Lumea

Universului
Autor: Cusca
Iulian

 Stelele se nasc i mor, iar acest ciclu dinuie de

aproximativ treisprezece miliarde de ani. Ele sunt
formate din gaze si praf, datorita expoziilor de
supernove si nove.
Pe masura ce norii de gaze
se contracta sub propria gravitatie, gazele se incalzesc
si devin in cele din urma suficient de fierbinti pentru a
initia o reactie in lant de fuziune nucleara la nivel
conglomeratului gazos prins in reactie. Drept
urmare,hidrogenul ajunge sa se transforme progresiv
in heliu, generand caldura si o presiune dinspre interior
spre exterior care mentine conglomeratul devenit
incandescent la dimensiuni constante, impiedicandu-i
contractia sub efectul propriei gravitatii. O stea poate
ramane in aceasta stare timp indelungat, "arzand"
hidrogen si radiind caldura si lumina in spatiu.

 Formarea i evoluia sistemului

solareste estimat c ar fi nceput acum
4,55 - 4,56 miliarde de ani, prin
colapsul gravitaionalal unei mici pri
dintr-un uria nor molecular. Cea mai mare
parte dinmateriaaprut n urma
colapsului s-a adunat n centru, formnd
Soarele, n timp ce restul materiei s-a
aplatizat sub forma unui disc protoplanetar
din care s-au format planetele, sateliii,
asteroizii i alte corpuri cereti mai mici
dinsistemul solar.

 Novele si Supernovele
Supernovaeste o
explozie stelar mai puternic dect onov.
Supernovele sunt extrem de luminoase i cauzeaz
o explozie de radiaii care adesea este mai
strlucitoare dect o ntreaggalaxie, nainte de a
disprea dup cteva sptmni sau luni. De-a
lungul acestui interval, o supernov poateradiatot
attaenergiect ar putea emiteSoarelepe toat
durata sa de via.[1]Explozia elimin mare parte
sau tot materialul unei stele[2]cu o vitez de pn
la 30.000km/s (o zecime dinviteza luminii),
declannd propagarea uneiunde de oc[3]n mediul
interstelar nconjurtor. Unda de oc duce la
rspndirea unui nor de gaz i praf denumit
rmi de supernov.

 Calea Lactee
Galaxia noastr are forma unei spirale uriae;
braele acestei spirale conin pe lng altele i
materie interstelar, nebuloase i stelele tinere ce
iau natere permanent din aceast materie. Pe de
alt parte centrul galaxiei este format din stele
btrne concentrate n grupuri cu form sferic.
Galaxia noastr are aproximativ 200 astfel de
grupuri, dintre care mai cunoscute nu sunt dect
150. Aceste grupuri sunt concentrate n special n
centrul galactic. Dup aparenta lor distribuie pe
cer, astronomul Harlow Shapley a ajuns la
concluzia c centrul galaxiei se gseste ceva mai
departe de noi dect se credea pn acum. Astfel,
sistemul nostru solar este situat la 20 ani-lumin
deasupra planului ecuatorial de simetrie, i la
28.000 ani-lumin de centrul galactic.

Gaurile Negre

Ogaur neagreste unobiect astronomiclimitat de o suprafa

n interiorul creiacmpul gravitaionaleste att de puternic,
nct nimic nu poate scpa din interiorul aceastei suprafae,
cunoscut i sub denumirea de orizontul evenimentului. Nici
mcarradiaia electromagnetic(de ex.lumina) nu poate scpa
dintr-o gaur neagr, astfel nct interiorul unei guri negre nu
este vizibil, de aici provenind i numele. Gaura neagr are n
centrul ei o regiune cunoscut i drept singularitate". Gurile
negre de masa stelar se formeaz prin colapsul stelelor de mas
mare ntr-osupernovla sfritul vieii lor. Dup formare gaura
neagr poate continua s creasc absorbind mas din vecintatea
ei. Prin absorbirea de stele precum i prin contopirea cu alte guri
negre se pot forma guri negre super-masive cu mase de milioane
de ori mai mare dect cea a Soarelui.
n ciuda invizibilitii interiorului, prezena unei guri negre poate
fi dedus prin interaciunea cu restul materiei. Astronomii au
identificat numeroase posibile guri negre stelare n
sistemele binare, studiind interaciunea lor cu stelele companion.
n momentul de fa se nregistreaz o puternic tendin spre
consens asupra acceptrii ideii c n centul majoritii galaxiilor se
afl o gaur neagr super-masiv. Ca un caz particular, exist
dovezi solide ce indic existena unei guri negre de peste patru


Sfirsit
Sper ca va
placut.