Sunteți pe pagina 1din 13

Formarea stalactitelor si

stalagmitelor
Partea geografica- Europa

Stalagmite
Stalagmitele sunt speleoteme care se
formeaz n peteri din picturile de ap cu
un coninut ridicat de minerale dizolvate, cel
mai frecvent ntlnit fiind calcarul(carbonatul
de calciu). Daca pictura de ap ce se
desprinde din vrful stalactitei are condi iile
favorabile de evaziune a CO2, va avea loc o
depunere de calcar care va da natere unei
stalagmite.

Stalagmita Impression din petera


Psychro de pe insula Creta.

Stalactite
Stalactitele sunt formaiuni care se formeaz
n peteri din picturile de ap cu un con inut ridicat de
minerale dizolvate, cel mai frecvent dintre acestea
fiindcalcarul(carbonatul de calciu).
Apa ajunge n golul peterii dup ce traverseaz pachetul
de calcare. Cnd greutatea picturii atinge limita n care
invinge tensiunea superficial, pictura se rupe n dou,
jumtate ramnnd pe tavan, iar cealalta jumatate cznd
pe podea. n acest moment are loc o evaziune de CO2
din soluie i pe tavan precipit o cantitate infima de
carbonat de calciu sub forma unui inel.

Pestera Vadu
Crisului, judetul Bihor, Romania

Stalactite si stalagmite pot fi observate pe toata


lungimea pesterii, unele formatiuni au denumirea de
Mormantul lui Mahomed, Vulturul Alb, Adam si Eva,
Barba lui Mahomed chiar si Alba ca Zapada si cei
Sapte Pitici. Restransa vizitarii, pestera adaposteste
cea mai bogata fauna cavernicola din Romania. Aici
sunt specii de melci, viermi, insecte si crustacee. De
diensiuni mari si plina de galerii, pestera de la Vadu
Crisului este bine populata de liliacul cu botul in forma
de potcoava. Originea apei este Izvorul Batranului care
dupa un traseu scurt se pierde in pachetul de calcare.

Pestera Piatra Altarului


Este o cavitate foarte bogat n formaiuni,
dar i varietatea de speleoteme calcitice de
excepie. Sala Palatului i Galeria Paradisului
sunt cele mai renumite, iar dintre formaiuni,
macrocristalele de calcit, buzduganii i nuferii,
cristalele scheletice de calcit, n form de
triunghiuri excavate, stalagmitele monocristal,
coloanele tip palmier, draperiile, coralitele,
perlele de peter, etc

Petera Meziad
Petera Meziad este situat n partea de vest n Munii
Pdurea Craiului, pe Valea Meziadului . Declarat
rezervaie natural, Petera Meziad este una dintre cele
mai mari peteri din Romnia i Europa, dispus pe dou
nivele i cu galerii ce au o lungime total de 4750 m.
Datorit depozitelor de guano (excremente de liliac), n
Petera Meziad s-au dezvoltat mai multe tipuri de minerale
rare. Alturi de acestea se remarc i alte formaiuni
deosebite, pe care apa le-a spat n stnc, cum
sunt stalactitele i stalagmitele, dar i coloanele i
draperiile, care mpreun iau diverse forme, pe care turitii leau denumit de-a lungul timpului dup asemnarea pe care o au
cu diverse elemente reale.

Pestera Holloch
Hlloch este un sistem carstic , o pestera din
cantonul Schwyz n Elvetia. Acesta a fost de
aproximativ 197 km (lungimea cunoscuta), sistemul
fiind doilea cel mai mare din Europa si cel de-al
saptelea din lume. Numele nu are nimic de a face cu
iadul (ceea ce inseamna in limba germana), chiar
daca exista o legenda legata de acest nume. n
dialect elvetian nseamna "Hhl" alunecos, si cnd
vizitatorii sunt informati de catre ghizii certificati, ca
este " gaura Hhl".. Intrarea in Hlloch
Muotathal este situata deasupra catunul Stalden.