Sunteți pe pagina 1din 7

Criza economica din anii 1929-1933 n Romnia.

Prof. Univ. Dr. Ioan Lumperdean


Student: Hasmasan Anca Cristina
Anul 2, Contabilitate si informatica de gestiune, grupa 3

Introducere
Perioada interbelica reprezinta pentru Romnia o epoca de mari prefaceri politice,
economice si sociale, dar si de dezvoltare sustinuta pe toate planurile. Cu toate acestea, primul
razboi mondial a generat o situatie dificila pentru ntreaga economie romneasca, ale carei
efecte se vor face simtite ulterior, mai ales n perioada de criza economica generala din 19291933.
Dezvoltarea economico-social a Romniei n deceniile interbelice afost influenat n
mod semnificativ de evoluia conjuncturii internaionale,n condiiile n care dup primul rzboi
mondial a avut loc o accentuare a interdependenelor economice pe plan mondial. Consecinele
primului rzboi mondial, problema reparaiilor, crizele interbelice, eecul conferinelor
economice internaionale, politicile adoptate pe plan internaional au avut repercusiuni negative
asupra Romniei reflectate n nivelul de dezvoltare atins de Romnia n 1938.
Dup perioada de refacere i de integrare a provinciilor istorice a fost atins o situaie de
echilibru de scurt durat, caracteristic anilor 1926-1929, fiind ntrerupt de criza economic
mondial dintre 1929-1933. Noua redresare a fost ns foarte mult grevat de continuarea crizei
agrare pn n 1939, precum i de deteriorarea crescnd a cadrului politic internaional care a
prefaat declanarea celui de-al doilea rzboi mondial. Politica economic a Romniei nu putea
interveni n evoluia tendinelor europene. Ca atare, ea s-a constituit mai ales din msuri de
contracarare a influenelor negative externe, de aprare a economiei naionale i de diminuare
a exodului de venit naional rezultat din foarfeca preurilor de import-export, din plata
anuitilor datoriei externe etc.

Premisele marii crize economice n Romnia


Premisele marii crize economice in Romania analizeaza evolutia economica, sociala si
politica a Romniei n noul cadru determinat de Marea Unire de la 1918, evolutie marcata de
sarcina dificila de refacere economica a tarii dupa razboi. Conditiile nou create au generat
deopotriva factori favorizanti dezvoltarii economice mbogatirea bazei materiale a tarii si
extinderea pietei interne, cresterea complementaritatii ntre provinciile romnesti si, implicit, a
diviziunii muncii, cresterea exporturilor de produse romnesti pe pietele mondiale etc. , dar si
dificultati n aceasta directie: refacerea productiei industriale greu afectate de razboi si a celei
agricole n urma reformei agrare; refacerea transporturilor; echilibrarea bugetului, stabilizarea
financiara si stagnarea inflatiei; echilibrarea balantei comerciale si de plati.
2

n general, Romnia nu a profitat n totalitate de noile oportunitati att din cauza lipsei
resurselor, dar mai ales din cauza promovarii unor politici economice ineficiente. Slaba
dezvoltare industriala a Romniei n perioada imediat urmatoare primului razboi mondial si pna
la declansarea crizei economice din 1929, precum si pastrarea caracterului predominant agricol
al economiei romnesti au dus la cresterea dependentei tarii de fluctuatiile pietei globale.
Structura comertului a pastrat caracteristicile unei tari slab dezvoltate, Romnia continund sa
fie importatoare de produse finite si exportatoare de produse agricole, petrol si lemn.
Agricultura, supusa unei reforme extinse, nu a reusit sa suplineasca nevoile pietei interne si,
mai ales, necesitatile de export ale tarii, n principal datorita slabei sale tehnologizari si a lipsei
investitiilor masive n acest domeniu. n plus, Romnia a ramas o tara preponderent agrara,
contributia industriei la venitul national fiind redusa.

Criza economica mondiala (1929-1933) si influenta ei asupra economiei romnesti


Recesiunea economica mondiala izbucnita la sfrsitul anului 1929 a zguduit ntreaga
lume industrializata, provocnd dezechilibre grave n toate domeniile vietii

economice,

manifestate n scaderea puternica a productiei industriale si agricole, a valorii actiunilor la bursa,


cresterea masiva a ratei somajului, scaderea preturilor, nrautatirea situatiei populatiei n
contextul cresterii permanete a costului vietii. n Romnia, criza economica a diminuat si chiar
ntrerupt procesul de dezvoltare fireasca a economiei nationale, efectele acesteia fiind agravate
de o serie de conditii interne specifice, precum slaba dezvoltare economica sub raport tehnic
sau dependenta economicasi financiara fata de monopolurile straine.
Printre principalele forme de manifestare ale crizei pot fi amintite: reducerea productiei
industriale si a celei agricole, scaderea preturilor produselor industriale si agricole, falimentul
unui mare numar de ntreprinderi industriale, financiare si comerciale, restrngerea operatiunilor
bancare si de credit, reducerea volumului comertului, cresterea somajului, fiscalitatea excesiva,
scaderea nivelului de trai si nrautatirea conditiilor de muncasi de viata ale populatiei etc.
n ansamblu, marea criza a atins punctul culminant n 1932, constituind un moment de
cumpana n evolutia economiei romnesti si anulnd, practic, eforturile de dezvoltare a tarii din
perioada anterioara crizei. n paralel, depresiunea economica a determinat si o criza politica a
regimului, manifestata prin instabilitate guvernamentala, cresterea considerabila a numarului
partidelor politice si, mai ales, ascensiunea formatiunilor politice extremiste.
Complexitatea crizei a fost determinata de o serie de factori interni si externi, printre care
se numara: caracterul predominant agrar al economiei nationale; mpletirea crizei agrare cu cea
industriala; saracirea populatiei; dominatia capitalurilor straine; accentuarea datoriei publice
3

externe princontractarea mai multor mprumuturi precum si comertul extern specific al tarii,
caracterizat prin vnzarea unor produse ieftine petrol, cereale, unele materii prime, n
schimbul importului de produse industrializate scumpe.
Agravarea crizei economice n Romnia s-a concretizat n scaderi masive ale preturilor
si productiei, falimente industriale, bancare si comerciale de proportii, concedieri pe scara larga,
degradarea agriculturii. n consecinta, ntre 1929 si 1933 valoarea productiei industrial
reprezenta, n medie, numai 67,3% din cea a productiei anului 1928.
Criza industriala s-a interconditionat cu criza din agricultura, cu cea din sistemul bancar
si din comert:
-scaderea rentabilitatii si pierderile au dus la imposibilitatea platii datoriilor societatilor industriale
la banci, care n lipsa fondurilor necesare au intrat n faliment;
-reducerea generala a veniturilor a determinat neplata impozitelor si, ca rezultat, scaderea
puternica a
Criza a provocat reducerea activitatii industriale, subutilizarea aparatului de productie,
diminuarea capitalurilor bancare si industriale, scaderea puterii de cumparare a majoritatii
populatiei, n cei 4 ani de criza venitul national micsorndu-se de la 275 miliarde de lei la 171
miliarde lei3.
Industria romneasca a fost puternic afectata de declansarea crizei economice mondiale
n anul 1929, an n care s-au manifestat primele fenomene de stagnare a productiei, n special
n industria mare prelucratoare, de crestere a stocurilor de marfuri si implicit de cadere a
preturilor, frecvent sub costurile de productie..Criza economica a nsemnat prabusirea preturilor
cu 55,1% la produsele agricole si cu 37,9% la produsele industriale, peste 10.000 falimente
industriale si comerciale si a mai multe mii de banci. Criza a afectat transporturile si comertul
intern si extern al Romniei, iar n domeniul financiar s-au nregistrat consecutiv mai multe
bugete deficitare, n anul de vrf al crizei, 1932, deficitul fiind de 5,7 miliarde lei.
Declanarea crizei economice, scderea masiv a preurilor la produsele exportate au
avut ns efecte contrare celor ateptate ca urmare a aplicrii acestei orientri de politic
economic, determinnd exodul peste grani al capitalurilor strine, sporirea gradului de
protecie a industriei n condiiile crizei declanate n 1929 etc. Din 1929 finanele publice ale
Romniei au intrat ntr-o grav depresiune care a acoperit anii 1930-1934. Reducerea drastic
a preurilor,precum i a veniturilor populaiei, scderea produciei industriale i a rentabilitii
generale s-au repercutat n scderea puternic a veniturilor bugetare i n incapacitatea statului
de a putea acoperi cheltuielile publice.

n anii crizei Romnia s-a vzut confruntat cu cererile de restituire a capitalurilor


externe i cu scderea accentuat a preului cerealelor, exportul excedentar fiind cel care a
acoperit, n fond, restituirile. De asemenea, au aprut disfuncionaliti n plata contravalorii
exporturilor romneti de ctre statele care introduseser controlul valutar. n 1930, Banca
Naional a Romniei a satisfcut cererile de restituire a capitalurilor din devizele provenite din
export i din disponibilitile mprumuturilor stabilizrii, ale vrsmintelor germane i avansurilor
societii telefoanelor. n faa cererilor insistente de retragere a creditelor externe, ca i pentru
plile datoriei publice, n martie 1931 a fost contractat un mprumut n Frana; ntre noiembrie
1929 i decembrie 1931 valoarea creditelor externe retrase se ridica la 12 miliarde lei, iar a
depozitelor i creditelor interne la peste 23 miliarde lei. Concomitent unui spor al circulaiei de
4,1 miliarde lei a avut loc reducerea stocului de acoperire cu 5,9 miliarde lei, mai ales pe seama
rezervelor de valut, stocul de aur fiind mai puin afectat i chiar ntr-o uoar cretere.
Ansamblul tuturor modificrilor monetare din anii crizei a echivalat cu o ampl reform
monetar, sistemul devize aur fiind serios zdruncinat, iar tentativa Conferinei economice i
monetare de la Londra din vara anului 1933 de a aduce n discuie coordonarea internaional a
atenurii efectelor monetare ale crizei nu a dat rezultate. n aceste mprejurri, politica monetar
a Romniei s-a orientat n funcie de evoluiile internaionale, existena efemer a Blocului aur
sub egida Franei fiind,pentru Romnia un punct de orientare n haosul monetar general.
Criza economic a lovit n mod deosebit agricultura Romniei. Potrivit datelor
recensmntului din 1930, cea mai mare parte a gospodriilor rneti ducea o acut lips de
pmnt: 70.000 de gospodrii erau complet lipsite de pmnt, iar cele 2,4 milioane gospodrii
cu suprafee
ntre 1 i 5 ha posedau n total 2% din suprafaa agricol a rii, din care peste 32% revenea la
numai 25.000 gospodrii mari.Scderea vertiginoas a preurilor produselor agricole, pe de o
parte,a determinat diminuarea valorii produciei agricole a rii de la 109 miliarde lei n 1929 la
48,6 miliarde lei n 1933. Concomitent, nivelul produciei agricole a sporit, ceea ce a permis
statului, s foreze exportul de cereal pentru a contrabalansa importurile i pentru a-i procura
devizele necesare.
Din 1929, n economia naional s-a manifestat fenomenul foarfecii preurilor, termen
care desemneaz decalajul dintre preurile produselor agricole vndute de agricultori i cele
industriale cumprate de acetia.Foarfeca preurilor a avut un impact negativ asupra
agriculturii n condiiile n care preurile produselor industriale, datorit proteciei vamale i
monopolurilor care le menineau la un nivel ridicat, au sczut n timpul crizei mult mai puin
5

dect cele ale produselor agricole. Diferena dintre cele 2 categorii de preuri a dus la scderea
continu a puterii de cumprare a agricultorilor pn n 1934, an dup care a nceput
redresarea. ns, puterea de cumprare a agricultorilor nu a mai revenit la nivelul anului 1929,
nici n 1938. Foarfeca preurilor ntre produsele agricole i cele industriale s-a deteriorat mereu
n favoarea celor dinti i acest lucru, deopotriv cu o sum de elemente specifice ale
agriculturii romneti, a determinat agravarea peste msur a datoriilor rnimii (37 miliarde lei
n 1932), situaie n care statul s-a vzut silit s intervin cu mai multe legi de conversiune a
datoriilor (1932, 1933 i 1934).
Repercusiunile marii crize economice asupra situaiei maselor populare au fost din cele
mai grele. n agricultur, criza s-a soldat cu ruinarea a mii de gospodrii mici i mijlocii, iar n
industrie, cu amplificarea nemaintlnit a omajului (circa 300.000 omeri totali sau pariali n
1932),scderea salariilor, creterea impozitelor etc.
Venitul naional pe cap de locuitor a nregistrat ntre 1928 i 1932 o curb descendent,
de la 11.000 lei la 4.800 lei, cuantum ce situa Romnia ntre rile napoiate ale continentului
european. nrutirea situaiei materiale a maselor populare a strnit nemulumirile acestora,
concretizate n peste 370 greve i 850 conflicte de munc mai mici, n numeroase frmntri
rneti. Criza agrar mondial a produs grave pierderi economiei naionale, fr precedent n
timp de pace.

Economia romneasca dupa marea criza economica din perioada 1929-1933


Prezinta masurile legislative adoptate pentru depasirea efectelor crizei si reconectarea
economiei romnesti la circuitul economic

international. Pentru atenuarea si eliminarea

efectelor crizei economice mondiale din perioada 1929-1933, guvernele care s-au succedat la
putere au promovat o politica de ncurajare a industriei nationale prin adoptarea unor masuri cu
caracter protectionsit, dar si o politica de investitii masive, n special n agricultura.
Printre masurile protectionsite pot fi amintite: cresterea tarifelor vamale si restrngerea
importurilor la bunurile de consum care puteau fi produse n tara, acordarea de prime de export,
ncurajarea unor subramuri care nu existau nainte sau erau slab dezvoltate, precum industria
electrotehnica, sporirea volumului comezilor de stat acordate ntreprinderilor care activau n
domeniul apararii, finantarea ntreprinderilor industriale care executau comenzi de stat prin
acordarea de avansuri asupra comenzilor si prin creditarea de catre Banca Nationala a
Romniei si de catre alte banci specializate, acordarea unor avantaje de ordin fiscal.
Greu ncercata de marea depresiune din perioada 1929-1933, care a afectat toate
sectoarele vietii economice si sociale, economia romneasca si-a revenit, treptat, printr-o
6

implicare din ce n ce mai mare a statului n dezvoltarea fortelor de productie. Cu toate ca


Romnia ramnea o tara preponderent agrara, economia romneasca a cunoscut o perioada
favorabila de dezvoltare dupa depresiunea economica.
Astfel, ntre 1934-1938 productia industrial si agricola a nregistrat o crestere continua,
atingnd n anul 1938 cel mai nalt nivel din economia romneasca interbelica. n 1938,
productia industriala cunostea o crestere cantitativa de aproape 32%, recupernd, n linii
generale, si scaderea dramatica din timpul crizei. n anul 1938, valoarea produsului social era
cu aproape 70%, iar a venitului national cu circa 60% mai mare dect n 1932.

BIBLIOGRAFIE:
1.Economia Romaniei interbelice in context European Lector univ.dr. Andrei Josan
2. Bozga, V., Criza agrar n Romnia dintre cele dou rzboaie mondiale, Editura Academiei,
Bucureti, 1975,
3. BRTIANU, V. I. Refacerea rii i consolidarea financiar, Bucureti, 1924

S-ar putea să vă placă și