Sunteți pe pagina 1din 63

Ministerul Educaiei al Republici Moldova

Universitatea Tehnic a Moldovei


Facultatea de Cadastru, Geodezie i Construcii
Catedra Evaluarea i Managementul Imobilului

PROIECT DE AN
Tema: Fezabilitatea economica a proiectului de constructie casei particulare de locuit
La disciplina: Economia construciilor II
Tip: ,,P+M
Suprafaa: 213m2

A elaborat:

st.gr. IMC-1109
Pislaru Victor
conf.univ.dr. Albu Ion

Coordonatori:

Chiinu 2014

Cuprins
Introducere.........4
I. Analiza pieei imobiliare din or. Cimislia7
Concluzie................9
II. Calculele volumelor suprafeelor pe lucrri.....10
2.1 Calculul volumelor de lucrari pe categorii:.11
2.2 FUNDATIA11
2.3 Calcularea volumelor la executarea stilpilor si grinzilor:13
2.4 Plansee din beton armat monolit......15
2.5 Acoperisul19
2.6 Pereul...24
2.7 Pereii...25
2.8 Scrile...28
2.9 Ferestre, ui i porti..30
2.10 Pardoseli.31
2.11 Finisarea suprafeelor.32
2.12 Msurri antiseismice.32
III. Studiul de fezabilitate cu calculul de cost si planificari.35
3.1 Calcularea pretului constructiei pe m2.48
Concluzie:..49
Anexe:...50
Anexa nr.2 Borderou cu preturi pt material...51
Anexa nr.3Vederea lotului pt constructie..57
Bibliografie58

Introducere
La nceputul sec. 21 s-a marcat o ridicare a dezvoltrii lucrrilor de construcii pe piaa
naional, adoptnd mai noi semnificaii a biznesului centralizat. Tendinele pozitive n
dezvoltare a adus la aceia ca astzi societatea noastr poate s vorbeasc despre viitor i s
planifice. Toate planurile se adopt real atunci cnd, pentru se specific un fundament rezistent n
construcie. Toate planurile sunt iritabile logic, care la rndul lor n 2006 s-a constatat
Reparaii curente i construcii este vederea principal de activitate a 813 companii n
Republica Moldova.n 2006 lucrrile de construcie au constatat 3,745 mlrd de lei, care
depete coeficientul constructiv din 2005- 22%, din care 75% s-a executat n or.Leova.Toate
lucrrile de construcie au fost executate de firmele particulare (712) 2,779 mlrd. lei, iar 25% i
mai mult n 2005.n 2006 licena n lucrrile de construcie au primit peste 734 companii de
firme i Societi cu Rspundere Limitat.n comparaie 2005-528 companii, iar 2004-420
companii.
n anul 2006-2010 n sfera industriei uoare au fost angajai 5000 de muncitori, n
construcie 2197 muncitori, n sfera servicii imobiliare i arend 2078 persoane.Calculul i
volumul de investiii proprietarilor n construcie atinge 112 mln.lei 2002, iar 630,5 mln.lei n
2005 i merge n continuu s creasc. Dup 2006 volumul investiiilor introduse n construcii a
constituit 8 mlrd.lei.Actualmente s-a ridicat cererea la spaiul locativ, aproximativ 10142 de
apartamente au fost date n exploatare n 2010, ceea ce constituie de 1,6 ori mai mult dect n
2007, nectnd la aceea c crete anual costul spaiului locativ, ns oferta este permanent.Din
2001 costul la locuine a crescut de 6 ori, n or.Cimislia n decurs de un ntreg an, 2010 preul la
1m2 a crescut de la 250-550.n prezent oferta spaiului locativ sunt la apartamentele cu o
camer, dou camere, care au decurs la micorarea suprafeelor mari ale apartamentelor de
construcii.
De exemplu: cantitatea apartamentelor cu dou camere a crescut cu 11%, iar cu o camer
peste 20%, n mijlociu suprafaa locuibil a apartamentelor nu mai puin de 80 m2, se poate de
spus c locuinele sunt mult mai accesibile aa cum ele sunt orientate la cumprtorul cu salariul
mediu.
Sectorul de construcii are o importan vital pentru societate, realizarea unei
construcii corespunztoar care sa ndeplineasc necesitatile unei populatii tot mai numeroase
find o reala provocare in perioada urmatoare. Pretutindeni mediul construit constituie mai
bine de jumatate din capitalul acumulat transmis din generatie in generatie, iar activitatea de

constructii reprezinta o parte importanta a Produsului National Brut(de ex. 10-12% pentru
tarile din cadrul Uniunii Europene) In acelasi timp sectorul de constructii este implicat in
impactul asupra mediului natural si asupra conditiilor de viata ale populatiei, prin:
-

cresterea mediului artificial in care oamenii isi patrec 70-80 din timp;

cuparea unor mari suprafete de teren, sustrase altor destinatii(de ex. agriculturii)

consumul de energie pentru extractia, fabricarea, transportul si punerea in opera a


materialelor de constructii, exploatarea si mentinerea constructiilor in conditii de
confort;

consumul unor materii prime importante (lemn, agregate , combustibil);

poluarea atmosferii prin emisii de bioxid de carbon , oxizi de sulf, si de azot etc.
Dupa cum estimeaza H.Levin(1997),contributia constructiilor la impactul total asupra

mediului are o pondere variind intre 12-48% pentru urmatoarele categoriimajore de impact de
mediu :folosirea materialelor prime (30%), energie(42%), apa(24%), teren (12%);emisii
atmosferice (40%), ape uzuate(20%), deseuri solide(25%). La nivelul UE se aprecieaza ca in
constructii se consuma circa 40% din totalul de energie produsa si se genereaza in jur de 40%
din totalul deseurilor.
Diverse aspecte au fost evidentiate in ultimii ani prin activitate de cercetare stiintifica:
emanatiile de gaz radioactivale unor materiale de constructii, de apa si de teren; influenta
cimpurilor electromagnetice si a microundelor asupra ocupantilor cladirii; nocivitate vitrajelor
care impiedica patrunderea unei parti din spectrul radiatiei solare ; dezvoltarea unor
organisme cu efect alergen; prezentarea unor materiale care contin supstante nocive(azbest) In
acest context , preocuparile privind problemele de mediu si dezvoltare durabila au capatat o
pondere crescinda referitor la secrorul de constructii multe organizatii internationale si
regionale intensificindu-si eforturile in aceasta directie.
Primul obstacol cu care se confrunta o abordare globala a problemei este insasi
definirea termenului de dezvoltare durabile in constructii. Astfel se remarca abordari variate
ale conceptului in diferite tari,evidentiindu-se diferente marcante intre economiile de piata
dezvoltate, economiile de tranzitie si economiile dedezvoltare. Economiile mature au
disponibilitatea de a acorda o atentie mai mare crearii unor constructii durabile prin
modernizare, dezvoltare ,inventare si folosire de noi tehnologii, in timp ce economiile in curs
de dezvoltare se se concentreaza mai mult asupra echitatii sociale si durabilitatii economice.
Este , deasemenea , evident faptul ca prioritatile fiecarei tari variaza nu doar in functie de
situatia economica , ci si de nivelul urbanizarii, contextul istoric si cultural, conditiile climatice
si politicile nationale.
4

Pentru intelegerea conceptului de dezvoltare durabila in constructii de poate considera ca


punct de plecare definitia formulatade Charles Khilbert cu ocazia primei Conferinei
Internationale privind Dezvoltarea Ddurabila a Consructiilor si anume :,,Crearea si
managementul responsabilal unui madiu construit sanatos, bazat pe utilizarea eficienta a
resurselor si pe principii ecologice
Obiectul de studiu:
-

piata;

proiectul.

Proiectul este compus din 3 capitole:


1. Analiza Petei imobiliare-consta in cercetarea pietei locale,amplasarea cit mai eficient a
terenului de constructie
2. Calculele volumelor suprafetelor pe lucrari-consta in calculul tuturor suprafetelor si
volumelor constructiiei,necesarul de material si utilaj si forta de munca disponibila.
3. Studiul de fezabilitate cu calculul de cost si planificari-consta in analiza preturilor de pe
piata si procurarea produselor si calculul costului cladirii pt constructie.
Constructia ,,Casa de locuit P+M se afla pe str.cu o suprafata locativa de 213m2. Pentru a
construi aceasta constructi vom avea nevoie de un buget de lei .

I. Analiza pieei imobiliare din or. Cimislia


Informaie general
Potrivit Analizei pieei imobiliare a raionului Cimislia pentru primul trimestru 2014, preurile
medii solicitate de vnztor au sczut cu aproape 22 la sut fa de luna martie anul trecut, cnd
acestea au atins cel mai nalt nivel, 1313 euro. Preurile solicitate de vnztor au oscilat de la
lun la lun, n ianuarie acestea au fost n medie de 1105 euro pentru un ar, n februarie au
cobort la 947 euro, iar n martie la 921 euro pe un ar. Evoluia costurilor n primul trimestru al
acestui an a fost invers celei din anul trecut, cnd au fost n cretere.
Statisticile cadastrale mai relev c preurile solicitate de proprietarii de terenuri pentru
construcii din orasul Cimislia sunt de dou ori mai mari dect cele dinafara orasului. Tendinele
ns sunt similare, preurile la aceste terenuri au fost n primul trimestru n scdere, dup ce n
decembrie anul trecut au atins cel mai nalt nivel din ultimii doi ani, de 1970 de euro pentru un
ar. Vnztorii cereau n martie 2014 un pre de 1840 euro per ar.
Agenia Naional pentru Relaii Funciare i Cadastru menioneaz faptul c preul de
ofert se deosebete de preul real al tranzaciei, n funcie de condiiile tranzaciei i de abilitatea
cumprtorului de a negocia preul.Pentru elaborarea acestui studiu au fost analizate ofertele de
pia pe perioada unui trimestru. Ca reper V aducem la cunotin date concrete ce in de
potenialul pieei imobiliare pentru fiecare localitate n parte.
Tabelul 1.1 - Analiza pieei imobiliare a regiunilor
Denumirea

Ptret
1camera

2 camere

3 camere

Regiunea Centru

10500

20700

38700

Regiunea Centru

21000

21900

39900

Regiunea Centru

17800

40700

29000

Regiunea Centru

12500

25500

44000

Regiunea Centru

12000

36500

27500

Regiunea Centru

17500

16900

20900

Regiunea Centru

8500

32900

38500

Regiunea Malina

16200

18900

41500

Regiunea Centru

15620

29700

8500

Regiunea SPT

12600

25900

31999

Regiunea Malina

12680

20900

27999

Figura 1.1 - Analiza pieii imobiliare pentru apartamente la pretul pe nr de camere.

Tabelul 1.2 Preturile terenurilor de constructie pe regiuni /m2


Denumirea
Regiunea Centru
Regiunea Centru
Regiunea Centru
Regiunea Centru
Regiunea Centru
Regiunea Centru
Regiunea Centru
Regiunea Malina
Regiunea Centru
Regiunea SPT
Regiunea Malina

Pretul terenului de constructii /m.p


1840
1800
1790
1840
1840
1840
1840
1790
1840
1800
1780

Figura 1.2 - Preul mediu de vnzare-cumprare a loturilor de pmnt euro/ar

Concluzie
In dependenta de conditiile de trai preturile pentru terenurile agricole si cele de
constructie difera de la o regiune la alta.In urma analizei pietei imobilire din regiunile r.Cimislia
putem spune ca cele mai ridicate preturi sunt in regiunea centru din considerente ca dispune de
mai multe oportunitati fata de celelalte regiuni invecinatate.Fapt ce se datoreaza o mai mare
productivitate a cumparari caselor si apartamentelor in or.Cimisila in pareta de centru al orasului.

II. Calculele volumelor suprafeelor pe lucrri


Date iniiale
Tema proiectului este:
,,Cas individual de locuit tip parter,mansarda or.Cimislia.
Raionul climateric III .
Temperatura exterioar de calcul -17o C.
Seismicitatea de calcul 7o conform .
Adncimea de nghe 800mm.
Presiunea vntului 0,35kPa.
ncrcarea zpezii 0,5kPa.
Cldirea proiectat are:
Categoria terenului I
Gradul de rezisten la foc III;
Gradul de durabilitate II;
Categoria construciei II;
Categoria inflamabilitii B;
Grad de responsabilitate II.
,,Cas individual de locuit este proiectat in conformitate cu:
H 2.08.01-85 . ,
H 2.01.02-85
,
H 2.03.11-85 Protecia construciei de corozie,
H 3.02.01-87 Construcii terestre i fundaie,
H 3.03.01-87 Construcii portante i de nchidere,
H 3.04.01-87 Izolaie i protecie,
H III 4-80 ,
H 2.07.01-89 .
,
NCM F.03.02.-2005 Proiectarea cldirilor cu perei din zidrie.
,,Cas individual de locuit este proiectat in conformitate cu nivelul actual de confort.
Cldirea este mprit n trei nivele funcionale,P si M.

Acoperiul este de tip arpant din igl metalica. Este proiectat dup schema
constructiv: schelet spaial monolit format: din stlpi i grinzi din beton armat monolit cu
dimensiunile n seciune de 400x400mm i umplutura din zidrie din blocuri de calcar
=390mm, cei dispritori sunt executai din crmid de 120mm, care se zidesc pe mortar
de ciment-var M50, rigidizndu-se peste 5rnduri cu plase de oel cu 6mm AI i piese forjate
peste 1,5m pe lungime, iar spaiul dintre zidrie i schelet se umple cu material de etanare.
Tabel 2.1 - Datele constructie
Nr. Denumirea indicilor
1.
2.
3.
4.
5.
6.

Numrul de nivele
Suprafaa locuibil
Suprafaa total
Suprafaa auziliar
Volumul constructiv
Case de locuit

Unitatea de

Cantitate

msur
nivel
m2
m2
m2
m3
casa

a
P,M
213
250
40
500
1,0

10

Calculul volumelor de lucrari pe categorii:


Defrisaea stratului vegetal:
14650*9650*0.03=4.24m3

FUNDATIA
n general, sunt cteva etape comune oricrui tip de fundatie.
Fundatia e elementul din structura unei case ce are rolul de a transmite ctre terenul de
fundare ncrcrile (de exploatare i excepionale) existente la o cldire. Se acord o deosebit
importan modalitii de fundare i calculului armaturii i dimensiunilor ei, deoarece fundatia
proiectat sau executat defectuos pune n pericol ntreaga structur a casei, iar reparaiile
ulterioare sunt dificil, dac nu imposibil de executat.
n cele ce urmeaz se va analiza cazul unei fundatii continue sub ziduri, cea mai
ntlnit n cazul locuinelor unifamiliale.
1. Trasarea fundatiei, dup ce n prealabil a fost ndeprtat stratul vegetal. Trasarea
fundatiei se face cu ajutorul ruilor metalici sau din lemn, ntre care se ntind sfori. Conturul
delimitat de rui i sfori va ajuta la urmtoarele etape, i trebuie s urmeze cu exactitate
conturul blocului de fundare existent n proiect.
2. Sparea fundatiei se va face manual sau mecanizat, respectnd ntocmai planul de
fundare, n care sunt trecute toate datele importante (cote, limea fundatiei etc.). La sptur se
verific verticalitatea pereilor gropilor, evitndu-se situaia ca seciunea fundaiei s aib alt
form dect cea din proiect, de obicei dreptunghiular. Cota pn la care se execut sptura
trebuie s corespund cu adancimea de fundare din proiect.
Calculam transeele
V=14.65*2*1.7+9.65*3*1.7=49.7+49.215=98.915m3
Se vor sapa m3 de pamint
Calculam cofrajele
h=400mm
L=9.65+14.65+4.2+4.2+5.45+3.6+6.65=48.37m
A=48.37*0.4=19.35m2 de cofraj pe o parte
19.35*2=38.7m2
A=38.7m2
11

3.Turnarea betonului de egalizare (o ap de beton slab, gros de 4-5 cm), avnd rolul de
preluare a neregularitilor spturilor i mpiedicarea scurgerii laptelui de ciment din betonul
grinzilor de fundatie.
Calculam volumul de beton:
48.37*0.4*0.5=9.67m.c
4. Montarea armturii inferioare. Trebuie evitat murdrirea cu pmnt i, n general, s
nu se surpe pmnt n fundatie n timpul acestei operaiuni.
48.37*6=290.22m.l
Calculam etrierii:
Pasul=200
48.37/0.2=242 de etrieri
242*1.2=290.4m.l
5. Turnarea tlpii fundatiei i uscarea ei, cu mare grij ca n aceast perioad s nu cad
pmnt pe beton (se va cura foarte greu). n timpul n care se usuc talpa fundatiei se execut i
armtura elevaiei, apoi se cofreaz.
6. Turnarea elevaiei, dup care se ateapt uscarea i a acestei poriuni betonate, apoi se
decofreaz.
7. Realizarea umpluturii. Dup decofrare se umple fundatia cu pmnt i se compacteaz
manual, sau, de preferat, cu un mai compactor, n straturi de 10-15cm, apoi se adaug un strat de
10cm de pietri deasupra. Peste pietri de pune o folie de polietilena, peste folie polistiren
extrudat (de regula, gros de 3 cm), apoi plasa de armare (sau armtura din proiect) a fundatiei.
8. Turnarea plcii peste fundaie. Cnd toate sunt gata, se face ultima turnare, placa peste
fundaie. ncepnd de a doua zi dupa turnare, pe timp clduros, aceasta se va uda des, pentru a
nu aprea fisuri n procesul de uscare a betonului.

12

Calcularea volumelor la executarea stilpilor si grinzilor


In functie de tipul de structura pe care proiectantul ni l-a indicat in proiect, vom trece
la etapa de armare, cofrare, si turnare a betonului in stalpi si buiandrugi. Sa incepem
prin a explica notiunea de stalp armat din beton. Ce sunt stalpii? Stalpii din beton armat
reprezinta elementele verticale structurale ce realizeaza structura de rezistenta a unei constructii
cu zidarie portanta sau pe cadre. Stalpul unei case poate avea forme si sectiune transversale
diferite, in functie de tipul constructiei, tehnologia de executie si sarcinile pe care le are de
preluat, in urma calculelor efectuate de catre inginetul structurist.
Amplasarea, armarea, cofrarea, marca betonului si modul de turnare se vor realiza
doar dupa indicatiile si detaliile tehnice din proiectul tehnic, deoarece structura de
rezistenta este cea mai importanta etapa din executia unei case.
Cum armam stalpii? Cea mai simpla metoda este sa realizati 2 capre din lemn pe
care sa asezati barele din otel beton, apoi introduceti etrierii pozitionati conform proiect (de ex.
din 20 in 20 de cm) si treceti la legarea etrierilor de bare cu sarma neagra. Legarea armaturii se
va realiza la fiecare colt si intersectie a etrierilor cu barele din otel striat. Sa aveti grija ca
diametrele barelor si etrierilor sa fie conform proiect si sa nu incurcati stalpii intre ei, in cazul in
care aveti mai multe tipuri si dimensiuni.
Deasemenea fierul trebuie sa fie curat, sa nu aiba pamant si cel mai important sa nu
fie ruginit in exces sau impregnant cu materiale uleioase. De obicei fierul fasonat din
fabrica este acoperit cu un strat fin de ulei care provine din procesele tehnologice de
fasonare, lucru care nu este prea in regula deaorece uleiul de pe suprafata fierului nu
permite betonului sa faca priza corecta, dar nu este nimic de speriat.
O solutie des intalnita, daca achizitonati fierul gata fasonat, este sa-l cumparati mai
devreme cu ceva timp si sa-l lasati in aer liber pentru a se mai curata, numai sa aveti
grija unde il depozitati ca sa nu se curete de tot (ma refer la hoti). Ca idee e foarte
bine sa achizitionati fierul iarna, pentru ca este mai ieftin, si sa-l lasati in gestiune la
firma respectiva pana in momentul in care vreti sa va apucati de lucrari.
Dupa ce ati asamblat carcasa, duceti armatura pe pozitie si legati-o de mustatile ce
le-ati lasat iesite din fundatie, in felul acesta veti face legatura intre structura fundatiei
si suprastructura casei. Atentie, sa aveti etrieri pe toata lungimea stalpului, chiar si in
zona legaturilor, chiar daca la partea de suprapuneri a mustatilor cu barele stalpului o
sa va incurce putin etrierii, cu rabdare si putin efort veti reusi. Daca aveti un proiect cu

13

mansarda sau etaj iar stalpii trebuiesc sa se continuie si pe urmatorul nivel, nu uitati sa
lasati mustati de legatura pentru continuarea stalpilor.
Dupa ce ati pozitionat carcasele stalpilor pe pozitie conform proiect, veti trece la
etapa de cofrare a stalpilor. Cei mai importanti factori la cofrarea stalpilor sunt:- verificarea
verticalitatii;- montarea distantierilor intre cofraj si armatura astfel ca betonul sa acopere
complet structura stalpului;- realizarea de ferestre de turnare in cofraj pentru stalpi inalti,
deoarece turnarea betonului de la o inaltime mai mare de 1,5 metri nu este indicata (apar
segregari ale betonului);- verificarea atenta a rezistentei si etanseitatii cofrajului pentru a nu avea
neplacerea de a se umfla sau rupe;- iar inainte de a inchide cofrajul vom verifica ca partea de jos
a stalpului sa fie curata si sa nu prezinte pamant sau alte materiale care ar putea influenta
calitatea lucrarilor.
Cofrajele pot fi atat din lemn cat si metalice prefabricate, in functie de posibilitatile
voastre financiare. Dupa ce armaturile au fost pozitionate si cofrajele facute si verificate puetm
trece la etapa de turnare. Turnarea se va realiza din partea de sus a cofrajului si se poate realiza
atat manual (la galeata) sau cu cifa. In ambele cazuri este bine ca inainte de realizarea
sau comandarea betonului, sa faceti un mic calcul pentru a vedea cati metri cubi de beton aveti
nevoie:
Volum beton = (Arie sectiune stalp) x (Inaltime stalp) x Numar de stalpi
Volum beton=0.16*4.5*13=9.36m.c

(1)

Deoarece lucrul la inaltime cu betonul este destul de greu si epuizant (d.p.d.v fizic), noi va
recomandam sa-l turnati cu cifa, dar indiferent de solutia pe care o adoptati, turnarea betonului in
stalpi trebuie sa fie continua, fara rosturi, iar vibrarea acestora este esentiala, indiferent ca o veti
face cu scule automate sau manual, important este ca masa de beton din interiorul stalpului sa fie
bine vibrata pentru ca armatura sa fie inglobata perfect in beton. Mare atentie la vibrarea
manuala, aveti grija ce ciocan folositi pentru a bate in cofraje si cat de tare il folositi, pentru a nu
deterioara rezistenta cofrajului care ar putea duce la ruperea acestuia si inevitabil scurgerea
betonului din el. Dupa 3-4 zile de la turnare veti trece la decofrarea stalpilor, decofrare care se
realizeaza cu grija pentru a nu rupe muchiile stalpilor sau a strica cofrajele de care veti mai avea
nevoie si in urmatoarele etape. Dupa decofrare, in cazul temperaturilor ridicate de afara, va
trebui ca tot timpul sa pastrati o umiditate constanta a betonului timp de cateva zile, in acest fel
betonul uscandu-se normal, fara riscul aparitiilor de fisuri, cum apar deobicei in cazul uscarii
fortate a betonului.

14

Volumul cofrajului:
13*1.8*4=93.6m.c
Calculam necesarul de armature:
13*4*5.1=265.2m.l
Clucalam etrierii:
Pasul 200
265.2/0.2=1326 etrieri

Plansee din beton armat monolit


Planseele din beton armat monolit, folosite la constructiile civile, se recomanda sa se
utilizeze la cladiri inalte amplasate in zone seismice, asigurandu-se in acest fel o rigiditate
corespunzatoare in planul lor si deci o comunicare spatiala a structurii.La cladirile de locuit de
tip fagure sau celular precum si la constructiile civile cu structura de rezistenta similara (cladiri
administrative, spitale, hoteluri, cladiri pentru invatamant etc.), se utilizeaza frecvent plansee din
beton armat sub forma de placi .
Fig.4.53. Tipuri de plansee din beton armat monolit
In general placile din beton armat folosite ca plansee la constructiile civile sunt armate pe
doua directii.
Calculul si alcatuirea planseelor din beton armat monolit realizate din placi se face la
cursul de beton armat si constructii di beton armat.
Ce este zidaria
A zidi este procesul prin care diverse blocuri se aseaza unele peste si ( sau ) unele langa
altele formand ziduri. Pentru realizarea acestui proces, in general se foloseste un liant, cel mai
des intalnit fiind mortarul pe baza de ciment si var.
Zidaria este cea mai veche si cea mai raspandita metoda de a construi peretii unei case. Dea lungul timpului zidaria a fost folosita la ridicarea piramidelor, apeductelor romane, podurilor si
pana in zilele noastre, cand, cu toata diversificarea metodelor de a realiza structura de rezistenta
a unei cladiri, inca a ramas o metoda de baza
Blocurile de zidarie
Acestea sunt elementele care confera rezistenta unui perete din zidairie. Dintre materialele
folosite amintim: caramida plina arsa sau nearsa, caramida cu goluri de diverse dimensiuni si
orientari, piatra naturala, blocheti din beton, chirpici. Diverse incercari au constat in zidaria
realizata cu elemente cel putin neobisnuite cum ar fi sticle goale sau anvelope uzate.

15

Liantul (mortarul)
In zilele noastre cel mai raspandit este cel pe baza de var-ciment si nisip. In trecut s-a folosit
pe scara larga mortarul doar cu var-nisip, ulterior datorita comportarii mai bune si rezistentei
sporite adaugandu-se si ciment in compozitie. Pentru casele zidite din chirpici se foloseste in
general ca liant o pasta obtinuta prin amestecul pamantului galben cu apa si in unele cazuri si cu
adaos de var. Citeste mai multe despre mortare AICI.
La realizarea zidariei trebuie acordata o deosebita atentie verticalitatii cat si planeitatii
peretelui. La fel de importanta este si asezarea corecta a caramizilor, astfel incat fiecare rand sa
fie decalat fata de anteriorul cu exact jumatate de caramida, evitandu-se situatia in care doua
rosturi sa se suprapuna pe directie verticala. Odata cu aparitia caramizilor moderne (gen
Porotherm) s-a renuntat treptat la zidaria realizata din caramizi pline astfel usurandu-se in mod
semnificativ munca de punere in opera, cat si performante sporite ale produsului finit.
Totusi merita amintita si importanta deosebita pe care a avut-o acest tip de material
caramida plina. Este o adevarata arta sa realizezi bolte, arcade, buiandrugi, etc. folosind acest
material. Fara sa intram in mai multe detalii, trebuie sa stiti ca toate aceste elemente se realizau
imbinand zidaria cu dulgheria, mai intai realizandu-se forme din lemn peste care se asezau
caramizile, iar dupa ce mortarul se intarea, aceste forme din lemn erau scoase.
Sculele folosite in procesul de zidire: mistrie, cancioc, nivela, fir cu plumb, ata, cican de cauciuc,
ciocan de zidarie fierastrau, polizor unghiular cu disc diamantat.
Dupa terminarea fundatiei si inainte de inceperea zidirii, peste betonul de fundatie trebuie asezat
un strat impremeabil, de obicei folosindu-se cartonul bitumat sau diverse membrane. Motivul
este de a impiedica apa din fundatie sa urce in zid, lucru care se intampla datorita fenomenului
denumit capilaritate.
Un perete se zideste intotdeauna pe toata lungimea sa. Mai exact, daca aveti un perete drept de
20 de metri, zidirea se va face pe toata lungimea lui, evitanduse executarea pe tronsoane
deoarece, desi este mai comod poate avea ca rezultat un perete serpuit. Totusi, sunt situatii in
care acest lucru nu se poate evita. In acest caz, trebuie ca primele caramizi puse (intre care se
intinde ata) sa fie asezate la cele extremitatile zidului pe toata lungimea sa. Odata asezat primul
rand, se poate continua zidirea pe segment
Pregatirea lucrrii
a.ndeplinirea tuturor condiiilor prealabile cuprinse la paragraful 4.
b.Curirea gropilor de fundaii si a suprafeelor care vor veni in contact cu zidria.
c.Verificarea sprijinirilor, schelelor si cofrajelor.
d.Trasarea in plan si materializarea reperelor de profil
16

Tehnologia de execuie.
Dup forma, dimensiunile, gradul de prelucrare si modelul de aezare a pietrelor in lucrare,
pot fi alctuite urmtoarele feluri de zidarii:
- din piatra bruta;
- din piatra prelucrata (cioplita, moloane, poligonale)
- mixte
I.Zidarii din piatra bruta
a.estura pietrelor trebuie sa fie fcuta in toata masa zidriei, atit la fata vzuta cit si in
grosime. In acest scop se vor respecta urmtoarele indicaii:
- sa nu se intilneasca mai mult de trei rosturi, intr-un punct, atit pe o fata cit si pe alta zidriei
- rosturile verticale sa nu fie intr-o linie continua, ci la fiecare rost vertical dintr-un rind sa
corespunda un plin in rindul urmtor.
- la zidria uscata pietrele se vor aeza in straturi de aceiai grosime, fiecare piatra se va potrivi
cit mai bine in golul lsat de cele pe care se reazama, cautind a se realiza suprafee de contact cit
mai mari posibile.
- la zidriile legate cu mortar rosturile trebuie sa fie bine umplute, pietrele trebuind sa rezeme
unele pe altele numai prin intermediul mortarului pentru a nu se crea puncte fixe in loc de
suprafee de reazem in zidrie.
b.Grosimea zidurilor portante din piatra bruta de cariera sau bolovani de riu va fi de cel
puin 60 cm pentru cele cu o singura fata vzuta si de 50 cm pentru cele cu doua fete vzute.
c.In vederea executrii zidriei cu mortar de ciment, care va fi de cel puin marca M 25-2,
pietrele se curata de pamint si parti alterate si se uda cu apa.Grosimea stratului de mortar trebuie
sa fie de 2-5 cm. La fiecare 1 -2 m pe inaltime se va introduce un rind de pietre mai mari si mai
regulate. Intre aceste rinduri rosturile orizontale pot sa nu fie orizontale. Rosturile verticale vor fi
decalate cu cel puin 10 cm. Pietrele de la fata vzuta vor avea cozile de lungimi diferite
alternind pe verticala si pe orizontala. Pietrele de la colturi vor fi mai mari si vor fi cioplite ca sa
prezinte doua fete plane, normale intre ele.
d.Legaturile dintre ziduri la colturi si ncruciri se vor face astfel: la unul din perei se
executa un rind coninu si se intrerupe la cel de-al doilea perete; rindul urmtor se executa
coninu la al doilea perete si se intrerupe la primul si asa mai departe.
e.Fata superioara a zidriilor de sprijin vor avea o panta de cel puin 1/5. Cind fructul
zidului de sprijin are fructul exterior peste 15, straturile de zidrie vor fi orientate normal pe fata
vzuta Coronamentul zidului de sprijin va fi alctuit din blocuri de dimensiuni mici cioplite cit
mai regulat provenite din roca rezistenta la aciunea agenilor atmosferici.
17

f.La pereii subsolurilor zidria se executa in sptura taluzat daca urmeaz sa se aplice
izolaie hidrofuga. Cind pereii subsolurilor se cptuesc cu crmida, captusirea se fac cu 1/2
crmida, iar la fiecare 4-6 asize de crmida pusa in lung se prevede cite o asiza de crmida pe
lat. Golurile de usi si ferestre se cptuesc cu crmida.
g.Bolile si arcele se executa in cofraje. nainte de a se incepe zidria, se uda bine suprafaa
cofrajului, apoi se aterne pe fundul cofrajului, un strat mai gros de mortar, in care se indeasa
boltarii pina cind mortarul se ridica printre rosturi care se completeaz apoi cu mortar. Zidria se
face de la nateri spre cheie, pietrele de la cheie introducindu-se forat.
h.Pereurile se executa dup aplanarea si compactarea terenului, pe un strat de nisip de 5 cm
grosime in care se indeasa piatra bruta, bine udata, rosturile se umplu cu mortar, apoi pereul se
bate cu maiul de lemn inainte ca mortarul sa se intareasca suprafaa pereului trebuie protejata
contra uscrii prin udare timp de 3 zile si prin acoperire timp de 7 zile.
i.Toate fetele vzute ale zidriilor din piatra naturala se rostuiesc cu mortar de
ciment cu dozaj de 600 Kg ciment la 1 mc de nisip. 9.3.2.Zidarii din piatra prelucrata.
Calculam volumul de beton la plansee
1)h=160mm

V=0.16*3.8*4.2=2.55m3

l=3800mm
L=4200mm
2)h=160mm

V=0.16*7.2*4.6=4.84m3

l=7200mm
L=4200mm
3)h=160mm

V=0.16*2.78*4.6=2.1m3

l=2780mm
L=4600mm
4)h=160mm

V=0.16*7.9*4.6=5.82m3

l=7900mm
L=4600mm
5)h=160mm V=0.16*4.2*4.2=2.83m3
l=4200mm
L=4200mm
6)h=160mm
l=4200mm

V=0.16*4.2*4.2=2.83m3

L=4200mm
VTOTPARTER-=2.55+4.84+2.1+5.82+2.83+2.83=20.96
18

VTOT=2*VTOT PARTER02*20.96=41.92 m3
Calculul grinzilor
L=49.6m
h=400mm
l=400 mm
V=49.6*0.4*0.4=7.936m3
Pt grinzi Avem nevoie de 7.936m3 de beton
Armatura
L=49.6m
Vom folosi armature cu diametrul 16
Larmatura =49.6*4bare=198.4m de armatura
m=198.4*1.58=331.472kg
Calculul etrierilor
13400/200=67etrieri*2=134etrieri
11400/200=57etrieri*2=114etrieri
134+114=248etrieri
248*0.20=49.6m
Calculam masa armature cu diametrul de 8 m=49.6*0.395=19.592kg

Acoperisul
Pasi de montare a unui acoperis
In proiectul de executie al casei o sectiune separata este reprezentata de planul acoperisului,
in care sunt indicate elementele structurale.
1.La o casa la care s-a turnat placa de beton care separa podul casei de locuinta propriuzisa,
in centura de beton se infig niste mustati din fier beton din loc in loc.
2Centura de beton inchide zidurile si elementele structurale ale zidariei.
3Pe conturul casei, unde au fost lasate mustatile de fier beton se aseaza grinzile pe ziduri.
Aceste grinzi se leaga cu mastatile de fier. Grinzile intre ele se prind in scoabe.
4Dupa ce s-au amplasat si fixat grinzile pe placa de beton, a rezultat patul de fixare al
acoperisului.
5De aceste grinzi se prind popii verticali peste care se monteaza coamele centrale si laterale
(calcatoare). De inaltimea popilor de sprijin depinde inclinarea acoperisului.

19

6Pe coame de o parte si de alta se monteaza capriorii care la partea finala se sprijina pe
grinzile de exterior .
7Peste capriori se bate asteriala.
8Peste asteriala se monteaza de jos in sus folia autocondens. Peste folie se monteaza riglele
pe directia capriorilor, pentru a permite apei rezultate din condens sa se scurga , si acoperisul sa
se ventileze.
9Perpendicular pe riglele care fixeaza folia anticondens se monteaza riglele de sustinere a
invelitorii formata din tigle de tabla sau tigle ceramice.
10Operatia urmatoare este montarea tiglelor si olanelor la crestele acoperisului.
11La partea inferioara a capriorilor se fixeaza carligele pentru jgheaburi.
12Dupa finisarea la exterior a cladirii, in aceste carlige se prind jgheaburile de colectare a
apei care se scurge de pe invelitoare.
Detaliile de montaj ale invelitorii se gasesc si in instructiunile de montare oferite de
furnizorii de produse
Cateva dintre avantajele folosirii pentru acoperisul casei dvs. a tablei cutate. Fie ca nu
stiti daca sa alegeti tabla cutata din otel, tabla din aluminiu sau tabla galvanizata cu siguranta
acest articol va va ajunga in decizia dvs.
Tabla cutata reprezinta o varianta la indemana oricui avand in primul rand preturi mici fata de
tigla sau alte materiale si montandu-se si mult mai usor.
Printre avantajele folosirii tablei cutate trebuie sa mentionam greutatea redusa (are o
grosime cuprinsa intre 0.5, 0.6, 0.75, 1.0 mm) a acesteia si implicit o transportare mult mai
usoara si bineinteles un montaj mai la indemana.
Tabla cutata are performante tehnice deloc de ignorat putand face concurenta cu succes
oricarui alt produs pentru acoperisuri. Ea este fabricata fie din otel multistrat cu grosimea de
0.50-0.60 mm, si cu acoperire galvanica fie din aluminiu si cu acoperire galvanica, fie doar din
tabla galvanizata.
Un alt avantaj deloc de ignorat al tablei cutate este gama mare de culori in care poate fi
gasita pe piata, astfel ca poate face fata oricarui tip de exigente.
In cldirea proiectat s-a folosit nvelitoarea de tip arpant compus din urmtoarele
straturi:
-igl metalica;
-asterial din ipci 50x50mm pasul 400mm;
-rigle pe cpriori 100x50mm;
-pelicol anticondensat ,,GUTTAFOL N140;
20

-cpriori 50x150mm;
-ap de egalizare din mortar M100 25mm;
-termoizolaie din vat mineral Y=350kg/m3, =100mm;
-bariera contra vapori din mastic bituminos MP--55;
-planeu monolit 160mm.
Calculam suprafata acoperisului:
Calculam suprafata acoperisului pe axele 1-4
a=9.042+6.4122=81.72+41.12=122.83
a=11.083m
f=11.0832-5.12=122.83-26.01=96.82m
f=9.84m
A=h(b+B)/2=9.84(4000+14650)/2=91.76m2
Calculam suprafata acoperisului pe axele A-F
a=9.042+5.42=81.72+29.16=110.88
a=10.52
A=1/210.52*9.04=47.55m2
A1=1/2*7.28*1.84=6.69
=1/2*7.28*1.74=6.33
=1/2*7.28*1.84=6.69
A=6.69+6.33+6.69=19.72m2
A2=1/2*7.18*2.01=7.22
=1/2*7.18*1.975=7.1
=1/2*7.18*2.01=7.22
Al=7.22+7.1+7.22=21.54m2
A3=1/2*7.83*2.83=11.1
=1/2*7.88*4.0=13.6
=1/2*2.83*7.83=11.1
Al=11.1+13.6+11.1=35.8
A4=1/2*7.42*2.38=8.83
=1/2*7.42*2.3=8.53
=1/2*7.42*2.38=8.83
Al =8.83+8.53+8.83=26.2m2
a=1.92+1.92=3.61+3.61=7.22

a=2.69
21

A1=1/2*2.69*1.9=2.55m2
A1total=2.55*2=5.1m2
a=2.32+1.02=5.29+1=5.29
a=2.3
A2 = 1/2*2.3*1=1.15
A2total=1.15*2=2.3m2
a=2.3252+1.62=5.41+2.56=7.97
a=2.82
Calculam aria totala a acoperisului:
Atotala=2*91.75+2*47.55=220.45
Aacoperisului=220.45-2.3-4.52=213.63m2
Calculul pierderilor de material:
Pentru a calcula pierderile de material se face diferena dintre suprafaa necesar i
suprafaa util, adic n suprafaa util intr i suprapunerile de 10cm pentru fiecare fie, iar n
suprafaa necesar se include necesarul de material care urmeaz a fi procurat.
Pierderile=Sn-Su=254.26-213.63=22.63m2
(1)

Coeficientul de pierderi:
Kp=Su/Sn=254.26/213.63=1.30
(2)
Tabelul 2.6 Calculul tiglei metalice a acoperisului
Suprafaa

Numarul de foi

Suprafaa necesar m.p

Suprafaa util m.p

necesare

S1

72,84

71.96

S2

68,84

52.58

S3

65.42

62.58

S4

65.42

62.58

S5

27.98

18.02

Total

26

254.26

213.63

22

Avem o perdere de 22.63m.p pentru un m.p de tigla metalica trebuie sa achitam 230 lei
atuci vom avea o perdere de :
22.63*230=5205lei perdere la executarea acoperisului din tigla metalica .
Ce este de fapt tencuiala casei?
Asa cum spuneam la definitia mortarului, el se foloseste la zidarie dar si la tencuieli.
Practic stratul de mortar de aproximativ 2-2,5 cm aplicat peste zidarie (la interiorul si la
exteriorul constructiei) si pe tavane, reprezinta tencuiala casei. Cu acest strat de mortar zidurile si
tavanele vor fi protejate si netede.
Tencuiala exterioara: In cazul casei mele, zidurile sunt ridicate cu caramida de 38Sth,
iar peretii nu sunt placati cu polistiren. Asadar, grosimea finala a zidurilor, tencuite la exterior si
la interior, este de aproximativ 42-43 cm. Pentru casele placate cu polistiren exista varianta
aplicarii polistirenului direct peste caramida (in cazul in care zidaria este dreapta).
Tencuielile pot fi facute pe caramida, BCA, pe plase de suport, pe beton armat etc
Care sunt etapele tencuielii
Stropul.Acesta se aplica primul si reprezinta suportul pentru prindea corecta a tencuielii.
Stropul va fi aplicat pe toata suprafata care va fi tencuita si care in prealabil va fi curatata de
impuritati. Aplicarea stropului se va face cu mistria sau canciogul si va avea 2-3 mm.
Grundul sau tencuiala grosiera.Dupa aproximativ o zi-doua de la aplicarea stropului se
va incepe tencuiala propriuzisa, care va fi facuta cu mortar (apa, ciment, nisip si var etc) si va
avea 2-2,5 cm grosime. Pentru tencuieli este necesar ca temperatura sa fie peste 4-5 grade.
Tinciul.Rolul tinciului este de a nivela/netezi suprafata tencuita. Tinciul se gaseste la saci
in depozite sau magazine specializate. Exista tinci de exterior si tinci de interior. Cel de interior
este mult mai fin. Aplicarea tinciului se va face cu gletiera.
Gletul.Gletuirea peretilor duce la o finisare totala. Gletul, care se gaseste in comert, se
aplica peste tinci, iar peretele va deveni sticla. Adica foarte neted. Aplicarea gletului se face cu
gletiera.
Lavabila.Dupa ce se slefuiesc pereti, se sterg de praf si impuritati, se poate aplica
vopseaua finala (in diverse culori) vopseaua lavabila.
Cand se aplica tencuiala.Indicat ar fi (parerea mea) ca tencuiala sa se faca dupa
montarea tamplariei (geamuri usi termopan) sau in cazul in care s-a ales ca tamplaria sa fie

23

montata apoi, sa nu se finisieze glafurile interioare sau exterioare cand se executa tencuiala.
Dupa montarea tamplariei, aceasta va fi protejata cu folii (vezi imaginile).
Pentru tencuiala exterioara vor fi necesare schele (asa cum pot fi vazute in pozele de mai
jos), pentru cea interioara sunt de ajuns, in mod normal, capre de lemn
Ferestrele sunt unele dintre cele mai importante elemente arhitecturale ale oricrei
construcii locative. Alegerea corect a ferestrelor are un impact nu doar asupra aspectului
arhitectural al cldirilor, interiorului, dar cel mai important, asupra climei n interiorul cldirii i,
n consecin, asupra sntii i bunstrii oamenilor.
Astzi este oferit o varietate mare de tipuri de ferestre. La prima vedere, acestea sunt
similare, dar lucrurile nu stau chiar aa. Diferite tehnologii de producie, diferii productori,
compoziia echipamentului i calitatea componentelor constituie o parte din factorii, care disting
ferestrele.
Noi oferim ferestre de profil german REHAU, longevitatea crora este de cel puin 50 de
ani de funcionare. n producia standard se utilizeaz:

profil din 3 camere al companiei germane REHAU, armat cu oel zincat, care asigur
rigiditatea i rezistena construciei ferestrei termopan duble de nalt calitate, realizate
din geam lustruit. 4-16-4 mm

garnitur de etanare cu contur dublu produs de compania german DEVENTER, care


asigur etaneitate.

furnitura companiei austriace ROTO, care asigur confortabil perimetrul canatul se


potrivesc asigur aderarea compact a cadrului pe ntregul perimetru garanteaz o izolare
excelent i fonic, durabilitatea i uurina de ngrijire a ferestrelor.

mecanismele de deschidere a ferestrelor sunt realizate ntr-un stil modern, nu necesit


ngrijire special i permit s deschidei cadrele ferestrelor n 2 sec
Hidroizolarea orizontal se execut din mortar de ciment M100 cu grosimea 20mm cu

adaus de sticl solubil, cea vertical a pereilor subsolului se realizeaz prin vopsire a
suprafeilor exterioare a pereilor subsolului cu dou straturi de bitum ferbinte H-IV pe
un strat de grund.
Astuparea i compactarea locaurilor gropii de fundare i sub pardoseli n subsol se
realizeaz pe straturi de 200mm cu umezire a solului

24

Pereul
Pereul este destinat pentru evacuarea apelor de la pereii cldirii, are nclinaia de i<3%
cu limea de 1m, reprezint: un strat compactat de piatr spart cu grosimea de
20-25mm i stratul superior din plci de pavaj 17608-91 de 250x250x60mm.
L=48.37
A=48.37*1m=48.37m2
V=48.37*0.025=1.209m3
Volumul statului compactat de piatra sparta constitue 1.209m3
Calculam cite placi de pavaj avem nevoie pentru 48.37m2.
1m2=16 placi de pavaj cu dimensiunile de 250*250*60
48.37*16=774 buc. Placi de pavaj.

Pereii
Pereii ,,Casei individual de locuit tip P+M reprezint elementul de ngrdire a
cldirilor, la blocul locativ pereii sunt proiectai dup schema constructiv: carcas spaial
format din stlpi i grinzi din beton armat monolit cu dimensiunile n seciune de 400x400mm
cu umplutura din zidrie din blocuri de calcar: exteriori =390mm, interiori =390, armai cu
plase de oel cu 4mmAI iar spaiul dintre zidrie i schelet se umple cu material de etanare.
Din partea exterioar pereii sunt prevzui de a fi izolai termic cu plci din polesteren
expandat de marca M35.
Sarcina portant a pereilor o poart grizele i stlpii, cadrul monolit, pereii exteriori ct i
cei interiori sunt doar autoportani i despritori.
Pereii despritori sunt necesari pentru oformarea si divizarea spaiul interior al cldirii.
n cldirea dat pereii dispritori sunt executai din crmid de marca M75, care se zidesc
pe mortar de ciment-var M50, rigidizndu-se peste 5rnduri cu plase de oel cu 6mm AI i
piese forjate peste 1,5m pe lungime, iar spaiul dintre zidrie i schelet se umple cu material de
etanare.
Cerine fa de perei:
1. 1.Greutate si grosime mic;
2. Izolaie acustic;
3. Rezisten antiincendiar;
4. S corespund cerinelor sanitaro-igienice.
25

Legtura pereilor despritori de pereii exteriori sau de planeu se execut cu ajutorul


crampoanelor, scoabelor, sau cornierelor.
Calculam aria peretilor portantii:
2(9.7*2.9)=56.13m.p
2(3.3*2.9)=19.1m.p
1.5*2.9=4.35m.p
2(7.3*2.9)=42.34m.p
9.5*2.9=27.55m.p

Figura 2.1 - Stilp monolit

Figura 2.2 Perete din zidarie

26

Executarea zidariei
Calculul volumelor de lucru la executarea pereilor exteriori i interiori precum i aria
pereilor despritori .
Vzid.=(Lp.Bp.-Agol.)per.( m), unde:
Lp.,Bp., per.-respectiv: lungimea, limea i grosimea peretelui (m).
Agol.aria golului de: fereastr, u sau poart,etc.(m2).

(m)

Grosimea peretelui (m)

Aria zidriei
total

gol

ua

peretelui

fereastr

Aria(m)
golului

nlimea peretelui (m)

Lungimea peretelui (m)

Axa peretelui

Denumirea lucrrilor

Nr.

Tabelul 2.4 Calculul volumelor de lucru la executarea umpluturii din zidrie a peritilor portanti.

Plan parter +0.000


2

A
B
C
1
2
3

1
6.4

3.00

4
9.20

1 3.00
6.4

4
9.20

1 3.00
6.4

4
9.20

1 3.00
0.4

7.16

3.38

- 7.6

10.98

21.00

3
1.20

1 3.00
0.4

3
1.20

1 3.00

2.50

- 5.4
3.8

3.0

3 2.50
1.20

3.9

1.20

0.4

0.4

1 3.00

3.26

5.4
- 6.30

3.8

- 21.00

- 3.0

4 0.40
2.04
3 0.40
8.22
2 0.40
8.2
2 0.40
5.8
2 0.40
4.9
2 0.40
8.20

- 6.30

2 0.40

6.81
5.28
6.28
1.32
9.96
3.28
6.96

4.9

27

1 3.00

Total

Zidarie blocuri mici de calcar pe mortar ,pereti portanti .

0.4

0.40

1.20

- 5.4

5.4

Volumul zidarieila plan parter

7.32

5.8

m3

41.9

Plan mansarda + 3.060 7500

A
B
C

1 2.9
6.4
6.4
6.4

1
0.4

0
1 2.9
0
1 2.9
0
1 2.9
0

47.56
47.56
47.56
30.16

5.86

0.8

12.88

- 6.48
-

0.8
-

1
2.88

17.22
15.28

4.62

0.80

3 0.40

14.70

6.76
1

0.00

0.40

3 0.40

1
0

1.02

2 0.40

8.06

0.16

28

2
3
4

1 2.9
0.4
0.4
0.4

Total
Total

Zidarie blocuri mici de calcar pe mortar ,pereti portanti .

0.4

0
1 2.9
0
1 2.9
0
1 2.9

30.16
30.16
30.16

- 3.4

3.4

- 7.83

7.83

- 5.46

5.46

2 0.40

10.70

6.76
2 0.40

8.93

2.33
2 0.40

9.88

4.7

30.16

0.40

- 3.48

Volumul zidariei etaj

3.48

10.67

6.68

m3

12.3

Volumul zidariei pereti exterioriplan parter, plan etaj m3

54.28

Concluzie : Volumul zidariei peritilor exteriori este de 54.28 m3

29

Tabelul 2.5 Calculul volumelor de lucru la executarea peretilor despartitori.


Nivelul

Material

Aria zidriei

Plan parter

caramida

(m)
70.2

+0.000
Plan mansarda +

caramida

15.9

3.000 5.600
Total

nlimea Grosimea

Volumul

peretelui
3.06

zidriei (m3)
6.23

2.90

peretelui (m)
0.12
0.12

Volumul zidariei pereti despartitori.

4.102
10.33

Aria pereilor dispritori se determin prin produsul dintre lungimea peretelui la nlime, fr
goluri.
Ap.d.=Lp.d. hp.d.Agol.(m), unde:
Lp.d., hp.d.respectiv: lungimea, nlimea peretelui dispritor (m2).
Concluzie : Volumul zidariei peritilor interiori este de10.33 m3

Scrile
Scrile sunt elemente de construcie care asigur legtura pe vertical ntre nivelele
cldirii.Legtura se execut prin trepte care sunt aezate la diferite niveluri, unele fa de altele.
Dup cerinele antiincendiare scrile sunt ngrdite din partea lateral si de sus, formnd casa
scrii.Scara este compus din trepte contratrepte i vanguri care alctuiesc rampa scrii. Rampele
se reazem pe odihna scrii de la etaj si dintre etaje. Rampele i odihnele sunt monolite.
Pentru a reda o comunicare fr pericol se execut o balustrad, care se fixeaz de ramp
i are o nlime de 0,95mntre rampe se las un interval de minimum 100 mm pentru a
satisface cerinele antiincendiare, adic n caz de incendiu prin acest loc este adus furtunul cu ap
la nivelul de mai sus.
Cerine fa de scri:
1. S fie rezistente;
2. S fie durabile;
3. S asigure securitatea antiincendiar;
4. S fie comode pentru circulaie;
5. S suporte uzura

30

n PD rampa i odihna scrii sunt monolite de proiectare individual, de o lungime total


de 3200x2800mm, realizate din beton C15, armate cu bare de oel 8, AIII , se betoneaz odat
cu grinzele monolite.
Datele iniiale
Lungimea casa scrilor n plan 2800 mm
Limea pistei 1000 mm
Numr de pai 18
Sol n loc de 9 etap
Grosimea de pai 50 mm
Ledge pai 30 mm
Stringer
Lungimea stringherul superioare 2408 mm
Lungimea stringherul fund 2408 mm
Distana pe ir dintre tietur sub scen 268 mm
Unghiul de scari 41.6 de la etaj
Pasul dimensiunea
Pasul nlime 178 mm
Adncime pai 230 mm
nlimea de coloane 128 mm
Calculam volumul de beton
V1=0.178*0.268*1=0.05m3
V2=0.25*0.05*1=0.0125m3
V1tot =0.0125*18=0.225m3
V2tot =0.05*9=0.45m3
V=V1tot+V2tot=0.225+0.45=0.675m3
Calculam armature la scarii diametrul de 8
9*268=2.412mm
2.412*2=4.824m
0.8*2=1.6m
0.4*2=0.8
L=4.824+1.6+0.8=7.224m
m=0.395*7.224m=2.85kg
31

CANALE DE VENTILARE
Canale de ventilare a casei de locuit includ n componena sa: tuburi verticale, asamblate
unul peste altul n perei, avnd ramificaii n apartamente cu eire pe acoperi de 700mm i
protejate de condiiile atmosferice cu nvelitoare din foi zincate.
n cldirea proiectat canale de ventilare sunt din crmid.

Ferestre, ui i porti
Ferestrele sunt destinate pentru iluminarea natural a ncperilor. Mrimea ferestrei si
numrul de ferestre ntr-o ncpere depinde de suprafaa acestei ncperi i trebuie s constituie
1/6 1/8 din suprafaa pardoselii. Ferestrele se execut din profil de aluminiu cu unu sau dou
canaturi.
La ferestre n interior se prevede un pervaz cu profil din plastic, iar n exterior se prevede
un pervaz din oel galvanizat, care protejeaz peretele de ptrunderea umezelii.
Gemuirea se execut n dou rnduri cu o grosimea sticlei de 4mm.
Ferestrele sunt din metaloplast.
Calculul golurilor la ferestre
F1=1200*1500=1.8m2*3=5.4m2
F2=500*1200=1.08m.p*3=3.24m.p
F3=900*1500=1.35m.p
A=5.4+3.24+1.35=9.99m2
Calculam golurile la usi
U1=2100*900=1.89*5=9.45m2
U2=2100*1000=2.1m
U3=2100*2100=4.41*4=17.64m2
U4=2100*700=1.47*4=5.88m2
A=9.45+2.1+17.64+5.88=35.07m2
Uile servesc pentru comunicare ntre ncperi, si ca intrare n cldire.
Repartizarea, numrul si dimensiunile lor depinde de numrul de oameni din ncpere si
de tipul cldirii, totodat respectnd exigene antiincendiare i de evacuare.
Se utilizeaz ui cu un canat i dou.
n dependen de ncpere dimensiunile uilor snt diferite.

32

Montarea ferestrelor si uilor are loc n modul urmtor: din timp n zidrie sunt prevzute
minimum 3 ghermele din lemn antiseptate. Tocurile uilor si ferestrelor se antisepteaz preventiv
si la montarea ntre ele si perete se aranjeaz un strat de carton gudronat, iar rostul rmas se
umple cu cli si cu mortar de ciment sau cu materiale spumante care n contact cu aerul se
solidific mrindu-se n volum, astupnd astfel rostul.
La ui se execut ancadramentul n partea de sus si lateral n felul urmtor: se instaleaz
pe perimetrul toculuil uii, la mijloc nite buci de lemn lungimea crora este egal cu limea
uii dac se instaleaz pe lateral sau egal cu lungimea, dac se instaleaz pe vertical. Astfel, se
fixeaz la mijlocul tocului uii pentru ca ua s se nchid si deschid liber si ca s nu s se
strng tocul uii.
Uile sunt din metaloplast.

Pardoseli
Pardoselile ,,Casei individual de locuit tip S+P+M, sunt elemente constructive situate
pe panourile de planeu, care formeaz o suprafa neted si plan. Ele primesc sarcinile
temporare i le transmit panourilor.
In scopul igienii si proteciei contra uzurii, sunt prevzute urmtoarele tipuri de
pardoseli: plci de gresie, parchet i de mozaic cu straturile alturate.
n Casa de locuit pardoselele snt din: parchet lamele i plci de gresie.
Parchet lamele

Gresie

Figura2.6 Straturile de executiia pt executarea parchetului si gresiei

33

Tabelul 2.7 Specificatia fiecarui strat a pardoselei


n Denumire
r

Nr.straturilor

Straturile Pardoselii

note

incaperii
1 Camera de zi,hol

2 Bucatarie,
Antreu,Terasa

GTS

1 Dormitoare,
Hol
2

Baie

Parter
4
3
2
1
5
4
3
2
1
6
5
4
3
2
1
mansarda
4
3
2
1
6
5
4
3
2
1

Parchet laminat-20mm
Mortar strat de nivelare-30mm
Strat cheramzit-50mm
Planseu monolit-160mm
Gresie-10mm
Strat adeziv
Mortar strat de nivelare-30mm
Strat cheramzit-40mm
Planseu monolit-160mm
Gresie-10mm
Strat adeziv
Hidroizolare
Mortar strat de nivelare-30mm
Strat cheramzit-40mm
Planseu monolit-160mm
Parchet laminat-20mm
Mortar strat de nivelare-30mm
Strat cheramzit-50mm
PLanseu monolit-160mm
Gresie-10mm
Strat adeziv
Hidroizolare
Mortar strat de nivelare-30mm
Strat cheramzit-40mm
Planseu monolit-160mm

Finisarea suprafeelor
Finisarea exterioar se execut cu plci de polisteren M35 i o tencuial decorativ, ce
servete ca strat de protecie i tot odat red construciei un aspect decorativ. Suprafa primit
are proprieti termice bune ce dau posibilitate de a economisi energia termic.
Pereii din zidrie de piatr natural se vor tencui cu mortar de ciment. Construciile din
beton armat ieite n afara faadelor se vor dricui cu mortar de ciment alb sau se vor rostui sub
aspect de zidrie. Faadele pot fi finisate i cu tencuial decorativ. Elementele de tmplrie
uile, ferestrele, etc se vor vopsi de dou ori cu vopsea de ulei. Parapetele balcoanelor i a

34

teraselor, frontoanele, elementele de lemn ale lucarnelor se vor lefui minuios i se vor acoperi
cu firnis de dou ori.
Finisarea interioar se execut prin tencuirea ameliorat a suprafeelor cu mortar din
ciment-var M25. ncperile cu o umeditate nalt a aerului i blocurile tehnico-sanitare pereii se
tencuiesc cu mortar de ciment M50.
Dup tencuire se aplic un strat de glet din amestec uscat ,,KNAUF, pe care se aplic
pcluire i finisarea cu vopsea n emulsie de ap.
Elementele scrilor se finiseaz analogic pereilor.
n cabine sanitaro-tehnice se finiseaz cu faian.

Msurri antiseismice
Republica Moldova se afl n zon seismic activ. Focarele seismice active de o
adncime de peste 90 km se afl n cotul Carpailor n munii Vrancea. Raioanele seismice ale
Republicii Moldova snt precizate de normele n vigoare CH II-7-81 ,,
. Moscova 1982.
Fiecrui raion i se atribuie prin standard un anumit grad de intensitate seismic care
cuprinde 12o. ncrcrile seismice produse de forele de inerie ca urmare a micrilor seismice
ale terenului se consider n mod convenional ca fore aplicate static. Mrimea acestor ncrcri
se determin innd cont de clasa construciei, gradul de intensitate seismic a zonei de
amplasare, natura terenului de fundaie i caracteristicile dinamice ale construciei.
Amplasarea fundaiilor pe pmnturi slabe nisipuri afinate pmnturi argiloase n stare
plastic, plastice curgtoare, umpluturile n zonele de alunecri de teren nu se admite. O
deosebit importan are execuia ct mai ngrijit a construciilor conform regulilor n vigoare.

35

n Republica Moldova se deosebesc raioane cu intensitate seismic de 6,7,8,9o. Conform


condiiilor geologice inginereti terenurile de fundaie se mpart trei categorii I, II, III, cele mai
bune I i slabe III. n zonele de pmnturi de categoria I gradul de intensitate nu poate fi ridicat
cu o unitate i din categoria III de majorat cu o unitate.

Examinarea terenului
Oricare cldire ingenereasc trebuie s fie construit cu siguran maximal i cu
cheltuieli minimale. Cldirile i edificiile trebuie s fie executate i amplasate dup proiect, s fie
rezistente, rigide i se corespund normelor de expluatare. Aceasta depinde n primul rnd de
condiiile n locul de construcie a cldirii date. n condiiile Republicii Moldova trebuie de luat
n consideraie apariia proceselor de alunecarea terenului, tasrile, seismicitatea, i altor procese.
Pe teritoriul examinat s presupune construirea ,,Casei individual de locuit tip parter,
etaj din oraul Leova, legate cu mbuntirea proprietilor solului sub tlpile de fundaie.
ipul proprietilor solului dup tasarea este I. Apele subterane se afl la adncimea de 13,0
m. Fundaiile sunt proiectate din beton armat monolit. Tlpile sunt amplasate pe patul de beton
cu grosimea de 100mm.
n corespundere cu cerinele din PCH 10-87 cldirea proiectat este calculat la
seismicitatea de 7baluri, dup schema scelet din beton armat monolit, iar pentru asigurarea
exigenelor antiseismice sunt prevzute urmtoarele msuri:
n colurile pereilor capitali, intersectai ntre perei, poriunile de perei strbtute de
canale se amplaseaz plase de armatur peste 600cm pe vertical.n zonele cu seismicitate de 7
grade interseciile ntre pereii portani se execut din stlpiori de beton armat.
Stlpii monolii trebuie ca s fie ancorai n fundaii cu capete de armatur.
Stlpii pe toat nlimea cldirii ca unul ntreg.
Grinzile de asemenea trebuie s fie ncastrate n stlpi cu capete de armatur sudate astfel ca
s formeze un cadru rigid din beton armat.
Deasupra golurilor de us, fereastr etc. se execut buiandrugi monolii cu h=200mm, armat
cu bare de oel 416mmAIII i 6 AI, beton C15.
Pereii dispritori executai din crmid de 120mm se zidesc pe mortar de ciment-var
M50, rigidizndu-se peste 5rnduri cu plase de oel cu 6mm AI i piese forjate peste 1,5m pe
lungime, iar spaiul dintre zidrie i schelet se umple cu material de etanare.
Panourile de planeu prefatricai cu spriginire pe dou pri, se fixeaz musteele de
armtur i se monolitizeaz rosturile.

36

Pe tot perimetrul pereilor capitali la nivelul planeelor se vor executa centuri


antiseismice din beton armat turnat monolit de clasa C15 cu armare continu.
Pentru fixarea cosoroabelor de perei n centura antiseismic se vor prevedea bare de
armatur ridicate deasupra parapetelor sau buloane din bare de armatur 12mmAIII.
Alimentarea cu ap
Alimentarea cu ap potabil de la reeaua exterioar. Reeaua interioar-reea de alimentare
cu ap menajer-potabil. Reeaua de alimentare cu ap potabil se va monta din evi de oel
galvanizat cu diametru 15...20mm.
Incaltirea si alimentarea cu apa calda
nclzirea i alimentarea cu ap cald se va face autonom cu ajutorul unui cazan de perete,
instalat la buctrie sau ntr-o ncpere auxiliar, care funcioneaz pe gaze
naturale. Proiectul sistemului de nclzire va fi elaborat de persoane autorizate i se va coordona
n ordinea stabilit de legislaia n vigoare:
Parametrii agentului termic 95-70C.
.
Corpuri de nclzire-radiatoare M140-AO.
nclzirea poate fi asigurat i prin alte metode, iclusiv de la reeaua urban de
termoficare, cu sobe, etc cu condiia respectrii normelor antiincendiare.
Alimentarea cu ap cald se va face prin unul din urmtoarele variante:
De la o instalaie autonom tip -.
De la nclzitor de ap cu combustibil solid;
De la nclzitor cu gaze.
Ventilaia
Ventilaia ncperilor de locuit se va face prin intermediul ferestrelor. Ventilarea
ncperilor sanitaro-igienice i a buctriei sa va asigura prin canale de ventilare amplasate n
perei.
Canalizarea
Apele menajere se vor evacua n reeaua de canalizare exterioar. Reeaua interioar de
canalizare se va monta din evi de font cu diametrul 50-100mm.

37

Echipamentul electric
Alimentare cu energie se va face de la reeaua exterioar 380/220V. Distribuia energiei
electrice se va face de la un panou de distribuie de apartament.
Alimentarea cu gaze
Alimentarea cu gaze a cldirii se va face de la butelii pentru gaze lichifiate amplasate la
buctrie .La buctrie se vor amplasa maini de gtit cu 2 sau 4 ochiuri. Este posibil
conectarea la reeaua centralizat de alimentare cu gaze , proiectul reelei interioare de alimentare
cu gaze se comand suplimentar.
Instalaii de curei slabi
Radioficarea cldirii de locuit se va face de la reeaua de radioficare local. Telefonizarea
cldirii i se va ndeplini conform proiectelor individuale

38

III.Studiul de fezabilitate cu calculul de cost si planificari


Cas individual de locuit tip P+M:
Studiile de fezabilitate urmresc n mod obiectiv i raional scopul de a descoperi
punctele forte i punctele slabe ale proiectului, oportunitile i ameninrile i n cele din urm
expun perspectivele de succes. Mai mult ca att, un studiu bine conceput de fezabilitate ar trebui
s ofere i un fundal istoric al proiectului, detalii cu privire la management, operaiunile
principale i calitatea gestionrii proiectului, cercetri i politici existente n sectorul de referin.
Tabelul 3.1Lista de preuri pentru resursele materiale i de munc.Manopera
Cantitatea
Nr.

1
1

Profesia

2
Mucitonr

2
3
4

necalificat c-2
Montator c-5
Finisor c-6
Betonist c-4
Lctu-

constructor metalic

c-4
Zugravvopsitor c-

7
8
9
10
11
12

3
Zidar c-4
Mozaicar c-3
Zidar c-3
Parchetar c-4
Pietrar c-4
Tichinigiu c-4

13
14
15

Izoltorhidrofug c3
Montator c-4
Parchetar c-4

Salariu

conform

mediu

datelor din

proiect
5

h-om

30,92

160

4947,2

h-om
h-om
h-om

30,92
30,92
30,92

192
210
350

5936,64
6493,2
10822

h-om

30,92

120

3710,4

h-om

30,92

210

6493,2

h-om
h-om
h-om
h-om
h-om
h-om

30,92
30,92
30,92
30,92
30,92
30,92

360
180
120
120
80
60

11131,2
5565,6
3710,4
3710,4
2473,6
1855,2

h-om

30,92

89

2751,88

h-om
h-om

30,92
30,92

110
60

3401,2
1855,2

U/M

Pretul total

39

16
17

Gemgiu c-4
Zugravvopsitor c-

h-om

30,92

30

927,6

h-om

30,92

45

1391,4

h-om
h-om
h-om

30,92
30,92
30,92

69
39
89

2133,48
1205,88
2751,88

18
19
20

4
Tmplar c-4
Zidar c-5
Betonist c-3

21

Mucitor deservire

h-om

30,92

280

8657,6

22
23

Dulgher c-4
Total

h-om

30,92

174

5380,08
97305,24
Tabelul 3.2 Utilaje

Salariu

Nr.

Denumirea
utilajului

U/M

Valoarea

mediu pe

Pretul

h
5

h-ut

80,57

120

9668,4

h-ut

0,8

65

52

h-ut

245,48

120

29457,6

m3/min
Macara

h-ut

184,98

280

51794,4

h-ut

25

110

2750

h-ut

25

60

1500

h-ut

8,2

75

615

Compactor pe pneuri sau


mecanic 150 - 200 kg
Schela metalica tubulara

de exterior S=640 mp,


G=13,5 t
Compresor mobil motor

ardere interna, presiunea


pina la 686 kPa 2,2

Masina portabila de taiat


cu disc abraziv
Masina de gaurit electrica
Utilaj de ridicat pentru
lucrari de finisaj

40

Compactor static
9

autopropulsat cu rulouri

h-ut

128,56

120

15427,2

h-ut

283,19

150

42478,5

h-ut

186,08

160

29772,8

h-ut

16,1

43

692,3

h-ut

19,2

52

998,4

h-ut

33,5

30,92

1035,82

h-ut

25

30,92

773

h-ut

131,72

30,92

4072,7824

h-ut

35

420

14700

valturi R 8-14 de 14tf


Excavator pe senile cu o
10

cupa cu motor termic,


0,40-0,70 mc

11
12
13

14

15

16
17

Buldozer pe senile pina la


60 CP
Vibrator de adincime
Malaxor de mortar 200 l
actionat electric
Topitor bitum de 500 l
Fierastrau mecanic cu lant
de 2,2 kw, 3 cp
Aparat de sudura 28-35
Kw
Convertizor de sudura de
14 kw

18

Autocamion, 5 t

h-ut

157,47

160

25195,2

19

Vibrator de suprafata

h-ut

25

43

1075

1
20

2
Central de beton
Autocisterna 5-8 t cu

3
h-ut

4
90

5
85

6
7650

h-ut

151,42

98

14839,16

21
22

dispozitive de stropire
Total

254547,56
Tabelul 3.3Materiale

Nr.

Denumirea materialului

U.M

Cantitatea

Pret unitar

Pret total

41

1.

Lemn rotund de rasinoase

m3

0,0292

2300

2.

Scinduri de rasinoase

m3

0,5225

2300

3.

Dulapi de rasinoase

m3

0,318

2300

731,4

4.

Distantieri
Panou de cofraj tip P fag g

buc

130,8384

0,5

65,42

m2

5,844

150

876,6

m2

41,34

150

6201

kg

45,1728

12

542,07

5.
6.
7.

15 mm
Panou de cofraj cu placaj de
15 mm
Decofrol

67,16

8.

Beton

106,0501

908

96293,49

9.

Beton B15

m3

48,6375

908

44162,85

kg

2,1806

5,27

11,49

kg

746,5075

5,8

4329,74

kg

2,922

10

29,22

kg

4,3613

10

43,61

kg

440,4893

10,8

4757,28

kg

14,2152

12,5

177,69

buc

112,932

0,8

90,35

10.

11
12
13
14
15

16

Otel beton OB 37 diam. mai


mic sau egal de 8 mm
Otel beton OB 37 diam. mai
mare de 8 mm
Sirma neagra moale d = 2,5
mm
Sirma din otel moale, neagra,
D=1 mm
Plase sudate
Cuie cu cap conic tip A
pentru constructii
2
Suruburi uzuale patrate M 10
x 140 mm

17

Piulite uzuale patrate M 10

buc

112,932

0,12

13,55

18

Saibe uzuale M 10

kg

1,8822

24

45,17

kg

11,2932

18

203,28

m3

120

22

2640

19

Scoabe din otel pentru


constructii

20

Apa

21

Total

161281,4

42

Tabelul.3.4Calculul indicatorilor economico-tehnici


Greutatea specifica a
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Elementele constructive
Fundaia
Pereii
Planeele
Acoperiul
Pardoselele
Finisri interioare
Finisri exterioare
Golurile
Reele Inginereti
Altele
Total

Pretul
Suprafata
65781,42
785,31
60075,57
1 140,75
30780
145,62
593769,25
213,63
218327,218
77,00
46074,75
1 713,63
33859,8
130,23
54946,63
63,46
124437,4
72,20
44507
920,64
1272559,038
5 262,47

elementului
1,193817342
1,898858388
0,473099415
0,035978623
0,035268163
3,719238846
0,384615385
0,115493889
0,058021142
2,068528546
0,413534449

Figura.3.1Greutatea specifica a elementului

43

Figura 3.2 Pretul fiecarui element constructi

Tabelul 3.5 Ponderea cheltuelilor

44

Figura 3.3 Ponderea fiecarui element constructiv

45

Tabelul 3.6 Calcularea executari lucrarilor de terasament

Nr.

Denumirea Materialelor

Nivelarea terenului cu

buldozerul
Scoaterea stratului

fertil cu buldozerul
Excavarea gropii de

4
5

fundare
Prelucrarea manualla
Astuparea gropii de

6
7

fundare
Compactarea cu apa
total

Volumul, cantitatea
Terasamente

U.M

Pret unitar

Pret total

134,62

m.p

350h=2h

600

98,915

m.c

350=1h

350

70,1

m.c

6h=350

2100

5,1

m.c

120/pers

180

58

m.c

120/pers

120

58
424,735

m.c
0

20
20

1160
4510

Figura 3.4 Pretul pt fiecare lucrare de terasament

46

Tabelul 3.7Calcularea executarii fundatiei


Denumirea
Nr.

Materialelor

Executarea stratului

suport din pietris


Executarea stratului

suport din beton


Cofrarea si decofrarea

4
5
6

elementelor
Armarea elementelor
Betonarea elemntelor
Executarea

hidroizolatiei verticare
executarea

hidroizolatiei orizonale
total

Volumul, cantitatea

U.M

Pret unitar

Pret total

Fundatii
4,2

m.c

1 zi

480

9,67

m.c

1400

13538

38,7

m.p

113

4373,1

290,4
145,6

m.l
m.c

0,8
280

232,32
40768

28,32

m.p

360=2val

710

268,42

m.p

355=16val

5680

785,31

65781,42

Figura 3.5 Pretul pt fiecare lucrare a fundatiei

47

Tabelul 3.8 Calculul executari peretilor


Volumul, cantitatea

Nr.

Denumirea Materialelor

Zidaria din blocuri de

calcar lacustru
Zidaria din caramida la

3
4
5

peretii despartitori
Sudarea pieselor
Protectia anticoroziva
Balustrada,elemnte de

ingradire
executarea treptelor

exterioare din beton


Montarea si demontarea

schelelor
Executarea scheletului

monolit
izilarea peretilor cu

10

polisteren exfoldat
Total

U.M

Pret
unitar

Pret total

PERETII
54,28

m.c

280

15198,4

10,33

m.p

69

712,77

3,1
0,64

m.l
m.p

6h=300
1l=36

930
36

320

kg

15

4800

6,2

m.l

156

967,2

635,2

m.p

12,5

7940

28,4

m.c

480

13632

82,6

m.p

192

15859,2

1140,75

60075,57

Figura 3.6 Pretul pentru fiecare lucrarea de executie a peretilor

48

Tabelul 3.9Calculul executari acoperisului

Nr.

Denumirea Materialelor

1
2
3
4

Amortsarea suprafetei
Start de difuzie
Bariera contra vapori
Strat termoizolant din

5
6
7
8

vat mineral
Strat de egalizare
Executarea sarpantei
Executarea asterialei
Executarea invelitorii din
tigla metalice

9
10
11

Asamblarea jgheaburilor
Asamblarea burlanelor
Total

Volumul, cantitatea
Acoperis
108
108
108

Pret unitar

Pret total

475
475
475

51300
51300
51300

108

475

51300

108
245,3
245,3

475
475
475

51300
116517,5
116517,5

213,63

475

101474,3

24,8

50

1240

30,4
1299,43

50

1520
593769,3

Figura 3.7 Pretul pentru fiecare element constructive al acoperisului

49

Tabelul 3.10 |Calculul executarii golurilor


Denumirea
Nr.

Materialelor

Usi gemuite din profil

de aluminiu
Ferestre gemuite din

3
4

profil de aluminiu
Gemuirea timplariei
total

Volumul, cantitatea

U.M

Pret unitar Pret total

Golurile
35,07

m.p

989

9,99

m.p

960

18,4
63,46

m.p

580

34684,23
9590,4
10672
54946,63

Figura 3.8 Pretul pntru fiecare element constructiv a golurilor


Tabel 3.11Calculul executari pardoseliilor

50

Figura 3.9 Pretul pentru fiecare element constructive a pardoselilor

51

Tabel 3.12Calculul executarii finisarilor

Figura 3. 10 Pretul pentru fiecare element constructive a finisarilor

52

Tabelul 3.11 Pretul fiecarui element constructiv

Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Elementele constructive
Fundaia
Pereii
Planeele
Acoperiul
Pardoselele
Finisri interioare
Finisri exterioare
Golurile
Reele Inginereti
Altele
Total

Pretul

65781,42
60075,57
30780
593769,25
218327,218
46074,75
33859,8
54946,63
124437,4
44507
1272559,038

53

Tabelul 3.12 Greutatea specifica pentru fiecare element in parte


Ponderea
Nr.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10

Elementele constructive
Fundaia
Pereii
Planeele
Acoperiul
Pardoselele
Finisri interioare
Finisri exterioare
Golurile
Reele Inginereti
Altele
Total

Pretul

65781,42
60075,57
30780
593769,25
218327,218
46074,75
33859,8
54946,63
124437,4
44507
1272559,038

19.34
21.18
41.34
2.14
5.82
27.61
37.58
23.15
10.22
28.59
100

54

Calcularea pretului constructiei pe m2

Pret bunului imobil =Pret constr+Pret pamint

(1)

Pret bunului imobil=1272559.038+17388=1289947.038lei


Pret pt m2=Pret bunului imobil /Supr.tot.a constr.
(2)
Pret pt m2=1289947.038/213=6056.1lei
1=19.15lei
6056.1lei/19.15=325.6/m2
Deci constructia in intregime va avea o valoare de:
325.6*213m.p=69352

Concluzie:
Ideala pentru o familie de 4-5 persoane ,villa Boemia ofera la parter living-ul,cu iesire
directa in terasa protejata de o pergola,bucataria,care include zona de dining,precum si un garaj
petenu o masina,spre care avem acces din interiorl casei.Etajul cuprinde 3 dormitoare.Deci
pentru constructiia acestei case am constata urmatoarele ca pretul pentru 1m2 constitue 325.6
.Dupa analiza pietei imobiliare putem spune ca Casa de locuit de tip ,,P+M va avea o valoare de
69352 ceea ce rezulta ca avantajul cel mai mare e pretul minim de pe piata imobiliara din
or.Cimislia.Pe piata imobiliare 1m2 costa 520 fiind o mare diferenta intre preturi cu 194 mai
ieftin .Dezavantaj mare e ca constructia necesita timp de executie si timpul pt executarea ei .ceea
ce nu putem spune de procurarea casei cu 520 euro care este procurata la cheie in variant alba
sau sura.Dupa suprafata locuibila a casei noastre de 213m.p fiind data in exploatare de catre o

55

intreprindere de constructie cu pretul la 1m.p de 520 euro suma totala a imobilului va constitui
110760euro ceea ce va constitui cu 41408euro mai scump .

Anexe:

Anexa nr.1 Borderou cu preturi pt material


ARDEZIE
1

Ardezie 8-valuri colorata (100 foi/palet)

145 lei

1,75 1,13

Ardezie 8-valuri sura (110 foi/palet)

97 lei 1,75 1,13

Ardezie plata mare (40 foi/palet)

400 lei

3,00 1,50

Ardezie plata mica (50 foi/palet)

140 lei

1,50 1,20

CARAMIDA

A Caramida REFRACTATA ()

Caramida cu colt rotund (MACON)

12.5 lei

23011565

4.45 lei

205x100x50

Caramida ingrosata cu gol (MACON)

3.75 lei

250x120x88

Caramida ordinara cu gol (MACON)

3.65 lei

25012065

Caramida p/u sobe cu gol (MACON)

3.1 lei

205x100x50

Caramida p/u sobe plina (MACON)

3.3 lei

205x100x50

Caramida p/u sobe plina (Tiraspol)

2.55 lei

205x100x50

Caramida ROM STANDART (MACON)

3.9 lei

24011563

Caramida ROM STANDART (Tiraspol)

3.45 lei

250x120x65

10

Caramida Silicat

4.5 lei

250x120x65

CNAUF
1

Bloc din gips

46 lei 66.7x50x8cm

Bloc din gips Hidro

DUNPUTZ (Tencuiala)

66 lei

30kg

FUGENFULLER (Masa de spaclu) 97 lei

25kg

58 lei

66.7x50x8cm

56

Gipsocarton 12.5mm

86 lei

(1,22,5)

Gipsocarton 9.5mm

76 lei

(1,22,5)

Gipsocarton Hidro 9.5mm

Gipsocarton Hidro 12.5mm

96 lei (1,22,5)

HP FINISH (Masa de spaclu)

74 lei 25kg

10

HP-START (Tencuiala)

11

MP-75 (Tencuiala Mecanizata) 78 lei 30kg

12

ROTBAND (Tencuiala)

88 lei (1,22,5)

46 lei

20kg

94 lei

CIMENT
1

A Ciment M-400 Rezina Paletizat II BM 32,5 1750 lei

Tona

A Ciment M-500 Rezina Paletizat

72 lei

40kg

B Ciment M-400 Rezina VRAC

B Ciment M-500 Rezina VRAC

C Ciment Alb CEM II 32.5

D Ciment M-400 Ribnita Paletizat

80 lei

50kg

D Ciment M-500 Ribnita Paletizat

83 lei

50kg

E Ciment M-400 Ribnita VRAC

1440 leiTona

E Ciment M-500 Ribnita VRAC

1470 lei

1470 lei Tona


1530 lei
93 lei

Tona

25kg

Tona

ADEZIVE
1

Adeziv MB POLIFIX

67 lei

25kg

Adeziv MB UNIVERSAL TERMO

88 lei25kg

ANSWERGLOB Universal (Adeziv p/u teracota)

FLEXKLEBER (KNAUF) (Adeziv p/u teracota)

FLIESENKLEBER BAUND (KNAUF) (Adeziv p/u teracota)67 lei25kg

FLIESENKLEBER N (KNAUF) (Adeziv p/u teracota)

PERFLIX (KNAUF) (Adeziv p/u montare)

47 lei25kg
110 lei25kg

50 lei 25kg
76 lei

30kg

57

PLASA SUDANTA

C Plasa Sudata D3

29 lei

100X100-(1mX2m)

C Plasa Sudata D3 20 lei

150X150-(1mX2m)

C Plasa Sudata D3 18.5 lei

200X200-(1mX2m)

VATA MINERALA

Vata minerala Knauf PR-040 50mm 1200*10000x2 328 lei

24m2

Vata minerala Knauf PR-044 50mm1200*7000x2

18m2

Vata minerala Knauf TP-037 100*600*1250mm

Vata minerala Knauf TP-037 50*600*1250mm

225 lei

368 lei 9m2


368 lei

PLASA
PLZ1025

Plasa expandata 10x25 zn.

15.5 lei

PLN1740

Plasa expandata 17x40 nr.

6.5 lei m2

PLZ1740

Plasa expandata 17x40 zn.

7.5 lei m2

PLN2560

Plasa expandata 25x60 nr.

5.5 lei m2

PLZ2560

Plasa expandata 25x60 zn.

6.5 lei m2

m2

58

59

60

61

Anexa nr.3Vederea lotului pt constructie

62

Bibliografie
1.N.Danilov ,,Tehnologia i organizaia stroitelinovo proizvodstva Moscova 1988.
2.A.Gaevoi ,,Cursovoe i diplomnoe proectirovanie Leningrad 1987.
3.I.Barci ,,Stroiteline cran Kiev 1974.
4.V.Bauman ,,Stroiteline main tom I Moscova 1976.
5. IV-2-82 ,,Roshod materialov Moscova 1982.
6.M.Cunarev ,,Montaj sbornh jelezobetonh construcii promlenh zdanii Kiev 1975.
7.N.Pruteanu,,Tehnologia efecturii construciilor Chiinu partea II 1997.
8.N.Zaharia ,,Protecia muncii Bucureti 1992.
9.E.Olaru ,,Tehnica securitii n construcii Chiinu 1998.
10.Stanciuc,,Dicionar de construcii rus-romn Chiinu 1991.
11.Indicatore de norme de deviz: Ts:Vol.I, II; C: Vol.I, II, III; Iz.
12.Catalog de preturi unitare editia a 4
13.A. Guu Desen tehnic de construcii i instalaii;
14... .
15... .
16.T T
71.87
17...
18.781
19.II
20. II- As70 .
21. II 1574

63