Sunteți pe pagina 1din 30

Motto :

Nu tiu de ce, pe ct m-afund n via


m simt atras de fleacuri omeneti,
i-mi place-n anotimpul de vacan
s-ntrzii, s rmn n Bucureti.
Adrian Paunescu

Capitala a Romaniei, Bucurestiul, se afla la 60 de km distanta de batranul Istros si la 100


km de culmile Carpatilor, in plina campie si incadrat de o salba de lacuri, impodobit cu tei si
salcii si strajuit de plopi, se afla de peste cinci veacuri vechea cetate de scaun Bucuresti, astazi un
oras modern.

Conceptul de turism cultural


Definirea acestei forme de turism ridica dificultati deoarece implica delimitarea a doua
concepte, si anume cultura si turismul. Daca s-ar avea in vedere o simpla definire a acestei forme
de turism prin consumul cultural al turistilor, atunci dilemele de genul manifestarilor culturale
ale turistilor ar disparea.
Cultura este un termen foarte greu de definit, care a suferit multiple transformari de-a
lungul timpului, in prezent aceasta putand fi definita ca un proces de dezvoltare intelectuala,
spirituala si estetica, ca indicative ale unui mod de viata specific sau ca un ansamblu
al operelor si practicilor activitatii intelectuale si artistice.
Tot mai adesea se poate vorbi, in literatura de specialitate, despre doua acceptiuni ale
termenului de cultura, si anume: cultura ca proces si cultura ca produs.
Prima abordare, cultura ca proces se refera la conduita acceptata in cadrul unui grup
social. Grupurile sociale au roluri si standarde specifice care difera de la o cultura la alta. Aceste
grupuri pot fi primare( familia, prietenii)sau secundare( uniuni, fraternitati etc). Daca se are in
vedere rolul fiecarui individ in cadrul grupului si al modului de abordare al vacantelor ca mod
de relaxare si cunoastere al altor oameni se poate stabili faptul ca procesul invatarii prin
intermediul societatii si al transmiterii culturii din generatie in generatie este esential in
educarea copiilor. Calatoria este o experienta care se invata si de aceea se poate demonstra
importanta incurajarii participarii la excursii inca din copilarie. Cultura poate fi influentata atat
de factori interni, cat si externi, in cadrul unui grup, anumiti indivizi, tind sa se afirme ca leaderi
1

datorita unei educatii mai vaste, a unor venituri mai ridicate sau a pozitiei sociale. Astfel in
practica s-a constatat faptul ca o destinatie este vizitata mai intai de catre o elita, care este apoi
urmata si de catre celelalte persoane. In cazul factorilor externi influentele se manifesta prin
schimbarea atitudinii fata de tara de destinatie sau descoperirea pasiunii pentru bucataria
acesteia. Calatoriile pot stimula vanzarile tarii de destinatie, de exemplu o excursie
inGermania poate avea ca efect cumpararea unui autoturism.
In acest sens, Clarke a considerat cultura ca fiind procesul prin care oamenii dau sens
personalitatii lor. Granitele unor grupuri sociale si implicit ale unei culturi, pot acoperi o
colectivitate cu dimensiuni diferite si care sa desfasoare activitati specifice. Acest concept isi
are radacinile in antropologie si sociologie.
Cultura ca produs isi are radacinile in critica literara, fiind privita ca rezultat al
activitatilor individuale sau de grup careia i se asociaza o anumita interpretare. Cultura elitista se
refera, de exemplu, la operele marilor artisti.
Analizand aceste doua concepte s-a stabilit faptul ca scopul turistilor care cauta
autenticitatea, in timpul calatoriilor lor il reprezinta cultura ca proces ( MacCannell, Cohen ).
Crearea manifestarilor culturale specifice consumului ocazionat de o calatorie este strans legata
de prezenta turistilor. Astfel, cultura ca produs este transformata prin intermediul turismului in
cultura ca proces. Produsele culturale rezultate pot atrage in timp autenticitatea lor si pot fi
acceptate atat din perspectiva turistilor cat si a producatorilor de cultura.
Cultura poate fi definita astfel: in sensul cel mai larg, cultura poate fi astazi definita ca
ansamblu al trasaturilor distincte, spirituale si materiale, intelectuale si afective care
caracterizeaza o societate sau un grup social. Ea inglobeaza, in afara literelor si artelor, modul de
viata, drepturile fundamentale ale fiintei umane, sistemele de valori, traditiile, credintele.
Cultura confera omului capacitatea de reflectie asupra propriei persoane, este cea care ne face
fiinte umane, rationale, critice si angajate etic. Prin intermediul ei discernem valorile si alegem,
prin ea omul se exprima, se constientizeaza pe sine insusi, se recunoaste asa cum un proiect isi
analizeaza realizarile, cauta fara incetare noi semnificatii si creeaza opere care il transcend,
Louden a stabilit o lista de factori demni de luat in seama in analizarea unei culturi.
Aceasta analiza se recomanda inaintea realizarii unui plan de marketing.
Primul dintre acesti factori se refera la stabilirea celor mai semnificative motivtii
culturale. In comparatie cu motivatiile turistilor din Statele Unite, cei din Germania au ca
principala motivatie statutul, in timp ce pentru cei din Japonia acesta este cel mai
important argument pentru o calatorie. Astfel sunt stabilite nevoile pe care oamenii vor sa si le
satisfaca.
Al doilea factor consta in determinarea trasaturilor definitorii ale comportamentului
consumatorului care se concretizeaza in frecventa plecarilor in vacanta a acestora. In Marea
Britanie, de exemplu majoritatea vacantelor se organizeaza vara, iar cei care isi permit sa
calatoresca si in extrasezon.

Evolutia turismului cultural


Bogatia culturala a continentului European a avut o deosebita importanta in plasarea
Europei pe o pozitie privilegiata in ceea ce priveste destinatiile turistice. Turistii din diferite
epoci au gasit in Europa un mod de satisfacere a nevoilor lor culturale.
Inca din antichitate, oamenii calatoreau pentru a descoperii cultura vechilor civilizatii,
greaca si egipteana. Mai tarziu, in Evul Mediu oamenii calatoreau pe baza unei motivatii
spirituale, dand nastere unei noi forme de turism si anume turismul de pelerinaj. Ei au dezvoltat
itinerarii celebre si moderne, cum ar fi cel din nordul Spaniei de la Santiago de Compostella.
Grand Tour- infiintat in sec. al XVII- lea a avut un rol deosebit in aparitia cuvantului turism.
Turul cuprindea orase si locuri din vestul Europei si avea ca scop principal educatia si placerea.
Majoritatea celor care calatoreau catre Europa continentala apartineau aristicratiei care doreau
sa dobandeasca o cultura de tip clasic. Tinerii aristocrati calatoreau pe parcursul a doi sau trei
ani, in compania unui tutore, prin Franta, Germania, Elvetia si Olanda. Orasele Italiei erau
considerate adevarate premii acordate acestora.
Dezvoltarea fireasca ce a caracterizat sfarsitul de secol XVIII a condus la modificarea
Grand Tour-ului datorita schimbarii sursei de provenienta a turistilor. Setea de cunoastere a celor
ce apartineau clasei mijlocii, cu nivel educational mai scazut si cu posibilitati
financiare modeste au atras o abordare romantica a marelui tur punandu-se accent asupra
perspectivelor romantice. Abordarea romantica a fost de asemenea promovata si de catre
aristocratii familiarizati cu o cultura de elita si aflate in cautarea unor destinatii exotice. Treptat
accentul asupra caracterului educational al culturii s-a deplasat catre cultura ca sursa de placere
si distractie.
Perspectiva moderna a universitatii a condus la abordarea de catre cultura europeana a
unor produse diferentiate, care apartin diferitelor epoci, dar care sunt oarecum omogene din
punct de vedere estetic. Participarea la diferitele evenimente culturale a condus la aparitia
muzeelor din Europa in secolul al XVII-lea si al XIX-lea. Muzeele erau organizate pentru a arata
intregi realizari artistice si industriale. Prin crearea acestora s-a concretizat ideea de
universitate culturala. O alta modalitate de prezentare a progresului a fost desemnata de punerea
la dispozitie a turistilor, a fabricilor, ceea ce a marcat aparitia turismului industrial cu un rol bine
definit concretizat in consolidarea increderii in progres. Anii 80 au marcat o perioada
de ascensiune a turismului industrial ce urmarea in mod deosebit obtinerea unui profit pe seama
nostalgiei fata de realizarile industriale ale trecutului.
Aparitia si expansiunea muzeelor, precum si manifestarile culturale destinate publicului au
condus la cresterea turismului, indreptarea ofertei turistice catre alte segmente de piata cum ar fi
clasa mijlocie in sec. al XIX-lea a condus la aparitia pachetelor turistice care cuprindeau
calatorii in Italia si Grecia. Pachetele turistice se bazau pe aspecte culturale si dadeau
posibilitatea clientilor de a-si satisface nevoile de cultura alaturi de aristocratii care participa la
Grand Tour. Aspiratiile clasei mijlocii de a cunoaste cat mai multe evenimente culturale
alaturi de aristocrati desemneaza importanta motivatiei culturale in cadrul turismului european
de dinaintea primului razboi mondial.
3

Caracteristicile turismului cultural


Turismul cultural favorizeaza vizitarea unor centre multiple de interes, se adreseaza
unor grupuri turistice mai putin numeroase, se practica indiferent de sezon. Se poate dezvolta si
poate elimina efectele negative ale turismului de masa. Persoanele participante la o asemenea
forma de turism sunt acelea care poseda o educatie deosebita, un nivel cultural ridicat sau altfel
spus un capital cultural. Acesta permite posesorului sau sa recunoasca si sa interpreteze
diferitele elemente culturale.
Operele de arta prezinta interes si pot fi interpretate de catre o persoana care poseda
cunostinte in domeniul cultural care au drept sursa atat educatia institutionala. Turismul cultural
presupune un cost economic si un cost de oportunitate ce justifica o investitie mai mare decat
celelalte forme ale turismului, cultura, definite ca fiind un act al cultivarii subliniaza puternica
legatura dintre cultura si educatie, lipsite inca din secolul al XVII-lea cand marea aristocratie era
interesata de participarea la marele tur. Pornind de la aceasta forma de educatie si datorita
diversificarii metodelor de instruire, treptat sistemul educational a scos la iveala tot mai multe
mijloace de transmitere a capitalului cultural.
Turismul cultural presupune agrement, recreere, destindere.
Motivatia turistica culturala
Motivatia turistica culturala este deosebita de celelalte, deoarece destinatia este exacta,
precisa, nu poate fi schimbata si se prezinta sub trei forme: educationala, de autoregasire si de
obtinere sau de pastrare a unui prestigiu social.
Evident, cea mai importanta este motivatia educationala, deoarece turistul are ca scop
informarea. Dobandirea unui capital cultural reprezinta atat o necesitate pentru participarea
efectiva la turismul cultural cat si o motivatie turistica. In ceea ce priveste autoregasirea,
motivatia presupune contactul cu alta cultura, un element natural si filozofic. Ca sursa de
refacere spirituala este o motivatie extrem de importanta si se manifesta cel mai adesea in
cazul turismului de pelerinaj. Cea de-a treia motivati este aceea de a obtine prestigiu social prin
care o clasa sociala se distinge de toate celelalte prin educatie, ocupatie, locul de rezidenta si
prin consumul de marfuri. Consumul de marfuri de origine cultural include pe langa
produsele propriu-zise si experientele turistice. Dobandirea unui nou capital cultural ofera o
sursa importanta de distinctie. Toate elementele de natura culturala sunt aflate intr-o
interdependenta ce da nastere unui mediu diferentiat in functie de clasele sociale. Conform
studiilor efectuate nu toti turistii sunt motivati cultural. In acest sens, Bywater imparte turistii in
trei categorii: motivati vultural(13%), interesati cultural(30%) si atrasi cultural(50%).
Majoritatea vizitatorilor culturali este formata din cei atrasi cultural care manifesta un
interes secundar pentru cultura, dar reprezinta in acelasi timp un important segment de piata.
Turismul cultural este privit tot mai mult ca o forma de relaxare, majoritatea turistilor(60%)
vizand cel putin un muzeu in timpul unei excursii pentru turistii culturali din Europa inzestrati cu
un capital cultural, acesta este un mijloc de dezvoltare spirituala.
4

Resursele si formele turismul cultural


Munster a avut in vedere o clasificare de tip elivist a resurselor turismului cultural si
atractii:
-monumente (cladiri religioase si publice, case istorice, castele, parcuri, gradini
fortificatii locuri arheologice si cladiri industriale arheologice);
-muzee (etnografice si de arta);
-itinerarii cultural-istorice, ocazionate de manifestari culturale
-parcuri tematice cultural-istorice, arheologice si arhitectonice
-evenimente cultural-istorice (festivaluri religioase, manifestari populare)
-artistice( festivaluri si expozitii de arta)
Dupa parerea expertilor OMT, in cadrul turismului cultural sunt incluse: turismul pentru
tineret, in care predomina caracterul cultural, inclusiv calatoriile de studii, pentru invatarea unei
limbi straine tabere internationale pentru tineret; turismul rural, sejururi la familiile regiunii tarii
vizitate; sejururi in sate de vacanta integrate in mediul cultural; vacante active calatoriile
tematice; circuite cu teme si participare la diverse manifestari culturale; schimburi reciproce de
artisti, scriitorii si manifestarile prilejuite de acestea, pelerinaje la locuri sfinte si monumente
istorice. Cresterea nivelului de cultura si a gradului de civilizatie de la un an la an reprezinta
turismulo cultural ca fiind considerat turismul viitorului.

Asezare geografica

Bucurestii, situat la intretaierea imaginara a paralelei 4424'49" latitudine Nordica cu


meridianul 2605'48" longitudine estica , se intinde pe o suprafata de 228 kmp. Bucuretiul se
afl n sud-estul Romniei, ntre Ploieti la nord i Giurgiu la sud. Oraul se afl n Cmpia
Vlsiei, care face parte din Cmpia Romn. La est se afl Brganul, n partea de vest Cmpia
Gvanu Burdea, iar la sud este delimitat de Cmpia Burnazului.
Cmpia Bucuretiului, subunitate a Cmpiei Vlsiei, se extinde n N-E i E pn la Valea
Pasrea, n S-E i S pn la Cmpul Clnului i Lunca Arge-Sabar, n S-V tot pn la Lunca
Arge-Sabar, iar n N-V pn la Cmpia Titu. S-a format prin retragerea treptat a lacului
cuaternar, ca urmare a micrii de nlare a Carpailor i Subcarpailor i a intenselor
aluvionri. n Pleistocenul superior aluviunile au fost acoperite cu loess i depozite loessoide, iar
la nceputul Holocenului depresiunea era complet exondat. n acest timp rurile i prelungesc
cursurile i i intensific eroziunea liniar n ptura groas de loess, fragmentnd astfel cmpia.
Cmpia Bucuretiului are altitudini cuprinse ntre 100-115 m, n partea nord-vestic, i 50-60 m,
n cea sud-estic, n lunca Dmboviei. Oraul propriu-zis se desfoar ntre 58 m i 90 m
altitudine. Peste 50% din suprafaa sa se ncadreaz n intervalul hipsometric de 80-100 m, iar
pantele nu depesc valoarea de 2o. Fragmentarea este mai accentuat n jumtatea estic, unde
se ajunge la 1-1,5 km/km2.

Relieful cmpiei este constituit dintr-o succesiune de cmpuri (interfluvii) i vi (cu terase i
lunci) care se succed de la nord ctre sud:

Cmpul Bneasa (sau Otopeni), situat la nord de Valea Colentinei, are altitudini de 90-95
m i densitatea fragmentrii mai mare n sectorul sudic, de 0,5-1 km/km2. La contactul cu
versantul Vii Colentina, pantele pot depi 5o.

Valea Colentinei este asimetric (datorit versantului drept mai abrupt) i puternic
meandrat. La intrarea n Bucureti are limea de 0,5 km, iar la ieire, de 1,5 km. n lungul
ei apar dou terase joase (de 2-3 m i de 4-6 m) i martori desprini din cmpuri sau din
terase. Lunca este larg i bine dezvoltat pe ambele maluri, ns din cauza lucrrilor de
regularizare a fost acoperit de apele lacurilor de acumulare. Se mai pstreaz doar cteva
popine sub forma unor insule: Plumbuita, Ostrov, Dobroeti i Pantelimon.

Cmpul Colentinei (sau Giuleti-Floreasca), cuprins ntre rul omonim i Dmbovia,


acoper circa 36% din teritoriul Municipiului, avnd o nclinare uoar pe direca NV-SE
(ntre 80 i 60 m altitudine). Densitatea fragmentrii are valori cuprinse ntre 0 i 1 km/km2.

Valea Dmboviei este spat n loess, avnd malul drept mai abrupt i nalt (aproximativ
10-15 m), iar cel stng mai cobort (ntre 4-5 m n amonte i 7-8 m n aval). Terasele sunt
dezvolte, predominant, pe partea stng a rului i sunt n numr de patru. Pn la
amenajarea cursului, n lunc se gseau piscuri, popine, renii, grinduri, ostroave i maluri
abrupte. n prezent se mai pstreaz o serie de piscuri (Uranus-Mihai Vod) i popine
(Dealul Mitropoliei, Colina Radu Vod, Movila Mare).

Cmpul Cotroceni-Berceni (sau Cotroceni-Vcreti) se desfoar ntre Valea


Dmboviei, la nord, i de rul Sabar, la sud. Scade n altitudine de la vest (90 m) spre est
(60 m), predominnd treptele hipsometrice de 70-80 m i 80-90 m, iar densitatea
fragmentrii ajunge pn la 0,5-1 km/km2

Clima
Clima n capital este specific Romniei, respectiv temperat-continental. Sunt specifice patru
anotimpuri, iarn, primvar,var i toamn. Iernile n Bucureti sunt destul de blnde cu puine
zpezi i temperaturi relativ ridicate, n timp ce n ultimii ani verile sunt foarte calde, chiar
caniculare (cu temperaturi foarte ridicate de pna la 35 grade Celsius) i cu puine precipitaii.
Aceasta face ca diferenele de temperatur iarn - var s fie de pn la 50 de grade.

Preistoria Bucurestiului

Rezultatele cercetrilor arheologice atest c teritoriul pe care se afl Bucuretiul a fost


locuit nentrerupt nc din epoca paleolitic (achii tioase din cremene, un nucleu de silex
descoperite pe malul Lacului Fundeni, carierele de nisip din Pantelimon, dealurile de la MihaiVod i Radu-Vod). Au fost scoase la iveal numeroase aezri neolitice; din perioada
culturii Dudeti s-au descoperit urme la Dudeti, pe malul Lacului Cernica, pe malul Lacului
Fundeni etc. Din perioada culturii Boian s-au gsit urme la Glina, Dudeti, Celu, BucuretiiNoi, Giuleti, Dealul Spirei, Pantelimon. La Cernica s-a gsit una din cele mai mari necropole
din Europa din perioada Boian. n morminte s-au descoperit i perle din minereu de cupru,
cele mai vechi din ar i printre cele mai vechi din Europa.
Din perioada culturii Gumelnia s-au gsit aezri la Glina, Jilava, Mgurele .a. La Chitila s-a
descoperit o brr de aram, cu capete n form de arpe. Acest tip de brar st la originea
altor brri cu capete de arpe realizate ns mai trziu. Se confirm astfel prerile
istoricilor Vasile Prvan i Nicolae Iorga c arta traco-dacilor are origini n milenii anterioare.
S-au descoperit urme din cultura Tei (a doua etap a bronzului): securi de bronz, cuite, ace,
vrfuri de sgei etc., din epoca fierului, n special din partea a doua a epocii, care coincide i cu
nceputul culturii geto-dacilor. La Blceanca s-au descoperit dou aezri cu zece bordeie i
ase locuine de suprafa. Urme ale unei locuiri ndelungate s-au gsit sub mnstirea MihaiVod. S-au descoperit: cuptoare de ars oale, ceti dacice, o moned din timpul mpratului roman
Galienus, cosoare, rnie rotative etc.
Descoperirile din secolul al IV-lea confirm coexistena n zona Capitalei a unor populaii dacice
cu goii i sarmaii de ramur alanic i faptul c existau relaii cu romanii. Din secolele VI-VII
s-au descoperit pe malurile Colentinei i Dmboviei semibordeie cu o camer, cu cuptor de
gtit i unelete casnice, ceramic. n secolele X-XIV urme de aezri s-au gsit pe malurile
tuturor apelor din zon, bordeie cu cuptoare de gtit i nclzit, ceramic fin, monezi, urme ale
culturii Dridu La Pipera, n Bucuretii Noi, n Piaa de Flori, la Crngai i la Giuletii-Srbi au
fost descoperite aezri ale populaiei vechi romneti din secolele X-XI, iar n pdurea
Pantelimon, pe malul Lacului Tei, aezri din secolele XII-XIV. ncepnd cu secolul al XV-lea,
mrturiile arheologice se completeaz cu izvoare scrise.
Intemeierea si atestarea istorica

Stema orasului Bucuresti in 1868


Tradiia spune c ntemeierea oraului s-a realizat n vremea lui Bucur, pe care unii l cred
cioban, alii pescar, boier, haiduc. Prima consemnare n scris a acestei tradiii este cea din 1761,
a clugrului franciscan Blasius Kleiner.
O alt tradiie, din secolul al XVI-lea, vorbete despre Negru Vod ca ntemeietor al
Bucuretiului. Primul care scrie despre acest lucru este raguzanul Luccari, dup o cltorie
prin ara Romneasc n timpul lui Mihai Viteazul. Printr-un document al domnitorului Mircea
cel Btrndin 1410 Bucuretiul este numit Cetatea noastr
Prima atestare documentar cert a Bucuretiului dateaz din 1459, cnd prin hrisovul din 20
septembrie, domnitorul Vlad epe scutete de dri i ntrete dreptul de proprietate al unor
locuitori. Documentul, foarte deteriorat, a fost descoperit n jurul anului 1900 . Vlad epe
petrece patru din cei ase ani de domnie n cetatea Bucureti, preferndu-l
reedinei Trgovite.
(...) Pe acela Domnul Dumnezeu s-l nimiceasc i s-l ucid aici cu trupul, iar n veacul
viitor sufletul lui, s fie prta lui Iuda i lui Arie i cu ceilalti care au spus: sngele lui
asupra lor i asupra copiilor lor, ceea ce este i va fi in veci, amin(...)"
Acest bluestem este sfarsitul documentului in care este atestat orasul Bucuresti , oras care intra in
istorie oarecum ciudat.
In timpul domniei lui Radu cel Frumos, fratele lui Vlad epe, 18 din cele 25 de documente care
au nscris pe ele locul de unde au fost emise sunt din Cetatea de Scaun Bucureti.
Mircea Ciobanu n timpul domniei sale ridic un palat domnesc numit mai trziu Curtea Veche;
n 1558-1559 n curtea domneasc se construiete o biseric, cea mai veche construcie pstrat
n forma sa original iar n 1562 se ridic i biserica Sf. Gheorghe cunoscut ca Sf. GheorgheVechi sau cel romnesc dup ce Constantin Brncoveanu construiete n 1707 Sf. GheorgheNou sau cel grecesc.
9

Oraul se dezvolt continuu iar din secolul al XVII-lea se ntinde i pe malul drept
al Dmboviei; n partea de vest se ntinde pn n zona Cimigiu iar n est pn la
intersecia Cii Moilor cu Hristo Botev de astzi. n 1563 este menionat pazarul (de la
turcescul bazar), piaa Bucuretiului situat n apropierea Curii domneti. Zece ani mai trziu,
n 1573 Alexandru al II-lea Mircea nfiineaz la mnstirea Plumbuita prima tipografie
cunoscut din Bucureti.
n septembrie 1593 Mihai Viteazul devine domn al rii Romneti iar n 1594 ncepe lupta
antiotoman. La 15 august 1595 Capitala este ocupat de turci; Sinan Paa ntrete oraul
spnd un an lat de circa 6 metri i tot att de adnc i ntrituri la marginea anului din dou
rnduri de trunchiuri de copaci ngropai care aveau spaiul dintre ei umplut cu pmnt.
Bisericile au devenit Moschei . La retragerea turcilor din Bucureti, n octombrie 1595, Sinan
Paa a prdat i a incendiat oraul.

Intrarea lui Carol in Bucuresti 1866

Bucurestiul in perioada interbelica


n perioada interbelic, Bucuretiul cunoate ultima sa epoc de nflorire administrativ i
cultural, caracterizat printr-o coeren a organizrii i o nalt calitate a soluiilor edilitare,
care nu au mai fost ntrunite pn n prezent. Sistematizarea oraului continu dup planurile din
ultimii ani de domnie a regelui Carol I. Transportul public se modernizeaz, n anii 1930 aprnd
10

tramvaiele electrice i primele autobuze. Se construiete intens, n special n centrul oraului.


Stilurile abordate de arhiteci sunt variate n ciuda pregtirii multora dintre ei n colile de
specialitate franceze, ei se opun viziunii conservatoare promovate n cadrul acestora, n schimb
propunnd prin proiectele lor o lectur original a armoniei arhitecturale clasice, ce este tratat n
cheie modernist de tip occidental (Bauhaus) sau n cheia istorist specific a arhitecturii
neobrncoveti, n direcia deschis de Ion Mincu. Oraul se extinde ctre periferii, ajungnd la
o suprafa ntructva comparabil cu cea actual; rmne nerezolvat
problema mahalalelor mrginae, lipsite de utiliti de baz i fiind constituite din cldiri
precare, de o nfiare rural adeseori srccioas.
Viaa cultural-social a Bucuretiului ajunge la un nivel fr precedent, confirmnd porecla de
mic Paris (sau Paris al Balcanilor, dei improprie din punct de vedere geografic). Accesul la
cultur al bucuretenilor, dei centralizat ntr-un perimetru restrns din suprafaa oraului,
nsumeaz spectacole de teatru i muzicale, proiecii cinematografice, o ofert bogat a
editurilor i a bibliotecilor, toate acestea ntr-o atmosfer amintind pe ct posibil de modelele din
apusul european. De asemenea, se construiete noiunea de lux, ntr-o msur comparabil cu cel
occidental. Educaia nregistreaz progrese, iar atmosfera public este una bine manierat,
cultivat; pe de alt parte, problema analfabetismului nu este nc rezolvat.
La nceputul anilor 1940, Bucuretiul trece prin dou momente dificile: cutremurul din 1940 i
bombardamentele aliailor (Regatul Unit, Statele Unite ale Americii) din 1944. Din cauza
numeroaselor pierderi umane suferite la cutremur (de exemplu, la blocul Carlton, aflat pe
actualul bulevard Nicolae Blcescu), pe viitor se va pune problema echiprii antiseismice a
cldirilor nalte. Cldirile distruse n 1944 (vechiul Teatru Naional de pe Calea Victoriei,
corpul Universitii de pe bulevardul Regina Elisabeta .a.) vor determina prima modelare a
oraului dup 1944.
Obiective turistice
Casa Vernescu
Un loc cu totul deosebit este Casa Vernescu - fiind una dintre minunatele surprize, un loc unde
trecutul si prezentul se intalnesc intr-un destin de exceptie.
In timpul celei de-a doua domnii in Tara Romaneasca a lui Constantin Racovita, in 1763, JeanBaptiste Linche, nobil francez din Marsilia, devine secretarul de limba franceza al domnitorului.
Contele Jean-Baptiste Linche se casatoreste cu o romanca si are un fiu, Filip Lens, devenit mai
tarziu boier valah, care construieste casa in 1821. Filip Lens se casatoreste cu Lisaveta
Balotescu-Carpinisanu si ii ofera acest palat ca dar de nunta. Tot el reface cladirea, dupa
incendiul din 1822, transformand-o in cea mai frumoasa casa bucuresteana a vremii.
Gradina Cismigiu
Grdina Cimigiu a fost creat de arhitectul peisagist Carl F.W.Meyer venit n vara anului 1843.
Aceasta a fost amplasat pe un teren mltinos, cu multe bli, cu izvoare subterane care nu seac
11

niciodat. nc de pe timpul domnitorului Bibescu se ridica problema secrii blii din centrul
Bucurtiului care era un focar de infecie. Din 1851 a inceput o activitate febril, aducndu-se
zeci de mii de care de pmnt, executndu-se noi plantaii, materialul fiind adus de la Viena
(platani, liriodendroni, magnolii, aluni, peri, frasini pletoi, meri decorativi). Inaugurarea a avut
loc pe 22 martie 1860. n perioada anilor 1878-1884 se cedeaz o parte din Grdina Cimigiu
pentru deschiderea Bulevardului Regina Elisabeta. Suprafaa actual este de cca. 14 ha

Puncte de atracie :
Grdina de trandafiri - compus din mici ziduri de piatr pergole de lemn, lanuri de fier pentru a
expune numeroase soiuri de trandafiri agtori;
Rondul roman - care este o platform circular cu diametrul de 20 m sub form de bulingrin. Din
cele patru puncte de acces se coboar pe trepte pe aleea circular dalat cu piatr, ce desparte
rondul central de plantaia de pe margine. Perimetrul rondului este plantat cu forme tunse de tisa
(conice);
Grdina prezint un interes deosebit pentru vizitatori prin construirea unui restaurant pe o insul,
a chiocului pentru orchestr;
Lacul - a fost amenajat n 1910 de Rebhun. Vara se pot face plimbri cu barca, iar iarna se
transform n patinoar;
Colul cu arbori i arbuti - cu frunze persistente iarna, de lng Liceul Gh. Lazar.
Colul ahitilor;
Colul copiilor - din jurul Lacului Creulescu , amenajat cu mici elemente arhitecturale, podee,
balustrade;
Izvorul lui Eminescu - situat la baza pantei dinspre B-dul tirbei Vod;
Trebuie menionat Grdina Cimigiu este unic n ceea ce privete concepia i diversitatea
materialului dendrologic , aici gsindu-se unele exemplare declarate arbori ocrotii, cum ar fi:
Platanus x acerifolia;
Torreya nucifera - lng Grota;
Torreya californica ;
Cedrus atlantica (pin rosu japonez);
Picea excelsa inversa (molid rou).
Palatul Parlamentului
Situata in partea centrala a Bucurestiului (in sectorul 5), Casa Poporului (Palatul Parlamentului)
este pe locul care astazi se cheama Dealul Arsenalului, incadrat de strada Izvor la vest si nordvest, Bulevardul Natiunile Unite spre nord, Bulevardul Libertatii la est si Calea 13 Septembrie la
sud.
Dealul pe care se afla astazi Palatul Parlamentului este in general o creatie a naturii, avand o
inaltime initiala de 18 m, dar partea dinspre Bulevardul Libertatii este inaltata in mod artificial.
12

Construirea Palatului Parlamentului a inceput in anul 1983, ceremonia asezarii pietrei


fundamentale avand loc la 25 iunie 1984.
Cladirea are o suprafata desfasurata de 330.000 m patrati, inscriindu-se in "Cartea Recordurilor"
la capitolul "Cladiri Administrative", pe locul 2 in lume dupa cladirea Pentagonului, iar din punct
de vedere al volumului, cu cei 2.550.000 m ai sai, pe locul 3 in lume, dupa cladirea de
asamblare a rachetelor spatiale de la Cape Canaveral din Florida si dupa piramida lui
Quetzalcoatl din Mexic.
cladirea poseda pe verticala trei registre, care corespund totodata si unor zone functionale
distincte.
Cladirea are aproximativ 1000 incaperi, dintre care 440 birouri, peste 30 sali si saloane,
restaurante, restul fiind camere de deservire.
Numele salilor si saloanelor din Palatul Parlamentului au fost alese dupa 1989, ele evocand
evenimente importante din istoria poporului roman sau personalitati cunoscute pe plan mondial.
Catedrala Catolica Sfantul Iosif
Parohia teritoriala a Catedralei Sfantul Iosif, cu perimetrul separat de cel al parohiei Baratia, a
fost infiintata in anul 1900. Din registrele matricole ale parohiei rezulta ca primul botez s-a
celebrat in 4 februarie 1884, iar prima casatorie in 3 mai 1884, pe cand inca nu erau complet
terminate lucrarile de constructie si de amenajare a cladirii Catedralei.
Catedrala Sfantul Iosif este catedrala metropolitana si arhiepiscopala. Ea a fost construita intre
anii 1873-1884 dupa planurile arhitectului vienez dr. Friedrich Schmidt. Este in stil romanic,
combinat cu elemente gotice, avand 40 m lungime si 22 m latime.
Ctitorul Catedralei este Episcopul Ignatius Paoli, din Congregatia Calugarilor Pasionisti, primul
Arhiepiscop al Arhidiecezei de Bucuresti. Banii pentru construirea Catedralei au provenit de la
credinciosii din Bucuresti, de la diferite personalitati instarite, dar si de la binefacatori din
strainatate, cunoscuti sau prieteni ai Episcopului Paoli.
Executia lucrarilor a fost condusa de catre calugarul pasionist olandez, arhitect prin formatie,
Alfons Zegers, chemat special, de la manastirea pasionistilor din Dublin (Irlanda), la Bucuresti,
de catre Episcopul Paoli. incepand cu anul 1880, lucrarile in regie proprie au fost conduse de
priceputul arhitect Carol Berisch.
Parcul Cismigiu

13

Parcul Cismigiu este amplasat in centrul capitalei, este cel mai vechi si mai frumos parc din
Bucuresti, se intinde pe aproximativ 17 hectare, avand intrari pe trei mari artere de circulatie:
Bulevardul Regina Elisabeta, Bulevardul Schitu Magureanu, Strada Stirbei Voda.
Planurile parcului au fost realizate de arhitectul vienez H. W. Meyer; gradina Cismigiu de astazi
a fost inaugurata pe 22 martie 1860.
Numele gradinii provine de la denumirea functiei celui care avea grija de toate cismele din oras:
cismigiul, care locuia in apropierea parcului.
Dispune de terase, restaurante, locuri de joaca pentru copii, un lac pe care se pot face plimbari cu
barca, toate amplasate intr-un cadru natural de o frumusete deosebita.
Un colt al parcului este dedicat memoriei unor mari poeti si scriitori romani. In acest loc se
gasesc busturile sculptate in piatra ale lui Mihai Eminescu, Ion Luca Caragiale, Liviu Rebreanu,
etc.
Parcul a fost inaugurat in 1854 cand a fost terminata complet suprafata sa fiind si marita. Parcul
Cismigiu cuprinde si o intinsa gradina franceza in vest, Rondul Scriitorilor si Rondul Roman
precum si o gradina de trandafiri (in nord), trei lacuri pe unul din ele aflandu se si o insula si un
debarcader unde se pot inchiria barci de agrement. Fara indoiala parcul este un loc indragit nu
numai de bucuresteni, ci de oricine poposeste aici chiar si pentru scurt timp.
Teatrul Odeon
Teatrul Odeon, unul dintre cele mai reprezentative teatre din Bucuresti, a fost fondat in 1946, sub
numele de Teatrul Muncitoresc CFR Giulesti. Sala Majestic a fost inaugurata in 1974, fiind una
dintre cele mai elegante sali de teatru din Bucuresti si singura din Europa cu tavan glisant.
In anul 1990 Teatrul Giulesti isi schimba numele in Teatrul Odeon.
Este un teatru de repertoriu, cu o echipa stabila de 42 de actori, 2 regizori si 2 scenografi. Are o
scena a l`italienne si o capacitate a salii de 300 de locuri.
Statuia ecvestra a lui Mihai Viteazul
Situata pe Bulevardul Mihail Kogalniceanu, vizavi de cladirea Universitatii, Statuia este primul
monument de aceasta factura dezvelit in capitala, in anul 1876.
Realizata in bronz de sculptorul francez Albert Ernest Carriere de Belleuse, statuia ecvestra,
inalta de 2,5 m, il infatiseaza pe voievodul Mihai Viteazu cu picioarele sprijinite in pinteni,
tinand in mana dreapta haturile calului, iar in mana stanga sabia de lupta, inaltata usor catre
spate, sugerand chemarea la atac a ostilor sale.
14

Pe cap poarta celebra sa caciula cu surguci, iar la soldul stang se afla teaca sabiei. Calul se afla
intr-o pozitie de miscare, cu capul incordat in frau, piciorul stang din fata ridicat si coada
"fluturand".
Casa Presei Libere
Sau Casa Scanteii (asa cum era cunoscuta in perioada comunista), a fost construita pe locul in
care se afla vechiul hipodrom Baneasa.
Ridicarea cladirii a durat intre 1952 si 1957. Initial, cladirea s-a numit Combinatul Poligrafic
Casa Scanteii "I.V.Stalin" , pentru ca ulterior sa fie numita Casa Scanteii.
Scanteia era numele ziarul Partidului Comunist Roman. Dupa evenimentele din 1989, aceasta
a fost cladirea care a adapostit redactiile primelor ziare libere din Romania.
Proiectul cladirii a fost realizat de arhitectul Horia Maicu, care s-a inspirat din cel al Universitatii
Lomonosov din Moscova.
Fundatia cladirii acopera o suprafata de 280 pe 260 de metri. Fara antena de televiziune care se
afla pe cladire, aceasta are o inaltime de 96 m, iar cu tot cu antena, masoara 104 m.
In fata Casei Presei se afla si acum soclul gol al statuii lui Lenin, statuie uriasa, amplasata acolo
in septembrie 1960 si daramata in martie 1990. Gestul demolarii statuii a fost unul de razbunare
pe tot ce putea aminti de perioada comunista.
Arcul de Triumf
Arcul de Triumf este un monument dedicat unificrii tuturor teritoriilor romneti, situat n
Bucureti, sectorul 1

Arcul de Triumf se impune la loc de cinste, alturi de Catedrala ncoronrii de la Alba Iulia, de
Mausoleul de la Mreti, de Crucea Eroilor Neamului de pe muntele Caraiman sau de
Mormntul Eroului Necunoscut din Parcul Carol pentru a nu le meniona dect pe acestea
printre monumentele care consfinesc participarea Romniei la primul rzboi mondial de partea
Aliailor, la finalul cruia toate teritoriile locuite de Romni s-au gsit pentru prima dat reunite
la un loc. Arcul de Triumf nu este primul monument de acest gen ridicat n capitala Romniei, el
fiind precedat de alte cteva asemenea construcii provizorii, ns, acestea care au marcat,
succesiv, victoria Romniei n rzboiul de independen (1878), jubileul celor 40 ani de domnie
ai regelui Carol I (1906) i revenirea familiei regale romne din "exilul" de la Iai (1918).

15

n 1921-1922, n contextul ncoronrii regelui Ferdinand I i a reginei Maria ca suverani ai


Romniei Mari, Comisia pentru organizarea serbrilor ncoronrii a apelat la serviciile
arhitectului Petre Antonescu pentru ridicarea unui impuntor Arc de Triumf n zona nordic a
capitalei, pe oseaua Kiseleff. Din cauza timpului scurt ns, doar scheletul construciei a fost
turnat n beton armat, minunatele basorieliefuri exterioare fiind realizate din ipsos, ceea ce a
determinat o dat serbrile ncoronrii ncheiate (octombrie 1922) o degradare progresiv,
cauzat de intemperii, a aspectului exterior al Arcului de Triumf, acesta ajungnd la nceputul
anilor 1930 un "monument incomod" pentru imaginea "Micului Paris" interbelic. De-abia n
1932, n urma unui articol de-al lui Mihai Mora, intitulat sugestiv "O datorie imperioas", situaia
deplorabil a Arcului de Triumf revine n atenia opiniei publice, decizndu-se nu demolarea
monumentului construit n 1922, aa cum ceruser unele personaliti, ci nlocuirea
basoreliefurilor din ipsos de pe acesta cu unele definitive, din piatr sau marmur de Ruchia.
De data aceasta, autorul lucrrile fiind dirijate de acelai Petre Antonescu a dat edificiului o
not mult mai sobr n ceea ce privete finisajul exterior, cernd artitilor pe care i-a cooptat s se
ncadreze n aceast nou manier de lucru. Printre acetia din urm s-i menionm pe
Constantin Baraschi, Alexandru Clinescu, Mac Constatinescu, Ion Jalea, Dimitrie Paciurea i
Costin Petrescu, toi nume cunoscute n perioada interbelic.
Anul 1936 a fost consacrat integral definitivrii monumentului, pentru ca la 1 decembrie acelai
an, cnd se mplineau 18 ani de la Unirea Transilvaniei cu Romnia, s aib loc ceremonia
inaugurrii. Momentul a fost marcat de participarea regelui Carol al II-lea, a mamei sale, regina
Maria, a prinului motenitor Mihai, a membrilor guvernului Romniei i a numeroi invitai de
onoare din ar i din strintate.
Astzi, Arcul de Triumf reprezint unul din simbolurile binecunoscute ale capitalei Romniei.
Ateneul Roman
Ateneul Romn este o sal de concerte din Bucureti, cldire situat pe Calea Victoriei n Piaa
Revoluiei (fost Piaa Palatului). Tot aici se afl sediul Filarmonicii George Enescu.
Locul unde s-a ridicat Ateneul aparinea familiei Vcretilor. n 1886 a nceput construcia
actualului edificiu; o parte din fonduri au fost adunate prin subscripie public, la ndemnul Dai
un leu pentru Ateneu. Planurile cldirii au fost concepute de arhitectul francez Albert Galleron
astfel nct s poat folosi fundaia deja turnat a manejului nceput de Societatea Equestra
Romn.
Cldirea este precedat de un peristil, sprijinit pe ase coloane ionice. Sub peristil se afl cinci
medalioane n mozaic care i reprezint pe cinci mari domnitori ai rii: Neagoe Basarab,
16

Alexandru cel Bun, regele Carol I, Vasile Lupu i Matei Basarab. Construcia se termin cu o
cupol bogat decorat.
Istoria Ateneului Romn se leaga nemijlocit de activitatea Societatii Culturale "Ateneul Romn"
nfiintata n 1865 din intiativa unor personalitati ale vietii culturale si stiintifice romnesti
precum
C.
Esarhu,
V.A.Urechia,
Carol
Rosetti,
Al.
Odobescu.
nca de la nceputul activitatii Societatea si-a propus sa construiasca un edificiu propriu care va fi
un adevarat templu al artelor, stiintei si culturii romnesti. C. Esarhu afirma ca:" Edificiul va fi
nchinat n exclusivitate artei si stiintei, deci arhitectura va trebui sa corespunda acestei
destinatii".
Conform acestei conceptii s-a initiat o lista de subscriptie nationala pentru strngere de fonduri
(Dati 1 leu pentru Ateneu), iar n anul 1886 arhitectul francez Albert Galeron va elabora un
proiect avndu-i alaturi pe marii arhitecti ai epocii: Grigore Cerchez, Constantin Olanescu, Ion
Mincu, Ion Gr. Cantacuzino. n 1888 a fost dat n folosinta partial, noul local, lucrarile
continund pnt n 1897 datorita lipsei de fonduri. Beneficiind de aceasta sala Societatea
"Ateneul Romn" si-a diversificat activitatea, n salile Ateneului avnd loc conferinte, concerte
simfonice ale Societatii Filarmonice Romne nfiintate din 1868 de catre Eduard Wachmann,
precum ai expozitii de pictura (ncepnd din 1894 saloanele oficiale de bellearte s-au desfasurat
n aceasta sala). De altfel Ochestra Filarmonicii va concerta permanent, si n ziua de azi imediat
dupa darea n folosinta a salii n 1888.
Construita n stil neoclasic cu multe elemente de decoratie tipice arhitecturii franceze de sfrsit
de secol, constructia de plan central prezinta mai degrabt un stil eclectic.
Sala de concert am putea sa o caracterizam astfel: 28,50 m diametru, 16 m ntltime ti capacitate
aproximativ 794 locuri, iar ntltimea totala a cladirii este de 41 m. La dorinta lui Alexandru
Odobescu bolta salii a fost decorata cu numeroase elemente zoo, fito si antropomorfe n relief
policromat aurit pentru a aminti de cerurile din basmele romnesti.
La initiativa lui George Enescu se vor strnge fonduri pentru constructia orgii de concert (1935).
Partea centrala a parterului este sustinuta de 12 coloane realizate n stucatura; din rotonda se
ajunge n sala prin 4 scari monumentale din marmura de Carrara si tot din rotonda porneste si
scara de onoare. De remarcat este ansamblul de pictura n lungime de 75 m si latime de 3 m
pictat ntre 1933 si 1938 n tehnica "Al Fresco" de catre prof. Costin Petrescu, ansamblu ce
reprezinta "carte deschisa a istoriei nationale pentru cei ce o privesc"
Manastirea Plumbuita

17

Mnstirea Plumbuita este o mnstire ortodox de clugri, cu hramul Naterea Sfntului Ioan
Boteztorul, situat n cartierul Colentina din Bucureti, pe un mic deal de pe malul drept al
rului Colentina

Prima ctitorire are loc n anul 1560, cnd voievodul Petru cel Tnr (1559-1568), fiul lui Mircea
Ciobanul i al Doamnei Chiajna, ncepe construcia mnstirii, care va fi terminat de domnitorul
Mihnea Turcitul. n 1585, acesta nchin aezmntul mnstirii Xiropotamu, de la Muntele
Athos.
Biserica sufer mari distrugeri n 1595, iar n 1614 este grav afectat de un incendiu. Ajunge n
forma sa actual la a doua rectitorire, din anul 1647, cnd biserica este rezidit din temelii din
porunca domnitorului Matei Basarab, dup modelul ctitoriei lui Radu cel Mare de la Dealu,
pentru a comemora victoria din 1632 mpotriva turcilor. Atunci i se adaug Casa Domneasc i
este ntrit cu ziduri mari de aprare. Turnul-clopotni este construit ntre 1802-1806, de
egumenul Dionisie din Ianina, dup ce clopotnia mnstirii fusese grav avariat de cutremurul
din 1802

Numele de Plumbuita i-a fost dat de localnici, datorit faptului c biserica a fost mult vreme
acoperit cu tabl de plumb. Exist i legende n jurul acestei denumiri. Se spune c numele de
Plumbuita vine de la faptul c Matei Basarab, avnd nevoie de ghiulele n timpul luptei, a dat la
topit acoperiul de plumb al mnstirii pentru a le fabrica. Alt legend spune c btlia lui Matei
Basarab cu Radu Ilia, care a avut loc sub zidurile mnstirii, a fost att de aprig, nct
mulimea de ghiulele czute pe acoperiul bisericii, topindu-se, a dat acoperiului un luciu de
plumb.
Palatul Cotroceni
n anul 1679 domnul tefan Cantacuzino a ridicat pe dealul Cotrocenilor o mnstire.
n anul 1888 principele Carol I al Romniei a construit n incinta mnstirii un palat care s-i
serveasc drept reedin n Bucureti. Planurile edificiului au fost realizate de arhitectul Paul
Gottereau n stil clasic veneian.
Mai trziu, arhitectul romn Grigore Cerchez a reconceput aripa nordic n stil naional romantic,
adugnd o sal mare, cu o teras deasupra i dou foioare cu coloane, dintre care unul era
replica faimosului foior de la mnstirea Hurez.
Palatul Cotroceni este parte a Muzeului national Cotroceni institutie specializata pentru
prezentarea istoriei medievale si moderne a palatului, si a evolutiei si transformarilor lui de-a
lungul timpului. Palatul Cotroceni, biserica si manastirea reflecta trei secole de istorie care
18

intretes aspecte politice, militare, diplomatice, religioase si culturale, direct cu evolutia generala
a
societatii
romanesti.

Astfel, de-a lungul celor trei secole, un lung sir de personalitati remarcabile au luat decizii si au
condus Romania de aici, incepand cu fondatorul palatului, bogatul domn Serban Cantacuzino.
Printre acestia amintim pe Constantin Brancoveanu, Nicolae si Constantin Mavrocordat,
Alexandru Ipsilanti, Constantin Gheorghe Hangerli, Alexandru Moruzi, Barbu Stirbei, Alexandru
Ioan Cuza, Carol I of Hohenzollern-Sigmaringen, Ferdinand I.

Prin continutul sau, muzeul expune o bogata gama de valori apartinand artei noastre nationale, ca
si arta decorativa romana si din lume. Spatiul Cantacuzinian pare a fi un spatiu potrivit pentru
organizarea de prezentari de obiecte de arta veche care subliniaza exceptionala valoare a epocii
respective. Printre obiectele remarcabile expuse sunt pietrele de mormand bogat sculptate, o
expresie a admirabilei arte a cioplitorilor si decoratorilor, ca si incrustatiile care pun marturie
vigorii arte si arhitecturii Cantacuziniene si Brancovenesti.

In prezent ansamblul Cotroceni dovedeste ca are un design arhitectural de o unitate


compositionala si artistica clara. Nucleul constructiv este manastirea ridicata de Serban
Cantacuzino la sfarsitul secolului 17, o exceptionala piesa a artei si arhitecturi medievale
romanesti. Aceasta a suferit numeroase schimbari de-a lungul celor trei secole de existenta, unele
fiind remarcabile prin design si proportii, unrlr fiind total neadecvate. Dar ele nu au afectat mult
conceptia cladirii initiale, structura si expresia generala a volumelor fiind pastrata.

Arhitectura interioara a spatiilor dedicate muzeului, din cladirile care fac parte din ansamblul
Cotroceni, este perceputa ca un conglomerat stilistic, la prima vedere conducand la o usoara
confuzie, prin punerea laolalta sau suprapunerea de interventii de remodelare functionale si
estetice. Pana in zilele noastre, cele mai specifice lucrari sunt cele de constructie initiala ale
manastirii (sfarsitul secolului 17) si palatului regal (sfarsitul secolului 19 inceputul secolului 20),
ca si cele recente, de restaurare si extindere a intregului ansamblu.
n anul 1977 preedintele Nicolae Ceauescu a transformat palatul n cas de oaspei, iar n 1985
a demolat biserica ridicat de tefan Cantacuzino.
Palatul Patriarhal (Palatul Camerei Deputatilor)
Palatul Camerei Deputailor (n prezent Palatul Patriarhal, cunoscut din perioada comunist i ca
Palatul Marii Adunri Naionale) este o construcie din Bucureti, sectorul 4, amplasat pe
platoul din Dealul Patriarhiei. De-a lungul timpului edificiul a fost sediul instituiei legislative a
19

statului romn: iniial Adunarea Deputailor, ulterior sediul Marii Adunri Naionale, dup
evenimentele din 1989 sediul Camerei Deputailor, pn n anul 1997, an n care construcia intr
n proprietatea Patriarhiei Romne.

Primele date despre dealul pe care va fi construit viitorul Palat al Camerei Deputailor sunt din
jurul anului 1650. n acea perioad Dealul Mitropoiei, ulterior Dealul Patriarhiei, era acoperit cu
viile domnului i viile clugrilor de la Mitropolie. Ideea de a avea n mijlocul mitropoliei sediul
forului legislativ nu este pur ntmpltoare, acest aspect este rezultatul unor cutume ale
vremurilor. Conform acestor cutume Mitropolitul era de drept preedintele boierilor, singurii
ceteni cu drept de vot, reunii n adunrea deputailor. Necesitatea de a avea sediul
legislativului n dealul mitropoliei este i rezultatul faptului c prin tradiie Mitropolitul nu putea
s-i prseasc locuina sa. Prin urmare obieceiul de a organiza adunarea deputailor la
mitropolie devine o aciune fireasc, n acest sens o parte din chiliile clugrilor fiind
transformate ntr-o construcie care s permit reuniunile oficiale ale legislativului.

n anul 1881 are loc repararea i reamenajarea vechii construcii, obinute din transformarea
chiliilor i este adugat un amfiteatru, asemntor Palatului Deputailor Germani (Reichstag).
Amfiteatrul creat era mare, cochet, spaios i avea dou rnduri de loji i o galerie. Deputaii i
desfurau edinele n sala de edine, o sal cu scaune dispuse n semicerc, n partea din fa a
acestuia exista o tribun, iar n dreapta tribunei era amplasat banaca minitrilor.

n locul fostului Divan Domnesc, n anul 1907, dup planurile arhitectului Dimitrie Maimarolu,
este construit Palatul Camerei Deputailor, construcie pstrat pn n prezent.

Faada construciei realizat n stil neo-claisc, cu o lungime de 80 de m, are un parter impouzant


i este dominat de centru acesteia, corpul intrrii, decroat avnd un peristil format din 6
coloane ionice, grupate cte dou. Cupola cldirii, asemntoare cu cea a Ateneului, aflat
deasupra slii de edin, este prevzut cu un lanternou, formnd axa de compoziie a
construciei. Faada principal a edificiului are de o parte i de alta dou volume de col,
subordonate din punct de vedere arhitectural corpului central.
Bucharest City Tour
Proiectul Bucharest City Tour a fost initiat de Regia Autonoma de Transport Bucuresti si
Ministerul Dezvoltarii Regionale si Turismului la data de 28 iulie 2011. La sfarsitul lunii
noiembrie a anului trecut, RATB a anuntat ca va mentine in functiune linia turistica si pe timpul
iernii, autobuzele supraetajate fiind inlocuite cu unele de linie. Cele patru autobuze supraetajate
au intrat din nou in circulatie la inceputul lunii mai anul acesta.
20

Autobuzele, cu o capacitate de 77 locuri, sunt prevazute cu ghid audio in limbile romana si


engleza, noutatea adusa de RATB in acest an fiind sistemul internet wireless gratuit.
Autobuzele circula intre orele 10.00 si 22.00, pe un traseu cu o lungime de 15,4 kilometri, care
are 14 statii si poate fi parcurs in aproximativ 50 minute.

Obiectivele turistice aflate de-a lungul acestui traseu sunt: Casa Presei, Parcul Herastrau, Muzeul
Satului, Arcul de Triumf, Muzeul Antipa, Muzeul de Geologie, Muzeul Taranului Roman, Palatul
Victoria, Ateneul Roman, Muzeul National de Arta, Biserica Cretulescu, Palatul Telefoanelor,
Palatul CEC, Muzeul National de Istorie, Palatul Parlamentului, Patriarhia Romana, Hanul lui
Manuc, Curtea Veche, Universitatea, Spitalul Coltea, Muzeul Municipiului Bucuresti, Teatrul
National, Muzeul Literaturii si Academia de Studii Economice.
Pretul unui card de transport este de 25 de lei pentru adulti si 10 lei pentru copiii cu varste intre 7
si 14 ani. Cardul de calatorie este valabil 24 de ore de la prima validare si poate fi cumparat din
autobuzele turistice.

21

22

"Avnd n vedere caracterul special al acestei linii, ne dorim ca n anul 2013 proiectul s capete
un plus de valoare oferindu-le turitilor, pe lng serviciul de transport, i oportunitatea de a
descoperi diversitatea posibilitilor de entertainment din Bucureti (restaurante, cluburi, puburi, etc). n acest sens, am inut cont i de impactul pozitiv, confirmat i de feedback-ul transmis
de Asociaiile Hotelierilor, precum i de Ageniile de Turism. Astfel, noul concept de promovare
are la baz urmtoarele materiale: hart City Tour, flyer City Tour i voucherul City Tour, care,
pe lng diversitatea coninutului informativ, urmrete s ofere utilizatorilor o imagine unitar
att asupra istoriei i culturii oraului, ct i a zonelor de divertisment i amuzament, au
declarat reprezentanii RATB.
Din acest an, Regia a introdus i ghidul audio n limba francez - pn n acest sezon acesta a
funcionat doar n romn i englez - iar de luna viitoare sistemele audio vor avea implementat
i ghidul audio n limba italian.
Pentru o promovare intens, RATB a creat, nc de anul trecut, i unsite special, dedicat
proiectului Bucharest City Tour, care este reactualizat n acord cu ntregul concept de promovare,
dar i o pagin de Facebook dedicat acestei linii, care este actualizat n permanen cu cele mai
noi informaii de interes pentru turiti.
CENTRUL ISTORIC

Centrul istoric, renviat de cafenele


Poart a Bucuretilor acum mai bine de 550 de ani, actualul Centru vechi al Capitalei concureaz
zonele de promenad vieneze i pariziene. Cu aportul investitorilor romni i strni, imaginea
ariei cuprinse ntre Unirii i Cimigiu a fost complet schimbat. Astfel, n ultimii ani,
bucuretenii i turitii se bucur de terase generoase, cafenele aromate, restaurante apetisante i
de cluburi tentante. Operatorii din turism chiar au introdus n circuitul Bucuretiului aceast arie
istoric ce triete zi i noapte din bun dispoziie i iz interbelic.

23

Cand spui Centrul Istoric, spui in primul rand Lipscani. Denumirea strazii provine de la
negustorii din Lipsca (Leipzig). In trecut a fost una dintre cele mai importante artere comerciale
bucurestene. Cladirile ( multe dintre ele ridicate in stil neoclassic si neobaroc in sec XIX) au fost
nationalizate in 1948, iar in anii 1989, autoritatile comuniste au dat locuintele spre folosire dar au
fost aduse intr-o stare avansata de degradare. Degradarea zonei a continuat si dupa 1990, iar
actualmente se efectueaza lucrari de restaurare a zonei, care vor mai dura insa cativa ani, iar sub
pavajul strazii Lipscani au fost descoperite ruinele mai multor hanuri medieval.

24

B.N.R.-1920

B.N.R.-2013
Odata cu inceperea restaurarii zonei , Centrul Istoric a redevenit o importanta artera comerciala
si destinatie de distractie , fiind una dintre principalele obiective turistice ale capitalei. Urmand
25

Modelul European, in Centrul Istoric au inflorit baruri, pub-uri, cafenele si restaurant din ce in ce
mai variate.

Sectiune Statistici
Chiar dac nu se poate compara cu marile capitale europene, Bucuretiul are doza sa de
atractivitate pentru turitii strini, care, potrivit statisticilor, sunt din ce n ce mai muli.
Principalele atracii ale Capitalei sunt nu att muzeele, ct mai ales terasele i cluburile, precum
i preurile mici practicate de acestea.
.
Bucurestiul de 800.000 de vizitatori pe an
Spre deosebire de ali ani n care Bucuretiul rmnea pustiu pe durata vacanei, anul acesta
Capitala pare s fi intrat pe harta turistic a Europei. Sigur c Bucuretiul nu e un furnicar de
turiti aa cum sunt alte capitale europene. Nu e un muzeu n aer liber precum Roma, nu poate
concura nici cu arhitectura Londrei i nici nu ofer muzee de talia Luvrului, dar pentru prima
oar n ultimii ani simi c nu mai este un ora complet ignorat de turiti. i nu e doar o simpl
impresie. Cifrele oferite de Institutul Naional de Statistic (INS) confirm faptul c numrul de
turiti a crescut. Fa de anul 2005, cnd numai 449.000 de turiti strini ne-au trecut pragul, n
2011 Capitala a gzduit aproape 700.000 de vizitatori. Asta nseamn ns de ase ori mai puini
vizitatori dect la Praga, Viena i chiar Kiev.
Tendina este ns de cretere, dup cum arat din nou cifrele INS. n primele luni ale anului
2012, am avut cu 11% mai muli turiti strini dect n 2011, dac socotim numrul total de
turiti care au nnoptat n Bucureti. E adevrat c muli strini vin aici cu afaceri i mai puin
doar aa, de dragul Bucuretiului. Mai sunt i anumite evenimente care i atrag, spre exemplu
meciuri, concerte", explic Adriana Caranfil, consilier n cadrul Asociaiei Naionale a Ageniilor
de Turism. Majoritatea turitilor strini ajung n Bucureti prin ageniile de turism i mai puin pe
baza unor opiuni personale. Nu prea ai cum s nu te opreti cu turitii i n Capital, dac tot
vin n Romnia. Trecem pe list i Capitala, nu doar Bucovina sau Transilvania", explic Lucia
Morariu, de la agenia Eximtour.
Nu n ultimul rnd, n Bucureti a nceput s ia amploare turismul de clubbing. Succesul muzicii
dance create n Romnia a atras atenia tinerilor asupra rii i, n ultim instan, i asupra
Bucuretiului, unde au loc evenimente de gen - petreceri, concerte. Muli strini vin special
pentru cluburi, pentru fetele frumoase, iar evreii sau arabii pentru cazinourile din Bucureti",
povestete Rzvan Pascu, consultant n turism. Fa de alte capitale europene deja supralicitate,
Bucuretiul ar putea avea potenial, cu condiia s existe un plan detept de marketing pe care
Primria, prin biroul ei de turism, sau Ministerul Turismului s l pun n aplicare.

26

Fig.1

Conform
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/turism/a13/turism01r13.pdf

Fig.2

27

Fig.3

28

Conform:
http://www.insse.ro/cms/files/statistici/comunicate/turism/a13/turism03r13.pdf

29

Bibliografie

Municipiul Bucuresti , Stefan Balan , editura Sport-Turism


Farmecul grecesc al Bucurestiului, Iulian Margarit, editura Semne
Bucurestii vazuti de calatori straini (sec XVI-XIX), George Potra, Editura Academiei
Romane
Organizarea, amenajarea si dezvoltarea durabila a spaiului geografic, autori Florina
Bran, Melinda Cndea, Irina Cimpoeru, Editura Universitar Bucureti, 2006
http://www.b1.ro/stiri/eveniment/ratb-reia-circula-ia-pe-linia-turistica-bucharest-city-tour55477.html
http://bucharestcitytour.ratb.ro/
http://www.bucuresti-online.net/category/bucurestiul-de-altadata-micul-paris/

30