistemulul nervos central. Fxtem ou acflune emollenté, antisepticd sl repa- ratorle. Utilizore: reumatism poliarticular, artroze, lumbago, nevralgll de orioine reumatic’, Inflamafii articu- lore, circulafle scngvind defectuoasd, eczeme. Modu! de admintstrore 5! preparare: se ta cite un pochet din flecare plenti (de fa Plofor), se fm- parte Hecars pachet In zece par! egele, se lo a recea parte din flecore pachet, se amestecé sf rezulté astfel, zece pachetele de amestecurl. Se daw In clocot tref Ill de ap&, se rastoarnd fn apa un pachetel de amestecurl, se flerbe la foc scézut 15 minute intr-un vas sméltuit si acoperit. Se strecoaré printr-o siti sf fichidul rezultat, se amestecti cu apa din bole care trebule sa alb& temperatura de 37°C. Se sta in baie 15~20 minute, introdus pind Ia git. Se fac zece b&l consecutive, cite una in fiecare al.Efectul bailor se objine Imediat si se mentine in timp. Uneorl efectul opare mai tirziu, iar in cazul cind acesta nu apare, se repeta cura. Se fac doug cure pe an, a cite zece bdi Compozijia 3: flori de musetel sau frunze de mentd, Acfiune farmacodinamicé: substantele active din plante au actiune sedativa si analgeticé. Pentru ca efectul sé fie totcl, temperatura apei trebuie s& fie apropiaté de cea a corpului, 37°C, Utilizare: nevralgii, afectiuni reumatismale. Modul de administrare si preparare: infutie, 500 g flori de musefel, scu 500 g frunze de mentd, la 5 litri de apa clocotité., Se lasé vasul acoperit 15-20 minute, apoi se strecoard si lichidul rezultat se introduce in apa din baie, care trebuie sa aibé temperatura de 37°C. Se sti in baie 15-20 mi- nute, Se fac 10-12 bai consecutive, cite una in fiecare zi, de preferinjé seara la culcare, Compozitia 4: coaja de stejar. Actiune farmacodinomicé: substanjele active din plant si in special taninul, actioneazé ca astrin- gente, dezinfectante si calmante, Utilizare: alergli_ medicamentoase, eczeme zemu- inde, urticari. Modul de administrare si preparare: decoct: 300 g coajé de stejar macinaté, la 5 litri de apd; se fierbe 30 minute la foc scézut, se strecoard 1 lichidul rezultot se toarné in apa din cada, care trebuié. sé aibs temperatura de 37°C. Se std in cad& circa 15-20 minute. Se fac 10 bai, cite una in flecare zi Compozitia §: féind de castane sélbatice Ac{iune farmacodinamicé: compusii flavonicl con- finind leucoantocianide, exercité 9 intens’ ocfiune venotonicdé. Saponozidele, inclusiv escina, imbuné- tatese circulatia songuind perifericd si limfatic’, avind 0 actiune anticoagulanta si descongestiva. Utilizare: flebite, tromboflebite, varice, ulcer vari- cos, edeme traumatice dupa fracturi. Modul de administrare si preparare: decoct: 800 g fina de castane to 5 litri de apa, timo de 15-20 minute. Se strecoard si lichidul rezultat, se amestecé cu apa din cad, care trebuie s6 lbé temperatura de 37°C, Se sté in cadé 15-20 mi- nute. Se fac 10-12 bai, cite una in fiecare zi. Se fac trei cure pe on. 267Componitiy 6: extiact de ace de pln, Acfiune formacodinamicé: uletul volatll din acele de pln ore © aeflune calmant& asupra sistemuful nerves central. Utliizare: tulbur8zi de ellmecterium, sindrom~ ne- vrotle, hipertiroidfe, Modu! de administrare s! preparare: se m&soard temperatura ape! din cadd, care trebule s& fie de 37°C. Se adaugd 150 g extract de ace de pln, procurat de la farmacle. Se std In cad& elrea 15-20 minute. Se fac 10--12 bai, clte una tn fle- care zi, Se fac 2-3 cure pe an. Compozttia 7: trite de grtu. Acflune farmacodinamicdé: complexul de substante din tGrlfe are actiune analgetle’, ontlinflamatoare sl stimulatoare asupra clrculafiel sanguine. Utilizore: _urticarll,_eczeme cronice, reumatlsm eranle, Modu! de administrare si preparare: 1400 g ta- rite de oriu, lo 5 litri de apd; se fierbe timp de 30 minute. Amestecul rezultat se strecoard gf se rdstoarnd in opa din cad&, care trebule s& wib& temperatura de 37°C. Se sté in bale circa 25 minute. Se foc 10-12 bal in cozul reumatismu- lal cronle, lor pentru eczeme st urticaril se con- flung pind la disporifla fenomenclor. Cempozlfia 8: extract de levanficd. Acflune farmacodinamicd: uletul volattl si acetatu! de Inaill au acfiune revulsivé si antisudorifict; extractul are $1 efect sedatlv. Utilizare: fn hiperhidroré, tulbur&rl de climacte- um, tulburasl de clrculatle perifericd. Modul de administrare s! preparare: se amestecd 2 lingurl de extract de levinfick, procurat de lo farmacle, in apa din cadé, core trebule si atb’ temperatura de 37°C. Se st& in bale circa 20 mi- nute. Se fac 10-12 bal, cite una in flecare zi. Se repet& de 2~3 orl pe an, Compozifia 9: flor! de galbenele, flor! de coada soricelulul, coada calulul. Acflune farmacodinamicd: uleturile volatile s1 sub- stanfele active din plants au acflune reparatorte si cicatrizants, De asemenea, actlveaz’ clrculafia singelul in fesuturlle cutanate. Utilizare: supuratll, ulcer varlcos, plagi, rin! greu vindecablle. Modul de administrare $1 preparare: decoct, 300g amestec (clte 100 g din flecare plantd) fa cincl aaalitri de apd. Se fierbe 15 minute la foc scdzut. Se strecoara si lichidul rezultat, se rastoarnd in apa din cad, care trebuie sd aiba temperatura de 37°C. Se sta in cad&@ 15-20 minute. Se face cite o baie in fiecare zi, Cura se continua pind la vindecare, INDEX ALFABETIC AL PLANTELOR MEDICINALE, PREZENTATE IN LUCRARE, CU DENUMIRILE POPULARE CELE MAI CUNOSCUTE Am considerat necesara introducerea acestui ca- pitol, pentru a inl&tura posibilitatea unor confuzii legate de identificarea plantelor medicinale care, pe lingé denumiréa stiintificé, au si diferite de- numiri populare, in diverse regiuni din tard. Astfel. cititorul poate constata de exemplu, ca planta coada calului este una si aceeasi cu planta borba ursului, barba sasului, bradisos, bré- dulet, coada minzului, codiie, parul porcului. = afene, afin de munte, afinele asien, coackzi, pomusoare — dioc, floarea griului, floarea pains lui, ghioe, iarba frigurilor, matue rick, tataigh vindla, vinefele 1, Afinul 2, Albastrelele 271$, Anasonul 4, Anghinarea 5, Arnica 6. Brusturul 7, Busuiocul 8, CAtina alb’ 9, Cerenfelul 10, Chimenul 11, Cicoarea 12, Cimbrul de cultura 18. Ciresul 14, Ciubofica cucu- lui 15, Coada calului 16, Coada raculul 17, Coada goricelului 18, Coriandrut on ens, badeanul, chimenul dulce, chimion dulce, molura potbal de munte, carul pAdurilor, cujda, carul ztnelor caftalan, ciulin, lipan borjolicd, bosioe, matacina, vasi- teac eatind cenusie, catind de rfu barbugoara, cerculet, cuisorita ridichioara, veren{al chim, chimeon, piperus, secdric& andivie, andiva cimbru adevarat, iarba cueului, lamfioard, 1imtifa anglicea, anglicel, {fa oii, {fa vacit barba ursului, barba sasului, brk- disor, bradulet, coada mtnzului, codtie, parul porcului argentin&, argintict, iarba gtstli, vintricea, zolotnic alunele, bridajel, ciuresict, jarba olor, sorocina anason, chimen, coliandru, piper alb, pucioasa 19, Crasinal 20, Dudui 21, Fasolea 22, Fenicui Fragut Prasinul 26. Ghinfura galbena 27, Hameiui 28, Tarba’ mare 29, Ienuperul 30. Inul 31, Isopul 32, Inma 93. Lemnul dutce 84, Levantica Galbeneteie ctusin, Iemn ctinesc, pasaching, pajachind, silbig, salba moale, spinal cerbului egud, ciricl, frigar, iagod anason dulce, anason nemfesc, chimen dulce, fincen, hanus fragi de padure, friguj& frasinul cAlinic&, filimica, ochi galben, ea~ julita, sosioar& infura, fierea pAmintului, ghim- bere de munte, infurd galbend, strigoale, finturd amei, himel, mAiugd, mimaluga, tofolean alaut, boman, iarba neagra, ochiut boului, omac, omag, smintinicd anaperi, archig, bradigor, ceten, cetena, finior, ineper, jireapin, Jneap, sinap, turtel, zolovat in de fuior, in de siminja isop camfor, iarb& neagri, izm& bund, inmé de leac, menta, mint&, mint& de griding cioring, ciortngiav, firata, farb& dulce, iarbi tare, ridacin& dulce aspic, levand, levinticd de gri- dina, livant, spichinel35. Lumtnarica 36, Macul de cimp 37, Miicegul 38, Maghiranul 38. Merigorul 40, Mesteactnul 41, Mure 42, Mugchiul de piatra, 43, Mugetelul 44, Mustarul alb 45, Mugtaral negru 46, Nalba 47, Nucul 48, Obligeana x gu E coada boulul, coada lupului, coada mielulwi, corovatica, cucurus gal- ben, lipean mac de ctmp, mac iepurese, macul encului, paparoane, paparnie, pi- paci cocédar, cagcadin, laba mtfei, ma- racine, rasura, rug sdlbatic, ruje, rujif’, sipicd, trandafir salbatic maderan, mageran, majirean, ma- joran, margiran, megieran, pupt afin, afin rogn, bujor, cimigir, coactz, cocdzar, smirdar, stropsele masiacin, méstican, mestecdnag mur de pidure, mar saibatie, mura, murar, muricd, rug, rug de mure muschi cre}, mugelii de munte romanita, mitricea, morund curpen, mustar de ridin’, rapita alba, rapifa de grading hardal, mugtar de ctmp, mustar silbatic, rapifa salbatic& nalba alba, nalb& bund, nalbi de padure, ruja nucar, nue costeliv clin, calmus, speriband, speri- band tircata, speteant, speteaz& pestrifa, speteazd tlircata 49, 50, 51 52 53. 54, 55, 56, 57. 58. 59, 60. 61, 62, Odoleanu! Osul iepurelui Paducelul Papadia Patlagina Pelinul Pinul Pirul Plaminarica Plopul Potbalul Porumbarul Porumbul Rachitanul ~ gusa porumbelului, jarba mijulul, jarba pisicii, ndvalnic, valerian’ — cagul iepurelui, ciocul cioarel, Girmotin, lemmic, lingoare, silas- tioara — gherghinar, malai moale, mardci- ne alb = crestafea, floarea broastei,floarea turcului, guga gdinit, 1aptucd, lili- cea, ovale gainil, papAlunga, pard- sita gAinilor, pui de gtsc& — cérufele, limba ofi, limba broas- tel, limba sarpelui, minciuna — jarba fecioarelor, pelinas, pelini- 44, pilon, polene — jneapin, jep = albei, chir, grtul mifii, rigalie — albistrele, cuscrigor, mierea ursu- fui, tutun de padure, tifa off = pliop negru, plopotas, plutas = brusturel, cenusoar’, gilbinele, gusa gainli, limba vecinului, pa- palunga, papadie = cofobrel, curcudel, scorombar, spin, spinul cerbului, {tm — cucuruz, papugot — clibasoart, floarea zinei, lemnie, lemnuscd, sburditoare 27863. Rointta 64, Rostopascd 65, Salcia 66. Salctmul 67. Salvia 68, Sapunarita 69, Scaiul vinat 70, Schinetul 71, Socal 72, Sovtrful 78, Stejarul 74, Suitina busuiocul stupulul, floarea etupi- Jor, iarba roilor, Lamfita, mata- cin&, melisa, roiste duruiand de negi, calce mare, cru- cea voinicului, galbinele, iarba rindunicii, paparumd, sdlajea, scinteiufa, titarcele richita, r&chit& de lunca, r&fita, sali, séleut’ acacie, acdfar, brebene, lemn alb, magrin, paguele, pinar, rug, sal- cfm alb jale, jale de gradina, jales bun, jales de gradina, salbie, salet, gel- vie, serial berbecei, ciuin, floare de sapun- odogaci, saponel, stpunasi, sapu, nel, vactrifa buruiana de ctrtite, mardcinl, scai albastru, spinul vint lui iarba amar, gofran sitbatic coramnic, bez, scorpat, savce, soe negra broascd, budeana, busuioc de pa- dure, milot, rigan, solovir, sufulg, trifoigte goron, gorun, sledun, trajor, tu- fan farba de platré, molotru, solcina, sufulf, sufulg, surcint 15. 78, 7. 8, 79, 80. 81, a2, 83, Sunatoarea ‘Talpa gtstei ‘Tataneasa Traista cioba- nului ‘Teiul ‘Traudafiral ‘Trei frati patati ‘Troscotul Tarifa mare drobiyor, floare de n&dut, larba singelui, neruju, pojernifa, sint- toare, stnaica catusnita, ciorvana, creasta coco- sului, laba lupului, lingorica, somnigor, talpa Ilupului barba tatei, iarba tntaritoare, ga- vii, lutating, mierea ursului, n&- dar, tacis, tetama, tataneafa arlor, buruiana de friguri, coada pisicfi, pasifea, pascuja, pungu- liga, rapa, fagcutifa, tageuta tei alb, tel de vara, tel varatic tei verde flori de rug, rord, rugut, ruje, trandafir de gradina, trandafires, trandasir catifeluje, efrligei, corosica, tra- {lori, micsunele, pansele sdtbatice, Panselufe, tAmfioara, topiras!, vi- orea hericict, iarba gainilor, ttrgoact, troscova, troscofel asprigoara, buruiant de friguri, comafel, gilbenare de germe, Ii- picl, sora tragilor, turicioara, tu- ruta,