Sunteți pe pagina 1din 11

Toata taina unei lectii bune sta in caldura sufletului.

Trebuie sa zbarnie
sufletul dascalului ca sa rasune strunele din sufletul scolarului .
G.C.Longinescu
Nu tiu cum fac alii, dar eu m ntreb frecvent cum a putea s ncep
fiecare zi de gradinita altfel...dect pe cea precedent. Desigur c nu pot gsi
soluii pentru fiecare zi i pentru fiecare copil, dar pot ncerca.
Introducerea noului curriculum in organizarea si desfasurarea
activitatilor din cadrul gradinitei de copii a adus cu el multe noutati, modificari,
unele mai interesante decat altele, precum si schimbari in modul de concepere si
desfasurare a activitatilor instructiv - educative comune, adica activitatile
integrate.
Studierea integrat a realitii i permite copilului explorarea n mod
global a mai multor domenii de cunoatere, iar abordarea interdisciplinar a
coninuturilor educaiei timpurii permite luarea n considerare a nevoilor de
cunoatere a copiilor mici i abordarea unor subiecte de interes. Acesta este i
motivul pentru care actualul curriculum promoveaz activitile tematice,
integrate, proiectele tematice.
Fiecare moment al zilei reprezint o oportunitate de nvare i cu ct
contextele de nvare sunt mai diverse cu att sunt mai valoroase experienele
trite i achiziiile dobndite n urma lor.
nvarea are loc fie prin sarcini individuale, fie prin sarcini n perechi sau n
grupuri mici, fie cu ntreaga grup, dar eficiena nvrii este dat de utilizarea
lor n momentul oportun n funcie de particularitile de vrst i individuale,
de obiective, coninuturi, momentul zilei.
n grdini, toate activitile care se desfoar mpreun cu copiii
reprezint experiene de nvare pentru copil, pornind de la activitile integrate
(centrate pe anumite obiective i coninuturi), pn la momentele de rutin sau
tranziie, care consolideaz anumite deprinderi, abiliti ce contribuie la

autonomia copilului, convieuirea social, sntatea, igiena i protecia lui, dar


i pot extinde cunotinele i experienele acumulate prin activitile integrate.
Unii ar spune, si pe buna dreptate ca acest nou curriculum nu este chiar
atat de plin de noutati. De ce? Raspunsul cred ca este destul de simplu, pe de o
parte activitatile integrate, care presupun asocierea a cel putin doua domenii de
activitate si trecerea de la unul la altul in cadrul aceleasi activitati este o
practica, daca pot spune asa, pe care cred ca o foloseam si inainte chiar daca nu
o numeam asa, atunci cand pe parcursul unei activitati, cum ar fi de exemplu o
lectura dupa imagini depre iarna, la inceput sau la final cantam un cantec cu
acelasi subiect, recitam o poezie despre iarna, numaram cati copii au iesit la
sanius sau desenam un om de zapada si toate acestea fara a o numi activitate
integrata. Pe de alta parte, rutinele si tranzitiile aveau loc in fiecare zi fara a fi
numite astfel, insotite chiar de rime, cantece, miscare si framantari de limba,
folosite pentru a-i putea organiza mai usor pe copii. Pot sa spun astfel ca toate
aceste noutati au o practica mai veche, dar mai frumos denumite.
Tranzitiile, pornind de la definitia data in noul curriculum, sunt activitati
de scurta durata, care fac trecerea de la momentele de rutina, la alte tipuri/
categorii de activitati de invatare, de la o activitate de invatare la alta, in diverse
momente ale zilei. Acest tip de activitate se poate realiza in diferite moduri, in
functie de varsta copilului, de contextul momentului si de calitatile adultului cu
rol de cadru didactic. In acest sens, ele pot lua forma unei activitati desfasurate
in mers ritmat:Dupa mine-n pas vioi, a unei activitati care se desfasoara pe
muzica : In poiana verde, Cate unul pe carare, Scaunele muzicale, sau
in ritmul dat de recitarea unei numaratori sau a unei framantari de limba, a
unei activitati in care se executa concomitent cu momentul tranzitiei, respectiv
un joc cu text si cant, cu anumite miscari cunoscute deja de copii.
Tranziiile linitesc, relaxeaz copiii si i bine dispun pentru a se concentra mai
uor asupra activitii ce urmeaz.
Tranziiile asigur o mbinare armonioasa ntre elementele componente
ale procesului instructiv-educativ, care stimuleaz sau mentine activ interesul
copiilor, le determin implicarea afectiv i i antreneaz in aciuni
dinamice.Datorit structurii lor deosebite, asigur o participare activ, atractiv
i stimulatoare a copiilor, introdus scenaristic i plcut ,cu o atmosfer de bun
dispoziie.
Utilizarea tranziiilor contribuie la evoluia personal a copii lor
asigurnd coeziunea grupurilor, fcnd trecerea mai plcut i atractiv de la o
activitate la alta, nlesnind att copiilor, ct i educatoarei parcurgerea
coninuturilor planificate.

Tranzitiile sunt niste momente de pauza, prin urmare trebuie tratate ca atare,
adica sa se desfasoare in asa fel incat copiii sa nu se simta constransi ca fac ceva
ci, dimpotriva, sa le faca din placere, relaxandu-se, detasandu-se de ceea ce
tocmai au terminat de facut. Aceste scurte pauze fac ca trecerea de la o etap la
alta s fie ordonat, episoadele unei zile s decurg armonios, avnd totodat i
rolul de a stimula interesul copiilor pentru ceea ce va urma.
Rolul educatoarei este acela de a cauta si insera n programul zilnic acele
tranziii care se armonizeaz cu celelalte activiti i creeaz mpreun scenariul
zilei, dar care in acelasi timp se potrivesc cu specificul si nevoile grupei.
Utilizarea zinica a tranzitiilior sub forma de versuri, cantece, jocuri de miscare ii
determina pe copii sa treaca in mod organizat de la o etapa la alta, ii ajuta sa isi
dea seama ce urmeaza sa faca, fara sa mai fie necesare indicatiile monotone si
plictisitoare de genul : Acum adunam jucariile si ne asezam pe scaunele sau
Facem randul cate doi etc, iar pe de alta parte frumusetea versurilor si a
rimelor, a melodiilor ii incanta pe copii, astfel ca ajungi sa ai impresia ca
anumite sarcini care erau indeplinite fara tragere de inima din partea copiilor
acum sunt finalizate chiar cu placere, avand surpriza de multe ori ca acestia sa
ceara repetarea poeziei, cantecului, versurilor ritmate.
Asa cum am mentionat anterior, atat rutinele cat si tranzitiile au fost
mereu prezente in activitatea din gradinita si inainte de a fi astfel denumite si
specificate in noul curriculum. Totusi impactul lor se pare a fi mai puternic
acum, poate datorita faptului ca fiind specificate clar in curriculum li se acorda
o importanta mai mare si nu sunt neglijate, recurgandu-se mai des la ele, iar pe
de alta parte pentru ca sunt mai frumos realizate, devenind chiar un moment de
atractie pentru copii, asteptandu-l si intampinandu-l de fiecare data cu pla cere.
Tranzitiile:
sunt activiti care fac trecerea de la o etap a zilei la alta,de la o
activitate de nvare la alt tip,de la un moment la altul;
pot fi folosite pe tot parcursul unei zile, fiind incluse n scenariul
didactic conceput de educatoare,ca parte absolut necesar;
asigur o tranziie dinamic i plcut de la un moment la altul,
nefiind activiti de sine stttoare,ci momente scurte i foarte concentrate;
pot fi incluse n scenariul didactic cu rolul de pauze active,amuzante
i stimuloare,att pentru copii ct i pentru educatoare,sau ca momente de
relaxare,de deconectare i de pregtire mobilizatoare pentru demersul urmtor;
sunt activiti scurte,limitate n timp;
- au caracter dinamic,ritmic,recitativ sau muzical;
- se aleg n funcie de tema proiectului derulat;

Mijloacele de realizare a tranziiilor sunt diverse i variaz n funcie de


mai multi factori:
- Contextul momentului;
- Nivelul de vrst;
- Dimanica grupurilor;
- Caracteristicile activitilor ce dercurg una din cealat:statice, dinamice,
de nvare, evaluative;
- Inventivitatea i creativitatea educatoarei
Mijloacele de realizare a tranziiilor sunt variate, dar nu trebuie s uitm
c jocul este activitatea fundamental la varsta precolar.
Pentru copil aproape orice activitate este joc, prin joc el anticipeaz
conduitele superioare. Pentru copil jocul este munca, este binele, este datoria,
este idealul vieii. Jocul este sintagma, atmosfera n care fiina sa psihologic
poate s respire i, n consecin, poate s acioneze (Ed. Claparede,1936).
Nu ne putem imagina copilria fr rsetele i jocurile sale. Un copil care nu
tie s se joace, un mic btrn, este un adult care nu va ti s gandeasca.
Veselia omului e ca mirosul florilor: ea nu se inalta din suflete vestede! (N.
Iorga)
Avnd n vedere c jocul este activitatea dominant la vrsta precolar,
tranziiile trebuie s reprezinte pentru copii o perioad de joac i relaxare.
Astfel, ele se pot realiza prin: versuri improvizate, fragmente din poezii
cunoscute, versuri sau proz rimat sau ritmat, cntece, jocuri cu text i cnt,
jocuri
muzicale i
imitative,
dansuri
ritmice
cunoscute de
copii,mers/alergare/srituri nsoite de micri/recitri, jocuri linititoare,
recitative, numrtori.
Rutinele si tranzitiile, printr-o gestionare zilnica atenta si eficienta din
partea cadrului didactic, contribuie la mentinerea unui climat sanatos,
armonios, nestresant in sala de grupa, a tonusului copiilor si a eficientei
parcursului invatarii pe durata intregii zile.
Crearea unei atmosfere destinse la inceputul zilei asigura o participare
mai activa la activitati ,le stimuleaza curiozitatea, ii incurajeaza sa-si exprime
propriile ganduri ,sa ia atitudine,sa-si ajute aproapele si,de ce nu,sa fie mai
toleranti, sa invete,sa asculte si sa-si respecte partenerul de activitate.
Sentimentul de siguran, ncredere i acceptare pe care i le confer contextul
jocului, permit copilului s i exprime emoiile, s-i asume riscuri, s ncerce
s experimenteze, s descopere lucruri noi, s treac peste dezamgiri, nereuite.
Dar pentru a se intampla toate acestea, trebuie sa stim
Cum s vorbim cu copiii?
Putem spune c metodele noi, vzute dintr-un unghi al didacticii, pot cpta noi
aplicaii. Calitatea activitii noastre la clas este o carte de vizit din care

banalul i rutina trebuie terse din prima carte a copilriei Grdinia.


Reeta este s avem mereu curaj, dorin, ncredere n noi, nebunie,
nepsare fa de sceptici,. Schimb - m schimb - v schimb reuesc!
Suntem pionieri ntr-o societate democratic, european, fr frontiere i
educaia modern s o facem prin regndirea educaiei formale, schimbnd
relaia cu copiii i ntre copii.
Educaia modern rspunde la ntrebarea: pentru ce nvei? iar
rspunsul este s tim ce s facem cu ceea ce am nvat.
Noul curriculum d posibilitatea educatoarelor s-i valorifice toate
cunotinele, ntreaga lor creativitate, dar mai cu seam valoarea propriilor
atitudini ,sentimente i competene, astfel nct s poat rspunde tuturor
provocrilor care nu sunt deloc simple, dup cum recunosc toi cei ce ne cunosc
ct de puin activitatea i pentru care ne fac cu sinceritate aprecieri:
Ne scoatem plria n faa voastr, a celor ce mbriai
aceast profesie cu adevrat...
... vou, care avei un imens soare n piept i-l mprii zi de zi cu ceilali,
... vou, care recunoatei puterea picturilor de ploaie,
... vou, care supunei timpul, prin intensitatea folosirii lui,
... vou, care tii ce vrei i apoi vrei ce tii i care,
mai presus de orice, nu uitai c suntei pn la ultima suflare copii
i jucai, mcar n zilele de var, OTRON.
(Maria Gheorghiu i Daniela Stoicescu- Asociaia Ovidiu Ron)
Sa tii in palmele tale sufletul unui copil, este, cu siguranta un privilegiu;sa
fii important in viata lui este, poate, un dar divin! Noi, cei carora Dumnezeu le-a
insuflat dorinta de a fi dascali, avem acest privilegiu si aceasta onoare de care
nu trebuie sa uitam nici o clipa.
Sfantul Ioan Gura de Aur spunea :
Nu exista arta mai frumoasa decat arta educatiei. Pictorul si sculptorul fac
doar figuri , fara viata, dar educatorul creeaza un chip viu ; uitandu-se la el , se
bucura si oamenii si Dumnezeu.
Exist dou daruri nemuritoare pe care le oferim copiilor notri

RADACINI i apoi ARIPI!


EDUCATOARE, TURCULET MARILENA
Gradinita cu P.P. nr. 12 Husi, jud. Vaslui

Cteva EXEMPLE DE TRANZITII ce se pot realiza n diferite momente ale


zilei:
MOTTO ul zilnic:
Suntem veseli si cantam,
Nu e greu sa invatam;
Dar noi vrem sa ne jucam
Si din joaca sa-nvatam!
NTLNIREA DE DIMINEA
Bun dimineaa, salutm
i voioi ne aezm
ntr-un cerc frumos i mare
S-ascultm copilul care
Azi vrea s ne povesteasc
i s ne uimeasc.
PREGATIREA
ACTIVITATI

PENTRU

1.Astazi noi vom numara


Si multimi noi vom forma.
Cu jetoanele lucram,
In perechi le asezam.
2. Cel mai mult, aici la gradi,
Noi am vrea sa ne jucam,

3. 1, 2, 1, 2,
Cate doi in pas vioi.
Bratele le ridicam,
Mainile le fluturam.
Stanga, dreapta 1, 2,
Faceti si voi ca si noi.

Vremea s o studiem
i-n calendar s notm
De e ploaie sau e soare
i putem merge la

La masute ne-asezam,
Cu creionul desenam.

plimbare.

D activiti matematice
1,2,3,4,5,6,7,8,9
Tata face o cas nou.
Cte cuie i trebuie lui?

Haidei s nvm
S le numrm.

DLC
Eu spun una, tu spui multe.
Cine vrea s ne asculte
Poezii cum recitm
i poveti cum repetm?
DPM
Noi suntem indieni vestii
i tim a merge-n ir.
Cu noi de vrei i voi venii
i suntem ca un fir.
1,2 facei toi la fel ca noi!
DEC
Cu creionul ne jucm
i frumos noi desenm
Lucruri multe, minunate
Lucrri frumos realizate.
Uite o floare i un pom,
O cas i un om.
Lor versuri le dedicm
Cntece le intonm.

Voiniceii
Ca sa fim copii voinici
Facem sport inca de mici:
Alergam ca iepurasii
Si zburam ca fluturasii;
Facem tumbe fel de fel
Ca si ursul Martinel;
Sarim cum ne e pe plac
Ca broscutele pe lac.
Insa cel mai bine-i ca,
Facem si gimnastica:
1,2-1,2- faceti toti la fel ca noi!

DOS
Mi s-a mbolnvit pisica,
Am dus-o la dispensar.
Doctorul mi-a dat reeta
S o car cu bicicleta.
Bicicleta s-a stricat,
7

Iar pisica a strnutat:


Hap-ciu!
Sntate!
PREGATIREA PENTRU MASA

1.Jucariile adunam,
Mainile ni le spalam,
Vasele le aranjam,
La masa ne asezam
Sala noi o pregatim,
Si la masa noi pornim.
Si mancarea o servim.
Pofta buna, multumim!
2.Imi ud mainile cu apa,
Iau putin sapun si-apoi
Il pun iarasi inapoi;
Mainile le spal indata
Cate una si-amandoua,
In chiuveta parca ploua
Picaturi adevarate
Peste mainile-mi curate!

4. Masa ne-asteapta doar cu


bunatati,
Mancarea-i gustoasa, miroase sio poftesti,
Fetele se aseaza-n rand, una dupa
alta,
Iar baietii vin in graba chiar acum.
(versurile se intoneaza pe melodia
cantecului Toamna ne-mbie)

( versurile se canta pe meoldia


cantecului
Bate
vantul
frunzele)
3. Haideti cu totii, de graba neadunam,
Sala de grupa frumos o
aranjam.
Fetele fac ordine, la bucatarie,
Iar baietii strang de zori tru-sele.

PREGATIREA PENTRU SOMN


1. Ora 1 a sosit, noi ne punem la dormit,
Pijamaua o mbracam,
Hainele le ordonam,
Capul pe perna l culcam,
Pe Mos Ene il chemam.
TREZIRE
1. Ne-mbracam, ne-mbracam,
Hainele de graba pe noi le luam,
Pijamaua jos o dam,
Plapuma o aranjam.
Ne-mbracam, ne-mbracam,
Hainele de graba pe noi le luam,
(versurile se intoneaza pe melodia cantecului Ne jucam cu degetele)
Alte mijloace de realizare:
JOCURI CU TEXT SI CANT: Soro draga, Cercul mare, Luati
seama bine- pentru a-i strange in cerc la intalnirea de dimineata;
RECITATIVE RITMICE: Melcul( se executa mersul in pozitia
ghemuit cu mainile pe genunchi, in cerc):
Incet, incet si mai incet,
Iese melcul din casuta.
Incet, incet si mai incet,
De la pat pana la masuta.
Incet, incet si mai incet
Luneca prin iarba deasa;
Daca as fi si eu un melc,
Repede as ajunge acasa.( copiii se ridica si isi aleg repede
locurile de joaca);
JOCURI DE DEGETE( se pot executa inainte si dupa activitati care
solicita musculatura fina):
Pic, pic, pic,
Ploua intr-una, ploua ( miscari ritmice ale degetelor pe podea);
Pic, pic, pic,
Cum ne place noua;
Pic, pic, pic,
9

Ploua cu bulboace,
Pic, pic, pic,
Si se fac baltoace. Pleosc!(imita saritura in baltoaca)
Pic, pic, pic,
Ploaia se-ntetest e(miscari repezi si zgomotoase),
Pic, pic, pic,
Si furtuna creste;
Vaj, vaj, vaj (miscari ale bratelor ridicate stanga-dreapta)
Bate vantul bate;
Bum, bum, bum (batai ale pumnilor pe podea)
Tunetul razbate.
NUMARATORI: ( se pot folosi pentru a alege copiii care vor face
anumite activitati de autogospodarire, ordine inainte de a ne aseza la
masa, impartirea materialului la activitati):
Cu-cu-ri-gu! Cu-cu-rig!
Baba dardaie de frig
Si tot roade un covrig,
Nu aude , oricat strig;
Sade cu covrigu-n tolba
Si nu poate scoate-o vorba!
Mosu-ngheata in cojoc,
Treci mai iute la mijloc!(Constantin Dragomir);
FRAMANTARI DE LIMBA: (se folosesc in functie de tulburarile de
vorbire intalnite la copiii din grupa; pentru corectarea pronuntiei e
necesar sa se repete zilnic cate un exercitiu):
Car, car, car,
Car, car, car,
Striga sus pe horn
O cioara,
Brr, brr, brr
Brr, brr, brr,
Tare-i frig
Si vant afara!(Passionaria Stoicescu)
Aceste texte si miscari pot fi invatate daca sunt repetate frecvent in acelasi
context

10

.BIBLIOGRAFIE:
*** Curriculum pentru nvmntul precolar 3 6/7 ani;
*** PRET, Noi repere ale educaiei timpurii n grdini (Modulul 3),
Editura Educaia 2000+, Bucureti, 2008;
Revista nvmntului precolar, nr. 3 -4 /2009.

EDUCATOARE,
TURCULET MARILENA
GRADINITA CU P.P.NR.12
HUSI

11