(R)evoluia individului sub impactul societii

Din DEX:
EVOLIE ~i f. 1) la sing. Modificare treptat a calit ii spre un nivel superior; dezvoltare.
REVOLIE ~i f. 1) Etap a dezvoltrii n care se produc transformri sociale profunde n
toate domeniile vieii
EVOLIE, evoluii, s. f. 1. (Fil.; spre deosebire de r e v o l u i e ) Una dintre cele dou forme
ale procesului dialectic al micrii n natur i n societate, constnd din schimbri cantitative
nensemnate, imperceptibile, necontenite, care pregtesc schimbrile radicale, calitative. Din
punctul de vedere al metodei dialectice, evolu ia i re voluia, schimbrile cantitative i cele
calitative snt dou forme necesare ale uneia i aceleia i mi cri. STALIN, O. I 321. Evoluia
pregtete revoluia, crendu-i terenul, iar revolu ia desvr e te evolu ia, contribuind la
activitatea ei mai departe.id. ib. 312.
Pentru a putea spune despre un fenomen c a evoluat trebuie ca o dat cu
succesiunea temporal a fazelor prin care trece el s se constate schimbri, cu alte cuvinte
este nevoie ca aceste faze s fie diferite ntre ele. Prin urmare evolu ie nseamn n acest
sens schimbare succesiv. Aproape toi sociologii recunosc acest proces evolutiv i nu se
poate tgdui de nimeni c drumul parcurs de societatea omeneasc merge de la coeziunea
religioas-militar la cooperarea voluntar i con tient a indivizilor.
Ct despre conceptul revoluiei n sociologie i implicit influen area acesteia asupra
dezvoltrii individului, putem spune c formele ei de manifestare, foarte adesea au fost definite
prin violen i distrugere, ceea ce nu este n totul exact i, mai ales, nu se poate aplica n
toate formele de revoluie. E drept c termenul de revolu ie se ntrebuin eaz nu numai n
sens social i nu este limitat numai la acest domeniu, deoarece se vorbe te, de pild, de
revoluia n tehnica de producie sau de revolutie n tiin , unde nu poate fi vorba de nici un fel
de violen. Omul este o fiin primordial social. Fiin a uman nu poate tri i nu se poate
dezvolta dect n societate, n interaciune cu al i oameni. Se poate spune c omul este un
produs al vieii sociale. Este in acelai timp elementul constitutiv de baz al societ ii. El
reprezint substratul vieii sociale.
Societatea participa la modelarea personalitatii, a comportamentului social, iar cand
individual este activ, acest lucru se repercuteaza asupra sa si totodata societatea asupra
personalitatii individului in stare pasiva a acesuia. Suficient fiind doar prezenta in acel mediu si
apoi actiunea individului asupra mediului.

Cum nu exista societate fara comunicare, asa nu exista nici personalitate, individ fara
interactiune cu mediul social. Intre personalitate si societate putem stabili o relatie sistemica, in
care personalitatea integrate in diverse subsisteme (structuri de activitati sociale care
realizeaza functii ale sistemului social, activitati economice, politice, de familie, culturale, etc.),
este in raport cu societatea, considerat sistem global, element in sistem, agentul actiunii
sociale.
In cadrul acestei relatii, societatea formeaza, modeleaza individual si personalitatea
acestuia conform sistemului de norme si valori acceptate intr-unmoment istoric dat, iar
personalitatea prin activitatea sa creatoare, optimizeaza societatea, perfectioneaza
mecanismele sistemului social, doar cand se impune, proiecteaza, creeaza noi structuri
sociale, adecvate sensului devenirii istorice.
TEORIA LUI
BRONFENBRENNER : Nascut in anul 1917, atribuie mediului
inconjurator un rol primordial, considerate in contexte diferite, natura umana, la care s-a gandit
mai intai ca la un nume singular, unic, a aparut multiplicatia si pluralista, aceasta pentru ca
mediile inconjuratoare diferite produc diferente sensibil nu numai intre societati, dar si in
interiorul fiecaruia dintre aceste societati.
Bronfenbrenner a admis si ca mediile inconjuratoare in care traieste individual sunt asa
de variate si de diversitate incat a intelege impactul pe care ele il pot avea asupra existentei
individului, nu este o sarcina la indemana oricui.
De asemenea, pentru a simplifica si sistematiza aceasta munca de intelegere, el a
conceput teoria ecologiei dezvoltarii umane ca fiind, studiul stiintific al adaptarii reciproce si
progresiste intr-o fiinta umana activa , in curs de dezvoltare si proprietatile in schimbare ale
mediilor imediate in care acesta traieste, tinand cont ca acest proces este afectat de relatiile
dintre ei si de contextele mai generale din care medii fac parte .
Raporturile stabilite de Bronfenbrenner intre elementele deficientei sale, presupune :
unitatea de baza a modelului de analiza este microsistemul adica, un model de activitati, de
roluri si de raporturi interpersonale experimentate de un subiect in cursul evolutiei sale, intr-un
mediu dat cu caracteristici fizice si materiale determinate.
Fiecare individ de la o generaie la alta, trie te ntr-o anumit societate; fiecare are o
biografie proprie; fiecare face parte dintr-o anumit perioad istoric.
Relaia individ-societate sau cea individ- istorie este una mutual: prin simplu fapt c
triete, individul contribuie la formarea societ ii i a cursului istoriei, chiar n timp ce este
modelat de societate i istorie.

STUDIU DE CAZ
n societate individul se convertete regulilor impuse de aceasta. Societatea i modeleaz
(r)evoluia i i impune anumii parametri de dezvoltare. Societatea particip la modelarea
personalitii, a comportamentului social. Astfel, orice schimare sau (r)evolu ie n cadrul
societii afecteaz n mod direct mersul dezvoltrii individului ca parte a societ ii ca ntreg
Nu totdeauna si de catre toti, homosexualitatea a fost interpretata si aplicata la fel. Daca
unele popoare antice o respingeau ca pe un defect, ca pe o pervertire a naturii sau ca un mare
pacat, altele in schimb, au acceptat-o si chiar au cultivat-o. Daca la inceput a fost repudiata si
pedepsita ca o perversiune, apoi a fost considerata boala, iar in cele din urma este acceptata
ca o minoritate sexuala.
Mentalitatea occidentala a inceput sa se schimbe odata cu aparitia Renasterii si a
Umanismului, cand a aparut interesul pentru cultura clasica uitata si cand secularismul ce se
va stabiliza tot mai mult, va pune in centrul preocuparilor omul, incepand sa se dezvolte cultura
nationala, artele, stiinta, relatiile sociale
Intr-o astfel de situatie, Voltaire si Jean Jacques Rousseau propuneau "libertatea sexuala
ca mijloc de eliberare a barbatilor si femeilor de civilizatia crestina". Pornind de la faptul ca
omul nu este creatia lui Dumnezeu, ci produs al evolutiei, Charles Darwin afirma ca "sexul fiind
un instinct animalic" nu are nici o motivatie sa fie legat de niste principii religioase sau morale.
Psihiatrul Sigmund Freud sustine ca "sexualitatea este instinctul dominant al omului" si
incearca sa ofere o baza stiintifica separarii sexualitatii de procreare, orientand-o spre placere.
Miscarile homosexuale s-au desfasurat pentru prima data in Germania, in 1897,
cerandu-i drepturile alaturi de heterosexuali. In anii '60, odata cu miscarea femininista
proavortiva, miscarile homosexuale ajung la stadiul de afirmare plenara.
Spre deosebire de homosexualitatea antica, cea din zilele noastre vrea sa fie
"legalizata, legiferata, institutionalizata, acceptata sau chiar impusa societatii, ca fiind
componentul normal de viata".
Primele presiuni ale lobby-ului homosexual pentru legalizarea cstoriilor ntre
persoane de acelai sex au nceput s se exercite prin anii 90 ai secolului trecut. O
propagand abil i presiuni mediatice au condus pentru nceput la legalizarea acestor
cstorii n Olanda, apoi n Belgia, urmnd Canada i unele state din SUA.
Argumentul activitilor homosexuali a fost c ace tia ar fi discrimina i n raport cu
heterosexualii, neputnd s beneficieze de avantajele pe care le ofer societatea cuplurilor
cstorite, fiindu-le astfel refuzat un drept civil. Trebuie precizat clar c dreptul la cstorie nu
este un drept civil. Societatea poate legifera i sprijini doar ceea ce-i este folositor. Iar

discriminarea nu se poate exercita dect n raport cu un drept c tigat deja. Declara ia

Universal a Drepturilor Omului, art.16, precizeaz c odat cu mplinirea vrstei legale,
barbatul i femeia, fr nici o restricie n ce prive te rasa, na ionalitatea sau religia, au dreptul
de a se cstori i de a ntemeia o familie. Nicieri nu este precizat acest drept pentru
persoanele de acelai sex, din contr, se precizeaz cu claritate : brbat i femeie. Presiunile
asociaiilor de homosexuali au nceput prin 2004, dat la care ONU a recomandat
recunoaterea juridic a cstoriilor sau rela iilor ntre persoane de acela i sex. ONU a emis
aceste recomandri n urma unor ipoteze privind determinismul homosexual, care ulterior s-au
dovedit a fi false.
Trebuie spus c legalizarea cstoriilor ntre persoane de acela i sex, de cele mai
multe ori, a fost adoptat fr consultarea popula iei prin referendum, adesea ntr-un dispre
total fa de protestele populaiei, aa cum s-a ntmplat n 2013 n Fran a. Argumentul
politicienilor a fost c altfel s-ar crea grave tensiuni n societate. Realitatea a demonstrat ns
contrariul. Cu toate acestea, numrul cuplurilor care se cstoresc rmne extrem de mic,
ceea ce sugereaz mai degrab c presiunile pentru legalizarea cstoriei cuplurilor de
homosexuali nu au urmrit eliminarea unei discriminri, ct for area societ ii pe cale legal,
de a accepta stilul lor de via ca ceva normal i firesc.
Argumente pro si contra casatoriei de acelasi sex:
CONTRA:
Primul argument i cel mai important este c prin defini ie, cstoria este ntre un brbat
i o femeie, conform art.12 din Declaraia Universal a Drepturilor Omului. n consecin , nu se
poate vorbi de o cstorie ntre doi brba i sau ntre dou femei. Ca atare, activi tii
homosexuali pun n dezbatere definiia nsi a casatoriei, sus innd c a face apel la o
definiie existent nu constituie n sine un argument. Militan ii pentru cstoria ntre persoane
de acelai sex cer ca definiia s fie schimbat, ntruct ar fi discrimina i fa de cuplurile
heterosexuale.
Un al doilea argument important ine de unul din scopurile principale ale cstoriei,
procrearea. n mod normal, un cuplu format din dou persoane de acela i sex nu poate avea
copii. Homosexualii nii sunt creai n urma unui contact sexual heterosexual, ei nu pot exista
dect parazitnd un cuplu heterosexual, att prin propria genez ct i prin prisma copiilor
adoptai.
Un alt argument afirm c, imediat ce va fi legalizat cstoria ntre persoane de
acelai sex, vor trebui legalizate i cstoriile incestuoase, cstoriile poligame, cu animale,
etc... O dat ce pragul cstoriei ntre persoane de acela i sex va fi dep it, nimic nu va mai
sta n calea acestor uniuni. Argumentul presupune de fapt o lips de discernmnt aberant
din partea legiuitorului.

Ultimul argument contra, n mod paradoxal, vine din partea militan ilor homosexuali.
Acetia susin c odat cu legalizarea cstoriei ntre persoane de acela i sex, mpreun cu
dreptul ce decurge din aceasta, de a adopta i cre te copii, ar nsemna sfr itul luptei pentru
eliminare a discriminrii la care ar fi supu i homosexualii. Legiferarea cstoriei ntre
persoane de acelai sex pe fundalul unei homofobii latente nu nseamn prea mult, iar aceasta
ar nsemna c odat cu aceasta, ei vor pierde statutul de minoritate, echivalent cu anumite
privilegii conferite de discriminarea pozitiv menit s compenseze secolele de oprimare.
PRO:
Principalul argument al militanilor homosexuali n favoarea legalizrii cstoriei ntre
persoane de acelai sex se refer la dreptul la cstorie de care ar fi lipsi i, fiind discrimina i
n raport cu cuplurile heterosexuale. Argumentul nu st n picioare, atta vreme ct cstoria
rmne o instituie definit ca fiind ntre un brbat i o femeie, n concordan cu art.16 din
Declaraia Universal a Drepturilor Omului. Nici utilizarea termenului de discriminare nu este
corect, atta vreme ct din punct de vedere juridic, discriminarea se refer la un drept
ctigat deja.
Un al doilea argument se refer la drepturile de care ar beneficia cuplurile cstorite, n
raport cu cuplurile formate din persoane de acela i sex, care ar fi discriminate. Este un caz
similar cu precedentul n ceea ce privete folosirea abuziv i tenden ioas a termenului de
discriminare.
Ultimul argument este c nerezolvarea acestei situa ii ar determina apari ia unor grave
tensiuni sociale. Realitatea ns arat c tocmai legalizarea cstoriilor ntre persoane de
acelai sex, n momentul n care societatea nu este nc suficient pregtit s le accepte,
conduce la grave tensiuni sociale, a a cum s-a ntmplat de curnd n Fran a, unde legea a
fost aprobat cu o minim majoritate, n ciuda protestelor masive ale popula iei.