Sunteți pe pagina 1din 7

PREVENTIE SI DEPISTARE IN CANCER

Cancerul este o cauza importanta de decese la nivel mondial


In Europa:
- 3 milioane de cazuri noi /an
- 2 milioane de decese/ an
- 6 milioane de bolnavi cu cancer care traiesc
- 24-27% din totalul deceselor la barbati
- 21-28% din totalul deceselor la femei
La nivel mondial: in 2002
- 10,9 milioane cazuri noi
- 24,6 milioane de oameni traiesc cu cancere
- 6,7 milioane de decese prin cancere
In 2020:
- 16 milioane de cazuri noi
( + 50%)
Pot fi salvate :
- 2 milioane de vieti in 2020
- 6,5 milioane de vieti in 2040

Localizari frecvente
San la femei
Prostata si plaman la barbati
Colon si rect la ambele sexe
Cancerul pulmonar - cea mai ridicata mortalitate
Europa: rata supravietuirii la 5 ani a pacientilor cu cancer: 30-60%.

Lupta impotriva cancerului se desfasoara la doua nivele


Impotriva dobandirii cancerului (preventie)
Impotriva decesului prin cancer

NIVELURILE DE PREVENTIE IN CANCER


Preventia primara consta in controlul cauzelor si factorilor de risc (expunerea la carcinogenii cunoscuti )
avand ca scop scaderea incidentei cancerelor.
Preventia secundara consta in tratamentul starilor precanceroase, identificate prin actiuni de depistare sau
prin diagnostic precoce.
Preventia tertiara este preventia sechelelor terapeutice, reinsertia sociala si profesionala a bolnavilor tratati.

DEPISTAREA DIAGNOSTIC PRECOCE


Depistarea este descoperirea unui cancer inainte de aparitia semnelor clinice ale bolii.
- Anticipeaza diagnosticul obisnuit printr-un test care separa persoanele aparent sanatoase de cele care pot
suferi de boala.

Este o metoda de descoperire a cancerelor incipiente sau avansate efectuata la o populatie


asimptomatica cu scopul de a stabili suspiciunea de boala. Se adreseaza unui segment populational cu risc
crescut, selectandu-se (incidenta maxima) pe anumite categorii de varsta.
Diagnosticul precoce este identificarea primelor semne clinice de boala prin autoexamen sau examen medical
1

Dg de certitudine precoce dep. de :


1. bolnav (rapiditatea prezentarii bolnavului la medic)
2. medic (corectitudinea ex. medical)
3. viteza de crestere a tumorii (lenta = col uterin, rapid = leuc)
4. localizarea tumorii (explorare imagistica a organelor retroperitoneale)
5. depistarea cancerului (la persoane nesuspicionate de cancer).

PREVENTIA PRIMARA:
Recomandarile grupurilor de experti cancerologi
Food, Nutrition and the Prevention of Cancer: A Global Perspective
WCRF: The World Cancer Reseaech Fund + AICR: American Institute for Cancer Research

Descurajarea productiei,promovarii si utilizarii tutunului


Consum moderat de alcool.
Evitarea expunerii excesive la soare.
Respectarea masurilor de protectie a muncii in activitatea profesionala.
Recomandari legate de dieta si stil de viata:
- Alimentatie variata, bazata pe fructe si vegetale,
- Mentinerea greutatii normale
- Activitate fizica
- Regim alimentar anticanceros

Fumatul si cancerul
35% din decese la barbati si 13% din decese la femei cu varste intre 35-69 ani in tarile dezvoltate
16% din bolnavii diagnosticati anual cu cancer si 30% din cei care mor prin cancer sunt fumatori
In 2020 unul din trei decese la adultii din intreaga lume este de asteptat sa fi fost produs de fumat.
Fumatul de tigari se afla in relatie cu decesele prin cancer cu localizare la nivelul cavitatii bucale, esofagului,
faringelui, laringelui, plamanului, pancreasulu si vezicii biliare.

FCTC: The WHO Framework Convention on Tobacco Control


Conventia- cadru privind controlul fumatului

Mai 2003:
192 tari aproba textul primului tratat mondial al sanatatii
40 tari au ratificat tratatul
Tratatul a devenit, formal, o lege internationala
Tratatul moduleaza doar relatiile dintre tarile care l-au ratificat.
Alimentatia si cancerul
Substante carcinogene din alimente
Hidrocarburi aromatice policiclice in alimentele afumate sau arse;
Aflatoxine in alune
Compusii N-nitrozo formati din nitriti, in carne si legume
Acetaldehida in bauturile alcoolice
Acrilamida in alimentele bogate in carbohidrati prajite sau coapte
In realitate boala nu este produsa exclusiv de carcinogeni, ci mai ales de dietele occidentale moderne consistente, dar
sarace in fructe si legume.
Cancerul poate fi prevenit in majoritatea cazurilor.
Cauzele principale ale cancerului sunt fumatul si dieta inadecvata.
2

Intre 30-40% din totalul cazurilor de cancer pot fi prevenite printr-o dieta adecvata, prin activitate fizica si prin
mentinerea unei greutati corporale optime.
Raportat la incidenta actuala, o dieta adecvata poate preveni anual 3-4 milioane de cazuri de cancer.
Regimurile care contin cantitati mari de legume si fructe pot preveni 20% din totalul cazurilor de cancer.
Modalitati de reducere a incidentei cancerului prin dieta si stil de viata.

Promovate de Societatea Americana de Cancer si UICC:

Legume si fructe: se vor consuma legume si fructe 400-800 g/zi in 5 sau mai multe portii/zi, tot timpul anului.
Mentinerea greutatii corporeale: se se va evita atat subponderalitatea cat si supraponderalitatea; se va limita
cresterea in greutate la maturitate la maxim 5 kg.
Activitate fizica zilnica moderata:
30 minute 5 zile/saptamana pentru adulti
60 minute 5 zile /saptamana pentru copii si adolescenti).
Alte alimente vegetale: se vor consuma diferite cereale, leguminoase, radacinoase, 600-800 g in 7 sau mai
multe portii/zi. Alimentele vor suferi o prelucrare termica minima. Se va limita consumul de zahar rafinat.
Bauturile alcoolice: consumul de alcool nu este recomandat; daca totusi se consuma se va limita la maxim doua
bauturi/zi pentru barbati si una pentru femei (o bautura= 250 ml bere, 100 ml vin, 25 ml bautura tare)
Sarea: se va limita consumul alimentelor sarate si folosirea sarii la gatit. Se vor folosi plante aromate si
mirodenii.
Conservarea: refrigerarea pentru pastrarea alimentelor perisabile.
Aditivi si reziduuri: cand nivelul aditivilor, impuritatilor si a altor reziduuri este ajustat corect, prezenta
acestora in alimente si bauturi nu este periculoasa. Utilizarea lor necorespunzatoare poate dauna sanatati
(aceasta se aplica mai ales in tarile in curs de dezvoltare).
Prepararea: pentru carne si peste se va evita prajirea. Urmatoarele produse se vor consuma doar ocazional:
carne si peste preparate la gratar direct in foc, carne conservata si afumata.

ALCOOLUL SI CANCERUL
Legatura demonstrata dintre consumul de alcool si cancerele tractului digestiv superior ( cavitate bucala,
faringe, laringe, esofag)
Exista dovezi privind relatia dintre consumul de alcool si cancerul hapatic.
Legatura probabila lintre alcool si cancerul mamar si rectal.
Nu exista dovezi convingatoare privind relatia dintre consumu de alcool si cancerul vezicii urinare. Nu a fost
demenstrata nici o legatura ci cancerul gastric, pancreatic, prostatic si renal.

PRINCIPII SI STRATEGII DE DEPISTARE


CE ESTE DEPISTAREA ?
Depistare = screening = triaj

Tipuri de depistare:
Depistare in masa = act de sanatate publica
Se aplica populatiei dintr-o anumita arie geografica
Scop: mpartirea populatiei n 2 grupe
- Grupa cu testul (-)
- Grupa cu testul (+): necesita alte investigatii pentru afirmarea sau infirmarea dg. de cancer
Depistare individuala (oportunista)- orientata de factori de risc
- se limiteaza la pacientii care se adreseaza medicului pentru alt motiv,
3

- este recomandata de medicul specialist


Criterii de indeplinit pentru instituirea unui program de depistare:
Boala - grava dar curabila
Prevalenta inalta in stadiu preclinic
Istoria naturala a bolii este cunoscuta
Perioada de timp indelungata intre primele semne de boala si boala declarata.

Testul de diagnostic: - sensibil si specific


- simplu si ieftin
- lipsit de risc
- sigur (fiabil)
Diagnostic si tratament:
- Sa existe tratament eficient, acceptabil si lipsit de riscuri
- Tratamentul precoce trebuie sa fie mai eficient in reducerea mortalitatii sau morbiditatii decat
tratamentul inceput dupa manifestarea evidenta a bolii
PRINCIPALELE METODE DE DEPISTARE

Clinice: autoexamen ; examenul clinic medical (+ dg.precoce)


Ex.: autoexamenul si ex. clinic al sanului, tuseul rectal pentru cancerul de prostata, inspectia leziunilor
cutanate
Radiologice: mamografia
Metode endoscopice : eficacitate mare; acceptabilitate mica
Metodele biologice
- interes public mare; interes medical redus
- Markerii biologici nu au nivele crescute paralel cu stadiul evolutiv al bolii
Examenele citologice:
- au permis realizarea celui mai fiabil test de depistare: ex.citologic cervico-vaginal n depistarea cancerului de
col uterin
- citologia exfoliativa c. bronsic, vezical,

EVALUAREA (ECONOMICA) A ACTIUNII DE DEPISTARE


Dificil de facut un raport cost/ eficienta
Mamografia a redus cu 37% mortalitatea prin cancer mamar
Citologia cervico-vaginala a redus cu 90% mortalitatea prin cancer de col uterin
ATITUDINI PRACTICE DE PREVENTIE SI DEPISTARE IN PRINCIPALELE LOCALIZARI ALE
CANCERELOR

Screening - pentru care cancere?


Eficienta screening-ului pentru cancerul mamar,col uterin si colo-rectal este bine documentata.
Nu exista nici o dovada ca screening-ul pentru cancer de prostata, cap si gat sau melanom cutanat ar reduce
numarul deceselor produse prin cancere cu aceste localizari.
Nu exista dovezi ca screening-ul pentru cancerul pulmonar este eficient; preventia primara (A NU FUMA)
poate reduce incidenta cu pana la 90%.
Cancerul mamar
4

Nu este clara posibilitatea preventiei primare.


Screening
Mamografie
Examen clinic mamar (executat de medic)
Auto-examinarea sanului
Cancerul mamar
Mamografia efectuata la femei fara simptomatologie de cancer mamar
- este cel mai bun instrument de detectie precoce
- trebuie efectuata numai de specialisti pregatiti corespunzator
Mamografia poate arata:
- tumora mamara, inainte de a fi simptomatica sau palpabila
- mici depozite da calciu la nivelul sanului

Indicatii:
Femei de >40 ani la intervale de 1-2 ani.
Reduce mortalitatea cu 30-35%
Cancerul mamar
Examenul clinic al sanului (efectuat de catre medic):
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 20-25%
- face parte din examenul medical de rutina
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
- caracteristicile anatomice ale gl. mamare se schimba in functie de varsta, ciclului menstrual, sarcini,
alaptare, menopauza, medicatie (anticonceptionala sau alti hormoni).
Auto-examinarea
- reduce mortalitatea in cancerul mamar cu 10-15%
- femeia trebuie sa anunte medicul in legatura cu orice modificare aparuta la nivelul sanilor
- nu inlocuieste mamografia periodica (dupa 40 ani)
Cancerul de col uterin
Cauze si preventie primara:
-activitate sexuala precoce
- parteneri sexuali multipli ( creste riscul de infectie cu virusuti cu transmitere sexuala)
- virusuri cu transmitere sexuala (HPV- human papillomaviruses, virusul herpetic genital pot cauza
cresterea anormala a celulelor din endocervix; actioneaza impreuna cu alti factori)

In prezent: depistarea precoce si tratamentul leziunilor precanceroase ramane cel mai eficient mod de
prevenire a cancerului cervical.

Cancerul de col uterin


Testul Papanicolaou ( Pap smears):
- test simplu, nedureros care detecteaza celulele anormale de la nivelul colului si endocolului uterin
-cu niste periute fine se recolteaza celule de la nivelul colului si fundurilor de sac
- se intind frotiuri care sunt colorate si examinate la microscop pentru detectarea modificarilor celulare
Senzitivitate: 51%
Specificitate: 98%
Reducerea mortalitatii prin cancer de col uterin cu 90%

Clasificarea Papanicolaou originala


Clasa

Descriere

Fara celule anormale

II

Citologie atipica , dar fara caractere de malignitate

III

Citologie sugestiva , dar nu concludenta pentru maligniatate

IV

Citologie sugestiva pentru malignitate

Citologie concludenta pentru malignitate


Papanicolaou, 1954

Comparatie intre Clasificari utilizate in C. Col uterin

Papanicolaou
class system

World Health
Organization

CIN

Bethesda System

Class I

In limite normale

Class II

Modificari celulere benigne; ASC

Class III

Displazie usoara
Displazie
moderata
Displazie severa

CIN 1
CIN 2

SIL de grad scazut

CIN 3

SIL de grad inalt

Class IV

Carcinom in situ

CIN 3

Class V

Carcinom
microinvaziv
Carcinoma
invaziv

Carcinom
invaziv

Carcinom invaziv

Abbreviations: CIN: Cervical intraepithelial neoplasia; ASC:Atypical squamous cells; SIL: Squamous
intraepithelial lesions
From Papanicolau (1954), Riotton et al. (1973), Richart (1968, 1973), Solomon et al (2002)
Cancerul de col uterin
Daca toate femeile ar efectua regulat teste Babes-Papanicolaou si control clinic genital , cele mai multe stari
premaligne ar putea fi depistate precoce si vindecate conservator;
Intervalul de screening este de 3 ani
Intervalul de varsta: intervalul de viata sexuala activa
Limita superioara: preferabil nu sub 60 de ani.
Cancerul colo-rectal
Testul sangerarilor oculte in scaun
Screening in masa bine organizat
6

La fiecare 2 ani in populatia asimptomatica peste 50 de ani , fara risc familial


Indepartarea polipilor identificati cu ocazia screeningului previne cancerul colorectal

Factori de risc pentru cancer colo-rectal


Varsta > 50 ani
Polipi colonici
Colita ulcerativa
Dieta bogata in grasimi si carne, saraca in legume si fructe
Dieta saraca in vegetale si alimente bogate in fibre
Fumatul
Istoric familial de cancer colo-rectal

Preventia cancerului colo-rectal


Cancerul colo-rectal este cancerul care poate fi prevenit in cea mai mare masura prin dieta si stil de
viata.
66%-75% din cazuri pot fi evitate prin dieta si stilul de viata recomandat