LUCRAREA 2

Compunerea generala, parametri dimensionali si

masici ai autovehiculelor

1.1 Scopul lucrarii

Studiul organizarii generale si specificarea principalilor parametri
dimensionali si masici ai unui autovehicul.Stabilirea pozitiei centrului de masa si a
incarcarilor procentuale la punti.Studiul repartitiei coeficientului sarcinii utile la
diferite tipuri de autovehicule.

1.2 Consideratii teoretice

Autovehiculul este un vehicul rutier ce se poate deplasa prin mijloace proprii

de propulsie, in diferite conditii de teren.
Este destinat exclusiv transportului sau, in acelasi timp, transortului s
executarii unor operatii tehnologice.
In categoria autovehiculelor sunt incluse:
- automobilele;
- tractoarele;
- autovehiculele speciale.
Automobilul este un autovehicul cu cel putin patru roti, care nu
ruleaza pe sine, destinat, in mod obisnuit, pentru:
- Transportul persoanelor si/sau a bunurilor materiale;
- Tractarea vehiculelor utilizate pentru transportul persoanelor si/sau
bunurilor materiale;
- Un serviciu special.
In mod exceptional, in categoria automobilului sunt incluse si
triciclurile( vehicule pe trei roti , la care masa vehiculului carosat depaseste 400kg),
precum si troleibuzele( vehicule alimentate de la o sursa de energie exterioara
liniile electrice).
In categoria automobilelor, dupa destinatie, sunt incluse:
automobile
pentru
transportul
persoanelor(autoturisme,
autobuze,troleibuze);
- automobile pentru transportul marfurilor(autovehicule utilitare
autocamioane);
- automobile cu detinatie speciala(autosanitare, autostropitoare,
autovidanjere, autocisterne etc.)
Partile principale ale automobilului sunt : sasiul si caroseria.
Sasiul reprezinta totalitatea organelor indispensabile functiei de deplasare a
autovehiculului.Acesta cuprinde urmatoarele sisteme sau grupe de organe:

- Motorul;
- Transmisia;
- Sistemul de conducere;
- Sistemul de sustinere, propulsie si rulare.
Caroseria serveste ca organ purtator al incarcaturii utile a automobilului,
avand, in acelasi timp, si rolul de a proteja incarcatura de intemperii si de a asigura
un anumit grad de comfort.

Organizarea generala a automobilelor

Amplasarea motorului si a elementelor transmisiei constituie problema
fundamentala de conceptie constructiva care stabileste de la inceput caracterul
automobilului si limiteaza posibilitatile de dezvoltare si de amplasare a celorlalte
elemente componente ale automobilului.
Se disting urmatoarele variante de organizare a autoturismelor.
a) Solutia clasica, la care motorul este amplasat in fata, iar puntea motoare
este dispusa in spate (tractiune la puntea spate);
b) Solutia totul fata, la care motorul si puntea motoare sunt amplasate in
fata;
c) Solutia totul spate, la care motorul si puntea motoare sunt amplasate in
spate.
Organizarea generala a autoturismelor este prezentata in fig. 1.1.
Astfel, in fig. 1.1.a - 1.1.e sunt prezentate variante constructive ale solutiei
totul fata si anume:
- Amplasare grup motor transmisie longitudinal, cu motorul dispus
in consola din fata (fig. 1.1.a);
- Amplasarea grup motor transmisie transversal, in fata axei puntii
din fata (fig 1.1.b);

Fig. 1.1 - Variante de organizare generala la autoturisme

- Amplasare grup motor transmisie longitudinal, cu motorul dispus
in spatele axei puntii din fata (fig. 1.1.c);
- Amplasare longitudinala sau transversala a motorului suprapus
transmisiei(fig. 1.1.d si e).
In fig 1.1.f 1.1.i sunt prezentate variante constructive ale solutiei totul
spate si anume:
- Amplasare longitudinala grup motor transmisie,
cu motorul dispus in consola din spate(fig 1.1.f);

- Amplasare transversala grup motor transmisie, in spatele axei

puntii din spate (fig 1.1.g);
- Amplasare longitudinala centrala grup motor transmisie, cu
motorul dispus in fata axei puntii din spate (fig 1.1.h);
- Amplasare transversala grup motor transmisie, in fata axei puntii
din spate (fig 1.1.i)
In fig. 1.1.j 1.1.l sunt prezentate variante constructive ale solutiei clasica
si anume:
- Amplasare longitudinala grup motor ambreiaj schimbator de
viteze deasupra axei puntii din fata, intre roti (fig 1.1.j);
- Amplasare schimbator de viteze intr-un singur corp cu carterul
puntii motoare din spate (fig 1.1.k);
- Amplasare longitudinala grup motor ambreiaj schimbator de
viteze, in care schimbatorul de viteze este pozitionat central, in
spatele axei puntii din fata, intre locurile din fata ale autoturismului
(fig 1.1.l).
Organizarea generala a autobuzelor este prezentata in fig
1.2.In acest caz caracteristicile constructive sunt influentate de destinatia
autobuzelor care impune conditii specifice fiecarei categorii de autobuz.

Fig 1.2 - Variante de organizare generala la autobuze

- Amplasare longitudinala, deasupra axei puntii fata, a grupului motor
ambreiaj schimbator de viteze, specifica autobuzelor interurbane
destinate exploatarii in conditii grele(fig 1.2.a);
- Amplasare longitudinala motor orizontal in consola fata si a grupului
ambreiaj schimbator de viteze lateral stanga, intre cele doua punti,
specifica autobuzelor urbane cu platforma joasa(fig 1.2.b);

- Amplasare centrala a grupului motor ambreiaj schimbator de

viteze, specifica autobuzelor urbane cu platforma ridicata, dar cu
posibilitatea utilizarii a trei usi duble de acces (fig 1.2.c);
- Amplasare grup motor transmisie longitudinal in partea din fata si
cu tractiune la puntea din fata ( solutia totul fata), specifica
autobuzelor de aeroport (fig 1.2.d);
- Amplasare grup motor transmisie longitudinal in consola spate si
cu tractiune la puntea din spate (solutia totul spate), specifica
autobuzelor urbane de ultima generatie si autobuzelor turistice (fig
1.2.e).
Organizarea generala a autocamioanelor presupune
utilizarea unica a solutiei clasica, diferentierile constand in plasarea relativa , in
cadrul ansamlului, a platformei utile si a cabinei (fig 1.3)
- Amplasarea motorului deasupra puntii din fata si a cabinei in spatele
motorului determina un autocamion cu post de conducere retras (fig
1.3.a);
- Amplasarea motorului deasupra axei puntii fata si a cabinei
deplasata spre motor determina un autocamion post de conducere
semiretras (fig 1.3.b);

Fig 1.3 - Variante de organizare generala la autocamioane

- Amplasarea motorului deasupra axei puntii din fata si a cabinei
deasupra motorului determina un autocamion cu post de conducere
semiavansat (fig 1.3.c);
- Amplasarea motorului deasupra (eventual putin in spatele) axei
puntii din fata si a cabinei in fata motorului determina un
autocamion cu post de conducere avansat (fig 1.3.d).

 Dimensiunile principale exterioare ale unui autovehicul pot fi grupate in

3 categorii (fig 1.4):
a) Dimensiuni de gabarit
- Lungimea totala (La) reprezinta distanta dintre doua plane verticale,
perpendiculare pe planul longitudinal de simetrie al autovehiculului si tangente la
punctele extreme dn fata si din spate;
- Latimea totala (la) reprezinta distanta intre doua plane verticale si paralele cu
planul longitudinal asimetric, tangente la autovehicul, de o parte si de alta a sa.In
aceasta dimensiune nu sunt incluse si oglinzile retrovizoare;

Fig 1.4 - Dimensiunile principale ale unui autovehicul

- Inaltimea totala (Ha) reprezinta distanta dintre planul de sprijin si planul
orizontal tangent la partea superioara a autovehiculului fara incarcaturasi cu pneurile
umflate la presiunea indicata de producator.
b) Dimensiunile care reflecta organizarea autovehiculului
- Ampatament (L) reprezinta distanta dintre axele eometrice verticale ale
puntilor autovehiculului;
- Ecartamentul (E) reprezinta distanta dintre planele mediane ale rotilor
aceleiasi punti.In cazul puntilor echipate cu roti duble (jumelate) ecartamentul se
defineste ca fiind distanta dintre planele perpendiculare pe calea de rulare si paralele
cu planul de simetrie al autovehiculului, care trec la jumatatea distantei dintre rotile
de pe aceeasi parte a puntii respective;
- Consola fata/spate (C1/C2) reprezinta distanta dintre doua plane vericale
transversale care trec prin punctul extrem din fata al autovehiculului si axa puntii
fata, respectiv, prin punctul extrem din spate si axa puntii spate.
Rezulta astfel relatia dimensionala:
La=C1+L+C2.(1.1)

c) Dimensiuni care reflecta capacitatea de trecere a

autovehiculului (fig 1.5)
- Garda la sol (hs) reprezinta distanta, masurata pe verticala, dintre partea cea
mai de jos a sasiului autovehiculului complet incarcat si calea de rulare;
- Raza longitudinala de trecere (l) reprezinta raza suprafetei cilindrice
conventionale tangenta la rotile din fata si din spate, precum si la punctul cel mai
coborat al autovehiculului situat in zona ampatamentului;
- Raza transversala de trecere (t) reprezinta raza suprafetei cilindrice
conventionale tangenta la rotile aceleiasi punti si la punctul cel mai coborat al
autovehiculului situat in zona ecartamentului.

Fig 1.5 - Dimensiuni caractristice pentru capacitatea de trecere a autovehiculului

- Unghiul de atac/de degajare (1/2) reprezinta unghiul format de calea de
rulare cu tangenta la pneul din fata si punctul cel mai coborat al consolei fata,
respectiv, cu tangenta la pneul din spate si punctul cel mai coborat al consolei spate.
Parametri masici principali ai unui autovehicul
-Masa proprie (m0) reprezinta masa autovehiculului complet echipat, dar fara
persoane si incarcatura;
-Masa utila (mu) reprezinta capacitatea de incarcare a autovehiculului.
In conformitate cu STAS 6926/1-90, la determinarea masei utile se vor
considera urmatoarele:
- masa persoanei de serviciu permanent la bord, 75kg;
- masa pasagerului, 68kg;
- masa bagajului unui pasager: 7kg la autoturisme si autobuze urbane, 20kg la
autobuze interurbane, 25 kg la autobuze.

- Masa totala (ma) reprezinta suma celor doua componente mentionate

anterior,
ma=m0+mu [kg].(1.2)
Pe baza acestor recomandari, masa utila se determina functie de capacitatea de
incarcare si normele STAS, cu urmatoarele relatii:
- pentru autovehiculele destinate transportului de bunuri materiale,
mu= 75*N + minc [kg](1.3)
unde N - reprezinta numarul de locuri in cabina;
minc - reprezinta masa incarcaturii transportate;
- pentru autoturisme,
mu= 75+(68+7)*N+mbs [kg](1.4)
unde N - reprezinta numarul de locuri, inafara celui ocupat de
sofer;
mbs - reprezinta masa bagajului suplimentar (se adopta in
limitele 50200 kg);
- pentru autobuzele urbane,
mu= 75 +(68+7)*(N1+N2) [kg].(1.5)
unde N1 - reprezinta numarul de locuri pe scaune;
N2 - numarul de locuri in picioare;
- pentru autobuzele interurbane,
mu= 75+(68+20)*N [kg](1.6)
- pentru autobuzele turistice,
mu= 75*2+(68+25)*N [kg].(1.7)
unde N este numarul total de locuri pe scaune.
Pentru a putea compara diferite tipuri de autovehicule din punct de vedere al
utilizarii rationale a materialelor in constructia lor, se foloseste o marime specifica
numita coeficientul sarcinii utile sau coeficientul de tara, definit de relatia,

u=
[-]

(1.8)
in care mun reprezinta masa utila nominal( maxima constructive) a autovehiculului
Centrul de masa al autovehiculului reprezinta punctul imaginar, situate
in planul longitudinal de simetrie al autovehiculului, in care se
considera inmagazinata masa autovehiculului si in care se aplica
vectorul greutatii sale (fig 1.6)

Fig 1.6 - Coordonatele centrului de masa (de greutate) si repartizarea static a

greutatii pe puntile autovehiculului
In conditii statice, central de greutate, C g, are o pozitie bine determinate,
aceasta fiind prezentata la autovehicule, in mod indirect, prin indicarea greutatilor ce
revin fiecarei punti:
G1=
si
de unde rezulta evident relatiile,

..(1.9)

a+b= L si G1+G2= Ga (1.10)

1.3 Modul de lucru

Compunerea generala si caracteristicile dimensionale si masice vor fi
analizate si determinate pentru autoturismul aflat in laborator.
Pentru aceasta, automobilul se amplaseaza pe o suprafata orizontala cu
imbracaminte dura, cu o abatere maxima de la planeitate de 2mm si o panta
generala pentru scurgerea apelor de cel mult 0,3% (conform STAS 6926/3-90).
Cu ajutorul unui manometru auto se verifica presiunea aerului din pneuri, care
trebuie sa corespunda inscriptiilor din cartea tehnica de exploatare a autoturismului.
Pentru studiul organizarii generale si stabilirea solutiei in care a fost construit
automobilul se va avea in vedere dispunerea motorului si pozitia puntii motoare.Se
vor identifica si pozitiile celorlalte subansamble importante ce compun transmisia
autoturismului (ambreiaj, cutia de viteze, transmisia principal, diferentialul si arborii
planetari), in scopul desenarii schemei bloc a transmisiei autombilului analizat.
Determinarea caracteristicilor dimensionale exterioare ale autoturismului se
va efectua prin masuratori directe, pentru cele trei grupe de dimensiuni mentionate
anterior.
Determinarea pozitiei centrului de masa al autoturismului se va face pentru
cazul sarcinii utile nule (autoturism gol), cat si pentru cazul sarcinii utile maxime
constructive (autoturism complet incarcat).In acest scop se vor calcula cotele a si
b, pentru cele doua stari de incarcare ale autoturismului, pe baza valorilor
incarcarilor statice la cele doua punti, extrase din cartea tehnica de exploatare a
autoturismului.

1.4 Rezultatele masuratorilor, prelucrarea

datelor si aplicatii numerice
Centralizarea rezultatelor studiului, al masuratorilor si al calculelor effectuate
se va face in tab. 1.1, 1.2 si 1.3.
Tab 1.1 - Caracteristici constructive si de exploatare ale autoturismului:
DACIA 1310
Denumire
autoturism

Tip
caroserie

Numar
locuri

Amplasare
motor

Solutia
constructive

Formula
rotilor

Dacia 1310

4 usi

Frontal

Totul fata

4X2

Presiune aer
pneu
Fata
Spate
bar
bar
2.0
2.2

Tab 1.2 - Caracteristici dimensionale ale autoturismului:

DACIA 1310
Dimensiuni de gabarit,
mm

Prin
masuratori
Din cartea
tehnica
Eroare de
masurare,

Organizare,
mm

La

la

Ha

4340

1600

1434

2445

4351

1536

1435

0.25

0.04

0.69

Capacitate de trecere

C1

C2

1290/1305

830

1062

2441

1334/1308

890

1020

0.16

0.03/0.22

0.06

0.04

hs,
mm
200

27.45

19.73

Tab 1.3 - Caracteristici masice si determinarea pozitiei centrului de masa la

autoturismul: DACIA 1310
m0,kg

ma,kg

mun,kg

mbs,kg

940

1360

420

100

0.69

G1,daN
G10
G1
%
%
530

G2,daN
G20
G2
%
%
660

a,mm
a0 a

b,mm
b0
b

Concluzii:
Erorile de masurare au aparut datorita:
- diferentei de presiune din pneurile masinii;
- planului neuniform si inclinat pe care era sustinuta masina masinii;
- unghiului necorespunzator pentru citit masuratorile;
- materialelor didactice uzate, deteriorate si rudimentare;
- erorilor personale la calcul.

Tema de casa:

P1) Sa se gaseasca valorile coeficientului sarcinii utile pentru un numar de 10

15 automobile, alese din toate categoriile (autoturisme, autoutilitare, microbuze,
autobuze, autocamioane si trenuri rutiere) iar rezultatele vor fi centralizate intr-un
tabel conform modelului prezentat mai jos.
Tab 1.4 Valorile coeficientului sarcinii utile, u :
Nr.
Crt.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11

Denumire
automobil
Dacia 1310 LS
Dacia Logan
Aro 10 combi cu prelata
Dacia 1303 C
Renault Clio
Citroen Jumper
Iveco Daily
Renault Trafic
Mercedez - Benz Sprinter
Mercedez - Benz Atego
Roman 111

Tipul
automobilului
autoturism
autoturism
autoutilitara
autoutilitara
autoturism
autoutilitara
autoutilitara
autoutilitara
microbuz
autocar
autobuz

m0
kg
1360
1097
1070
1430
950
1355
2740
1975
3720
7700
9350

mu.n. ,
kg
400
438
480
500
586
625
760
1065
1660
2800
5650

u
3,4
2,5
2,22
2,86
1,62
2,16
3,6
1,85
2,24
2,75
1,65

Se va reprezenta grafic variatia u = u (mu.n.) pe baza valorilor din tabelul 1.4 :

P2) Pe platforma unui autocamion este asezata o greutate G u = 3tf, avand

inaltimea centrului sau de greutate, in raport cu platforma, la 1000mm, iar pozitia sa
chiar deasupra puntii spate. Inaltimea centrului de greutate al autovehiculului gol
este de 850mm, iar distanta sa fata de axa puntii spate este de 1700mm.
Se mai cunosc :
- inaltimea platformei fata de sol, hplatforma = 890mm;
- ampatamentul, L = 3200mm.
Se cer :
- incarcarile procentuale la cele doua punti ale autocamionului, gol si
incarcat, precum si pozitia centrului de greutate a autocamionului
incarcat;
- cu cati mm si in ce sens fata de axa puntii spate va trebui schimbata
pozitia incarcaturii, astfel incat repartitia pe cele doua punti trebuie
sa fie aceeasi.
Ipoteze de calcul :
- greutatea soferului si a insotitorului din cabina autocamionului se
neglijeaza;
- autovehiculul a fost construit respectant alura curbei u = u (mu.n.),
rezultanta de la aplicatia 1.