ARSURILE

Boala chirurgicala locala si generala

Multipli agenti vulneranti

Ev stadiala

tratamentului
IOB 2014

Prognostic - amploarea leziunii locale

- gravitatea complicatiilor
- precocitatea

Generalitati - arsuri

1.25-2 milioane americani tratati anual pentru arsuri

50.000 necesita spitalizare
3-5% prezinta risc vital
2-a cauza de deces la copii <12
Accidentele casnice X15 accidentele industriale

Riscuri crescute
Persoanele foarte tinere & foarte batrane
Infirmi
Pompieri
Metalurgi
Lucratorii din industria chimica

Anatomia & Fiziologia

Tegumentului

Stratigrafie
Epiderm
Derm
Hipoderm
Tesut

subcutan
Structuri
profunde
Fascii
Nervi
Tendoane
Ligamente
Muschi

Anatomia & Fiziologia

Tegumentului

Functiile tegumentului
Bariera

de protectie impotriva infectiilor

Organ senzorial important
Temperatura
Tact
Durere

Controlul

pierderilor si reglarii fluidelor

Termoreglare
Protectie impotriva traumelor

Clasificarea arsurilor

a. termice
b. chimice
c. electrice
d. radice

Arsuri termice

Generate de actiunea agentilor fizici ce

transmit energie calorica, tegumentelor si

tesuturilor

flcra (cea mai frecvent cauz de arsuri termice)

lichide fierbinti (ap, ulei, care produc arsuri ntinse,
neregulate, de profunzime variabil n raport de
temperatur i gradul lor de vscozitate)
gaze i vapori supranclzii ca urmare a unor
explozii (cazane, bombe)
alte materiale inflamabile, radiaii calorice (solare,
ultraviolete)
corpuri solide incandescente (metal topit, crbuni,
ce produc arsuri limitate ca ntindere dar profunde i
cu escare)
substante vscoase topite (bitum, cear).

Caldura schimba structura moleculara a

tesuturilor
Efectele pe care caldura le induce la
nivelul pielii sunt:

degradare enzimatic ncepnd de la 46C

necroza de coagulare i caramelizarea
glucidelor la peste 100C
carbonizare la peste 600C
calcinare la peste 1000C
Temperaturile de peste 80C sunt rapid
mortale, prin coagularea proteinelor celulare

Arsuri termice

Gravitatea leziunilor:

Gradient termic diferena de temperatur ntre esut i

agentul vulnerant / Temperatura agentului
Timpul de aciune / Durata contactului
Concentratia de caldura

Se clasifica in raport de:

profunzime

suprafata dermica afectata

Pragul profunzimii in raport de:

lezarea plexurilor vasculare tegumentare
posibilitatile de regenerare a pielii

3 niveluri prag:
- strat germinativ bazal al epidermului care este irigat
de plexul capilar dermic superficial - Membrana bazala nu
este lezata, ceea ce face posibila "restitutio ad integrum
epitelizare indiferent de gradul de lezare celulara

- stratul dermic cu plexul capilar intermediar, conine

foliculii pilosebacei i ductele glandelor sudoripare
(resurse de epitelizare).
- stratul dermic profund cu plexul capilar dermic profund
si glomerulii glandelor sudoripare

4 Grade de profunzime

Gr I hiperemie + edem prin

pelucide

- lez. cel Keratinice si

- iritatia term nerv.

intraepitel.
Gr II flictena cu continut sero-citrin
- distruge str .epidermice + extravazare de plasma
Gr III flictena cu continut sero hemoragic
- distruge epiderm + derm + plex capilar intermediar
Gr IV - necroza prin distrugerea in totalit. dermului si
epidermei.

Teoria Jacksoniana a arsurilor

termice extensia in suprafata a arsurilor
Zona de Hiperemie

Zona de Staza

Zona de Coagulare

Leziunea local de arsur. - la acest nivel se produc

pierderi de lichide n afar (plasmoragie) att din masa

circulant, ct i din spaiile interstiiale. In cadrul ei se
descriu (din punct de vedere anatomo-patologic) trei zone
concentrice:

I. Zona de coagulare (sau zona plgii de arsur) :

lezarea ireversibila prin efect termic a tuturor structurilor, inclusiv

a vaselor capilare
fluxul sanguin capilar absent
profunzimea e determinata de temperatura si de durata expunerii

II Zona de staz :
flux sanguin capilar ncetinit
leziuni tisulare importante, dar nu ireversibile
pot apare ocluzii vasculare si microtromboze, cu extinderea
secundara a leziunilor

III. Zona de hiperemie, la periferie:

tulburri de dinamic i hiperpermeabilitate capilar
extravazri lichidiene
eliberarea de mediatori specifici ai inflamatiei

Arsura de gradul I
- expunerea la soare (eritemul solar)
-iritatia terminaiilor nervoase
intraepiteliale determina prin reflexul de
axon eliberarea de histamin i enzime
vasodilatatorii, cu apariia de eritem
difuz, edem, cldur local si
senzatie de usturime, de arsur,
accentuat de atingere
(hipersensibilitate spontana exagerata)
-fenomenele cedeaz dup 24-48 de
ore, fiind urmata de o descuamare fina
a epidermului i o pigmentare
discreta( prin stimularea melanocitelor)
- vindecare integrala fara sechele

Arsura de gradul II
- afectate toate straturile epidermului,
chiar unele celule din stratul germinativ
bazal, dar ramane intact membrana
bazal
- glandele sebacee, sudoripare i aparatul
pilosebaceu neafectate; ele vor forma
insulele de epitelizare care vor grbi
vindecarea
- flictena de gradul II, prin lezarea
plexului vascular subdermic si
extravazare plasmatica
importanta:continut lichidian sero-citrin,
niciodata hemoragic
-risc septic, datorita deschiderii ductelor
glandelor sebacee si sudoripare in mediul
inchis, neaerat, proteic al flictenei
- vindecare per primam, cu afectare
pigmentara, fara sechele, in aprox 14 zile

Arsura de gradul III - implica epidermul n

ntregime i n grad variabil dermul, fr sa-l
depeasca.
III 1) Arsura afecteaz numai partea
superioar a dermului (deservit de plexul
capilar dermic intermediar):
-grosimea tesutului lezat nu este prea mare i
fora hidraulic a lichidului de edem l poate
disloca, formand flictena de gradul III:
continut sero-hemoragic sau franc
sanguinolent, datorita lezarii capilarelor din
derm;
- foliculii pilosebacei i ductele glandelor
sudoripare sunt distruse si nu mai exista
bariera epiteliala
III 2) Arsura distruge dermul aproape complet
respectnd numai o lam dermic profund
(deservit de plexul capilar dermic profund) :
Stratul de esut afectat este prea gros si fora
hidraulic nu-l poate ridica pentru a forma o
flictena si apare escara intradermic, subire,
elastic, alb si hidratata

Vindecarea este secundar ("per

secundam intentionem), prin
proliferare excentric a bonturilor
piloglandulare (epitelizarea
dureaza mai mult de trei
saptamini), cu constituirea de
cicatrici (frecvent vicioase) si
instalarea unor sechele locale
funcionale de amploare variabil.

Arsura de gradul IV - afectarea tegumentului in

toata grosimea sa (epidermul i dermul n totalitate)
si chiar tesuturile mai profunde (grasimea
subcutanata, aponevroze, muschi)
- toate resursele de epitelizare din plag sunt
distruse, restitutio ad integrum fiind imposibila
- leziunea caracteristic este escara de gradul IV
(alb sau bruna)
a. escara moale, alb : pe fond de edem intens,
care poate antrena tulburri ischemice in regiunile
inextensibile dintre fascii, la nivelul extremitilor;
b. escara indurat, brun (brun, rou nchis sau
neagr), ca urmare a coagulrii complete a
esuturilor
Evoluia spontan a leziunilor de gradul IV este cu
reparaie numai prin proliferare marginal
concentric, proces lent, ce las cicatrici retractile
sau cheloide profunde, disfunctionale i mutilante.
Epitelizarea spontan este teoretic posibil doar
dac distana dintre buzele plgii este mai mic de
5 cm. Vindecarea este posibila doar prin grefa
cutanata, grevata de multe ori cu sechele.

Prognosticul
arsilor
factori multipli:

depinde

de

suprafaa ars
gradul arsurii
vrst
posibilele complicatii ale arsurii
starea de sntate a pacientului anterior de
producerea accidentului
localizarea traumelor asociate (n particular
leziuni ale plmnilor)
precocitatea si calitatea tratamentului

Suprafata arsa se exprim ca procente

din suprafata corporal total

Regula lui 9 Wallace

Instrument

rapid de evaluare a
extensiei arsurilor intinse

Regula palmelor
Cea

mai buna evaluare pentru

arsuri < 10% SCT

O arsura echivaleaza cu marimea

palmei pacientului si reprezinta 1% SCT

Regula lui 9 Wallace

4 .5

18

Cap + gt
9%
Membrul superior 9 % x 2
Membrul pelvin 18 % x 2
Trunchi anterior 18 %
Trunchi posterior 18 %
Perineu + org.
genitale ext.
1%

4 .5

18

Total

9
4 .5

1
9 9

9
4 .5

18

9 9

4 .5

18

1
7

= 100 %

Indicele prognostic = suprafaa ars n % x

profunzimea arsurii (gradul)

I.P. sub 40: evolutia este fr oc i fr complicatii, supravietuirea este

regula

I.P. intre 40-60 : fenomenele generale sunt obligatorii, apare ocul

postcombustional, pot incepe sa apra complicatiile, dar supravietuirea i
vindecarea sunt regula
I.P. intre 60-80: cazurile complicate sunt egale cu cele necomplicate;
complicatiile pot genera stri grave, mortale; vindecarea i supravietuirea
rmn regula
I.P. intre 80-100: complicatiile sunt majoritare i apar decese, dar
vindecrile depasesc ca numar decesele
I.P. intre 100-140: complicatiile reprezint regula, apare ocul cronic iar
numarul deceselor creste
I.P. intre 140-160: cazurile de deces sunt egale sau chiar depesc
vindecrile care se fac cu sechele
I.P. peste 160 : supravieuirea i vindecarea sunt foarte rare
I.P. peste 200: vindecarea i supravietuirea sunt exceptionale

Fiziopatologia arsilor - se produc o serie de perturbari

fiziologice, a caror intensitate este in functie de gravitatea
agresiunii si de rezerva functionala a organismului, la nivel local si
la nivel general

Local

- vasodilatatie
(fenomenele Jacksoniene
Jacksonien ) - edem
- sufuziuni sanguine
- tromboze vase mici

necroza de coagulare + escare

sigilarea arsurii

Semnele
bolnavilor

clinice
arsi -

ale

socului

mai multe sindroame,

intricate, amplificandu-se reciproc

A. Sindromul circulator :

hipovolemie
hemoconcentraie
tulburri hemodinamice

B. Sindromul respirator dominat de fenomenele

de hipoxie :
hipoxia hipoxic - data de lipsa de oxigen
hipoxia anemic - prin micorarea numrului de globule
roii transportoare de oxigen
hipoxie histotoxic - determinata de substanele resorbite
de la nivelul focarului de arsur

Semnele clinice ale socului bolnavilor

arsi
C.

Sindromul
hematologic,
mascat
iniial
de
hemoconcentraia
consecutiv
plasmexodiei,
cuprinde :

anemia
leucocitoza postagresiv
scderea numrului de trombocite

D. Sindromul metabolic :

afectarea
tuturor
sectoarele
metabolismului
intermediar,
energetic i catabolic, inclusiv hormonii, vitaminele, enzimele,
ionii i apa
acidoza metabolic cauzat de hipoxie
in faza imediata postagresiva, predomina catabolismul, cu un
consum mare al rezervelor energetice, pierderi mari de lichide i
care vor duce la denutriia grav din faza de oc cronic

Semnele
clinice
bolnavilor arsi

ale

socului

E. Sindromul neuroendocrin:

initial, efecte de compensare a hipovolemiei eliberare crescut de catecolamine (adrenalin i

noradrenalin), ACTH i glucocorticoizi
ulterior, fenomene de epuizare eliberare ADH,
aldosteron i hormoni tiroidieni

Toate aceste modificri neuroendocrine initiale

se resfrng si asupra:

circulaiei (tahicardie, hipertensiune arteriale)

respiraiei (tahipnee, hipercapnee)
functiei renale (oligurie, glicozurie)

EVOLUIA REACIEI POSTAGRESIVE LA

ARI

ocul postcombustional se
instaleaz la mai mult de 15%
suprafa ars, este franc la 25%
i grav la 50% din suprafata,
cind poate aprea exitusul

EVOLUIE STADIAL: 4 perioade

Stadiul I de evolutie Perioada

primelor 3 zile (1-3 zile) (a ocului

postcombustional) sau perioada imediat
postagresiva

Este perioada ocului i posibil a

insuficienelor de organ, iar la
sfritul ei, dac evoluia este
favorabil, bolnavul ar trebui s
fie afebril i cu funciile vitale
restabilite

Stadiul I de evolutie
Mecanismele
instalarii
reprezentate de:

ocului

sunt

hipovolemie (pierderi lichidiene la nivelul tesuturilor

arse)

hipoxia (hipoxic, anemica, de staz i citotoxic)

durere (intens n arsurile de gr.I-II, diminuat n

cele de gr.lll i chiar absent n cele de gr.IV
datorita distrugerii terminatiilor nervoase dermice)

suprainfecia leziunilor (posibil ntotdeauna n

arsurile de gr.II-III)

toxinele circulante

hipercatecolaminemie (creterea catabolismului si

epuizarea depozitelor energetice)

Semnele
clinice
caracteristice stadiului I :

majore

pierderi mari hidroelectrolitice (sete)

insuficienta respiratorie (dispnee, tahipnee,

fenomene hipoxice)

anemie

manifestari cardiovasculare (tahicardie,

hipotensiune arterial, aritmii)

semne neurologice datorate hipoxiei (agitaie sau

adinamie)

tulburri digestive (greata, vrsturi)

oligurie

Stadiul II de evolutie .

Perioada primelor 3
sptmni (4-21 zile) (metaagresional - dismetabolic)
- tulburari metabolice intense pe fondul unui
catabolism continuu, prin suprasolicitarea organelor i
sistemelor, datorit metaboliilor i toxinelor

afectarea sistemului cardio-vascular: tahicardie, aritmii

sau ischemie miocardic
dispnee de diverse grade, prin hipoxie sau plaman de
soc
tromboze datorit eliberrii unor cantiti mari de
tromboplastin tisular
anemie de grade variate, datorita hemolizei produse de
toxine i a pierderilor externe
afectarea grava a funciei renale (prin agravarea
oliguriei, ca urmare a hipovolemiei si toxemiei cu
apariia necrozelor tubulare)

Stadiul II
hipomotilitate i hiposecretie
digestiva, asociate cu leziuni de
mucoas gastric, ce vor conduce
la apariia de ulceratii (ulcer
Curling) i hemoragii
tulburri ale metabolismelor
scaderea imunitatii generale

Evolutie generala reechilibrare corecta cu depasirea starii de

oc postcombustional / agravare cu instalarea ocului
toxico-septic

se produce resorbia edemelor i criza poliuric, care vor

ameliora tulburrile hidroelectrolitice

Evolutie locala
- vindecare spontana (n cazul leziunilor de gradul I, II i parial
de gradul III)
- eliminarea escarelor si constituirea patului granular pregtit

Stadiul III de evolutie . Perioada pn la 2

luni (21-60 zile) (catabolic -anabolic)

consolidarea epitelizarii spontane si vindecarea zonelor

acoperite chirurgical (se mai numeste perioada epitelizarii
sau perioada chirurgicala)

etapa de redresare a bolnavilor corect ngrijii

metabolismul ncepe s fie dominat de anabolism

revenirea treptat la normal a constantelor biologice i a

funciilor diverselor aparate i sisteme

Evoluie bun echilibru metabolic grefare ntre zilele

21-28

Pierderea momentului operator sau arsur f. grav plgi

granulare pe regiuni ntinse oc cronic

Stadiul IV de evolutie - Perioada de

"oc cronic

apare n arsurile grave cu I.P. de peste 120, la

pacienti cu resursele biologice epuizate

Candidatii la instalarea socului cronic, prezinta :

anemie, casexie, hipoproteinemie cu disproteinemie,
stare septic cronic, anorexie, adinamie, febra,
tulburari de comportament, plgi granulare
(neepitelizate) cu evoluie lenta, stagnant

constantele biologice sunt la limita inferioar a

normalului

in acest stadiu ei trebuie grefai rapid pentru a li se

ameliora starea generala

COMPLICAIILE ARSURILOR
Tulburri funcionale leziuni reversibile
Tulburri funcionale necompensate agravare leziuni
degenerative ireversibile MSOF
Septice:

Locale
Traheo-bronice
Pulmonare
Urinare
Septicemii

Digestive:
HD la toate nivelurile
Dilataii gastrice
Ulcere de stres
Enterocolite, etc.

Urinare: hemoliza si rabdomioliza

IRA

Rinichiul de oc
IRC

Hepatice:
Icter

toxic
transaminazelor

Neuropsihice:

Trombembolice:
Tromboflebite
Embolii pulmonare
(tromboplastin tisular , repausul
prelungit la pat)

Modificri

de comportament
Nevroze
Psihoze
Delir
come

SECHELELE ARSURILOR

Cicatriciale:
Cicatrici:
Hipopigmentate
Hiperpigmentate
Hipertrofice
Cheloide
Retracii:
Tegumentare n pliurile de flexie
Tendinoase

Malignizarea cicatricilor postcombustionale (ulcerul

Marjolin) cicatrici vicioase, retractile,
hipercheratozice ablaie chirurgical profilactic

Sechele organice tardive

Hepatice
Renale
Deformri orificiale ureche, nas, buze. Etc.

Tratamentul arsurilor termice :

Tratamentul arsurilor este complex, general i
local si este o urgen chirurgical imediat
1.

Msuri de prim ajutor la

accidentului Evacuare Transport

Degajarea bolnavului

ntreruperea agentului vulnerant

Produse petroliere se sting cu spumante cu CO2
Hainele aprinse se acoper cu pturi
Apa rece curat

Transport rapid
Confort termic
Oxigenoterapie
Antalgice

locul

Tratamentul arsurilor termice :

2. La prezentarea la
spital:
-asigurarea unui abord
venos periferic sau
central
-recoltare de analize de
urgen
-sondaj vezical pentru
monitorizarea diurezei
-profilaxia antitetanic cu
ATPA in doza de 0,5 ml
i.m;
- combaterea durerii
-oxigenoterapie pe sond
nazala
-la nevoie se poate practica
intubaie oro-traheal

3. Tratamentul general al arsilor

Reechilibrarea hidroelectrolitic - prompta si
precoce, pentru prevenirea ocului hipovolemic i a
insuficienei renale

Cantitatea de lichide necesara n primele 24 de ore din momentul

accidentului este n raport cu greutatea pacientului, suprafaa ars
i gradul arsurii i se calculeaz dup formula :
2 x % suprafata arsa x masa in kg + 2000 ml
Soluiile perfuzate sunt :

- cristaloide micromoleculare (50%) - ser fiziologic, glucoz izoton,

Ringer
- macromoleculare (50%) - plasma, dextran 40 (coloizi), manitol, snge

Valoarea minima a diurezei: 40-60 ml/h la adulti si de 1 ml/kgc/h la

copii sub 30 kg.
Exceptie!: electrocutiile insotite de mioglobinurie, unde este
necesara o diureza de 100-150 ml/h pentru a evita blocajul tubular
si instalarea insuficientei renale

Reechilibrarea hematologic - obligatorie

n arsurile grave care induc anemie sever

Se va administra snge izogrup izoRh. Sngele

reprezint
jumtate
din
cantitatea
de
lichide
macromoleculare transfuzate (25% din totalul lichidelor)
i se introduce dupa un calcul de aproximativ:
500 ml pentru fiecare 3 uniti de hematocrit pierdut
(nu mai puin de 1200 ml snge)

Reechilibrare
acido-bazic
administrare de bicarbonat 8,3%

prin

Normalizarea presiunii coloid-osmotice

Prevenirea infeciilor

Reanimarea respiratorie

Tratamentul tulburrilor renale

manitol 20% (2 x 250 ml), furosemid (5-10 fiole/24 ore) si,

ca ultim soluie, dializa

Prevenirea
digestive

posibilelor

complicaiilor

montarea unei sonde nasogastrice

prin administrarea i.v. a blocanilor de receptori H2

Tratamentul durerii se face cu medicatie

specifica i.v.

Asocierea si a altor tratamente :

anticoagulante
(
heparine
cu
masa
mica,heparin 20.000 UI/zi in perfuzie,
administrata subcutanat),
vitaminoterapie (C, B1, B2, B6, B12, A, E)

Suportul
nutritiv

nutriional

moleculara
calciparina

(reechilibrarea

Tratamentul local al
arsurilor

toaleta rapid i ct mai

complet
posibil
a
tegumentelor i a plgilor arse
cu ap i spun

Obiective:

aseptizarea plgii de arsur

diminuarea pierderilor
lichidiene i prevenirea
tulburrilor ischemice
diminuarea durerii
grbirea detarii escarelor
favorizarea i stimularea
fenomenelor de reparare
local si prevenirea infeciei

Alte msuri:
Inciziile de decompresiune
Inciziile de circumvalare
Primul pansament la
maximum 24 ore n sal
special
La 72 ore primul bilant al
leziunilor i aprecierea
indicaiei de excizie gref

In ceea ce priveste atitudinea

fata de plaga arsa in zilele
urmatoare, exista 2
maniere de abordare :

a) metoda inchisa:

presupune acoperirea plagii arse

cu pansament steril,
imobilizarea extremitatii
respective in pozitie functionala

b) metoda deschisa:

expunerea la aer a leziunilor, sub

corturi sterile
formarea unei cruste sub care se
produce regenerarea epiteliului
crustele se decoleaz ,ele vor fi
indepartate

Arsurile de gradul I

Arsurile de gradul II

excizia flictenelor

se badijoneaz cu alcool

Arsurile de gradul III

se badijoneaz cu alcool 70
spray-uri de tipul Bioxiteracor

superficiale: acelai tratament ca cele de gradul II i se

epitelizeaz pn n 3 sptmni.
profunde: grefare, dup excizia sau eliminarea escarei

Arsurile de gradul IV - dupa prelucrarea primara

a plagii, exista 2 atitudini terapeutice posibile:

a) excizie-grefare precoce (modern)

b) grefarea plagii dupa granulare (clasic)

ARSURILE CHIMICE
Leziuni diferite de arsurile termice att prin mecanism declan ant

(iritante,toxice, necrozante) ct i prin tratamentul individualizat

funcie de nox ; frecven 5-8 %

Mecanisme de producere :
aciune

de deshidratare asupra esuturilor

cu care vin n contact (acizii)

aciune

(bazele)

de

saponificare

grsimilor

fenomene

de intoxicaie sistemic (leziuni

hepatice i renale)

Aceste reactii chimice sunt in general exoterme, astfel ca

leziunilor chimice produse prin mecanism direct li se adauga si
cele determinate de degajarea locala de caldura

Etiopatogenia arsurilor chimice

A. Acizi:
tari

anorganici (clorhidric, sulfuric,

fluorhidric, fosforic)
slabi organici (acetic, oxalic, carbonic)

azotic,

B. Baze:

tari (hidroxidul de sodiu i potasiu)

slabe (hidroxidul de calciu)

C. Anhidride
D. Fosforul metalic
E. Peroxizi: cel mai frecvent fiind
peroxidul de hidrogen (perhidrol)
F. Substane fotosensibilizante: anilin

Acizii anorganici

deshidratarea brutal a esuturilor, precipitarea proteinelor

cu degajare de cldur; produc necroze de coagulare cu
efect limitat

Clinic

escara uscata, de culoare variabil (galben-negru), situata

pe o suprafa edemaiat i nconjurate de un halou
congestiv

Acidul

coroziv:

fluorhidric

este

cel

mai

necroza de coagulare
formeaz sruri cu calciul i magneziul, cu potenial
distructiv n profunzime, pn la consumarea tuturor ionilor
de fluor (se neutralizeaz prin injecii i.v. cu Ca gluconic).

Acizii organici (acetic, oxalic, carbonic etc.)

i derivaii lor (fenoli, crezoli):

actioneaz similar cu cei anorganici, dar mai lent

produc leziuni mai torpide, cu escare moi, palide
permit absorbtia sistemica a toxicului, cu leziuni necrotice
grave, in special hepatice si renale (insuficienta hepatica,
necroza tubulara acuta cu insuficienta renala)

Acizi tari:

Deshidratare celular sever, rapid

Escar uscat cartonat, insensibil (cenuie,
galben, gri etc) n final neagr
HCl
Escara limiteaz ac. Acidului i absoria sistemic
H2SO4
HNO3
Acizi
slabi esteri acizi:
H3PO4
Escar moale evolutiv
Evoluie septic lent, torpid
Permite resorbia sistemic

ac. Acetic
ac. Oxalic
ac. Carbonic

Arsurile prin alcali

Mecanismele de actiune ale hidroxizilor alcalini

deshidratarea,
degradarea proteinelor i saponificarea grsimilor,
rezultind escare umede care se lichefiaz rapid, dar care se
elimin lent i incomplet

Bazele tari produc necroze de lichefiere, fr barier de

limitare, cu potenial extensiv i infectant
Bazele slabe produc leziuni de deshidratare i arsur

Arsurile prin alte substante

Fosforul si magneziul

toxice

produc reactii puternic exoterme

fosforul se resoarbe sistemic, cauzand
hepatice si renale. (liposolubilitatea mare)

leziuni

Tratamentul arsurilor chimice

Tratamentul
asemntor

general

cu cel din arsurile termice

desocarea, calmarea durerii prin administrare de
analgetice
majore
(mialgin),
monitorizarea
parametrilor vitali
o mare atentie trebuie acordata functiilor hepatice si
renale, mai ales in cazul substantelor chimice care
au caracteristica de a se absorbi la nivel sistemic
daca anuria persista in contextul unei echilibrari
hidroelectrolitice adecvate, se poate recurge la
dializa

Tratamentul arsurilor chimice

Tratamentul local
Indeprtarea

agentului chimic i splare, cu jet de ap in

cantitati mari si timp indelungat a zonei interesate, atat la
locul accidentului, cat si ulterior la spital.
exceptie

fac arsurile cu var nestins (CaO)

recomanda curatirea uscata a tegumentelor

unde

se

In

cazul arsurilor cu acid fluorhidric se fac infiltraii cu

calciu gluconic diluat sau se injecteaz i.v. (2%)

In

arsuri cu fosfor se spal regiunea cu soluie 1% de

CuSO4 pentru perioade scurte (este toxic hepatic) i
se fac excizii cu grefare imediat

Dupa

toaleta primara, plaga arsa se panseaza sau se

expune la aer

In

cazul arsurilor profunde, de grad III-IV, se practica

excizia-grefare precoce

Degeraturi

Degeraturi = totalitatea modificarilor

morfofunct
evolutive limitate la niv org
expuse

Etiopatogenie

2 parametri de gravitate

intensitatea gradientului termic

- dif de temperature fata de mediu
- conductibilitatea calorica proportionala cu
umiditatea
- viteza curentilor de convectie
- supraf expusa schimbului termic

durata expunerii

Factori agravanti locali

arteriopatii
insuf venoasa
traumatisme

Fact agravanti generali

excesiv
alcool

fumat
consum de
imobilizarea

Clinica 4 grade

Gradul I dermita eritematoasa = reversibila

- edem + cianoza
- Parestezii
7-10 zile descuamare

Gradul II (flictenular) = reversibila

- edem +cianoza
- 10 12 ore
vezicule + flictene
- Dureri +parestezii

Gradul III (necroza tegumentara)

- lividitate tegumenatara
- flictene hemoragice escare uscate,
atone- hipoanestezie paradoxala

Gradul IV (gangrena uscata sau umeda)

Degeraturi

Fiziopatologie
Substratul biologic - consecinte

vasomotorii

locale -

- celulare
sistemice - termoreglatoare

Vasomotricitate

spasm

hipoxie

Prelungirea actiunii - vasoplegie

- sludge
sigilarea
microcirculatiei
- acidoza
Act criogenica asupra celulelor
cristale de
gheata

enzime lizozomale
mediatori ai inflamatiei
tromboplastine

Forme clinice

Piciorul de imersie = de transee = degeratura umeda

- anestezie dureroasa + parestezii lancinante
- edem ce nu lasa godeu
- flictene cu continut hemoragic sau gelatinos
- escare
- astenie, febra, stare septica, soc

Eritem pernio- inghet. lenta a extremitatilor

edem + cianoza + parestezii + prurit
vindecare lenta cu tulburari de sensibilitate

Complicatii
infectioase - locale abcese, limfangite,
adenoflegmoane
- generale trombofleb, endocard,
septicemia
distrofice

- hipotrofii musculare sau cutanate

vasculare - arterite obliterante

- flebite

nervoase - nevrite
- vegetonevrite

Tratament
masuri curative
- combaterea frigului
- medicatie vasodilatatoare sau hiperemianta
- perfuzii cu glucoza, B1, B6, cortizon,
vasodilatatoare
- profilaxie antiinfectioasa
- oxigenoterapie, initial hiperbara
- toaleta locala antiseptica
- fizioterapie antiinflamatorie si hiperemianta

Tratament chirurgical
- decaparea flictenelor si badijonaj cu
antiseptice
- ablatia unghiilor
- interventii hiperemiante ce delimiteaza
gangrenele
- ablatia tesuturilor devitalizate ( de la a5 a zi)
- amputatia segmentelor gangrenoase dupa
delimitare
(ziua a 10- a 21)
- plastii miocutanate, ale bonturilor

Patologia ano-perianala Fistulele perianale

Tratamentul fistulelor perianale

Voltaire
Alte optiuni
terapeutice:
..the
art of
medicine is to
1 Fistulectomia excizia intregului traiect
fistulos amuse the patient
while nature heals
2 - Injectarea de fibrin- glue in scopul
the disease
obturarii traiectului si fibrozarii acestuia

le pansai,
4 Fistulectomie elastica in seton Dieu le gurit
sclerozarea secundara

Je

3 Radiofrecventa traiectuluifistulos

plasarea unui tub in seton prin traiectul fistulos

si strangerea progresiva a acestuia cu
inducerea unei reactii fibroase si inchiderea Ambroise

fistulei

Par

5 Plasarea unei proteze (plug)

resorbabil in traiectul fistulos
inducerea de fibroza locala