Cuvintul tutun provine de la Insula TABAGO din arhipelagul Antilelor, acolo unde

aceast plant era cultivat. Indienii numeau aceast plant petum.

Aztecii i incaii foloseau tutunul cu precdere n timpul ceremoniilor religioase. Le
potolea foamea i i ajuta s reziste mai bine la oboseal.
n limba spaniol, cuvntul cigare nseamn ciocul berzei i deriv din cigarar =
a nveli, a nfura n hrtie.
Primii consumatori reali de tutun sunt considerai a fi indienii (in pipe in forma de Ydenumite tobaga ) 1492, Christopher Columbus este considerat a fi prima persoan
din afara celor dou Americi care a vzut, mirosit i atins frunzele de tutun Nicotina
1856
Prima fabric de igarete a fost deschis de un veteran al rzboiului din
Crimeea , Robert Golag , n Walworth Anglia.
1857

1864, prima fabric de igarete n USA 20 miliarde de igarete/an.

Fumatul este cunoscut de acum 300 de ani, dar a nceput s se rspndeasc dup
cel de-al II-lea rzboi mondial n toate rile lumii. n lume, la ora actual, au loc mai
mult de 1 milion de decese anual din cauza fumatului. n ultimii 40-50 de ani s-a
dovedit tot mai clar c tutunul conine substane nocive..

Teoria invatarii sociale descrie cum invatam prin exemplu de la altii. Suntem
influentati de catre parintii nostri si alte persoane cum sunt actorii, vedetele,
cintaretii. Exista un efect imediat asupra creierului cind fumam prima tigara, asa
ca continuam sa fumam pentru a regasi aceasta senzatie. Invatam sa asociem
fumatul cu alte activitati, cum este consumul de cafea, iesitul la club. Mai
tirziu devenim conditionati astfel incit doar activitatile asociate cu fumatul ne
declanseaza nevoia de o tigara. Aceste asocieri psihologice ramin cind fumatorii
incearca sa se lase. In final invatam sa fumam in continuare pentru ca daca ne
oprim apar simptomele sevrajului - iritabilitate, lipsa concentrarii.
Personalitatile adictive sunt mai predispuse de a deveni fumatori. De exemplu
marii fumatori sunt predispusi de a deveni alcoolici.

Principalii compui toxici din fumul de TIgarA sunt:

Nicotina Gudronul Monoxidul de carbon Benzopirenul Alcaloizi Crezoli
Piridine
Elemente radioactive (cadmiu, poloniu)

Motive pentru care oamenii inca fumeaza:

-

fara nici un motiv anume, dar tigarile sunt la indemina

pentru a reduce senzatia de anxietate sau nervozitate
pentru a se calma cind sunt nervosi
pentru a socializa cu alti fumatori
cind se simt nelinistiti
ca relaxare, in pauza de la lucru
cind beau ceva cu prietenii
cind beau cafea, dupa sex
pentru a trece timpul cind asteapta pe cineva
cind conduc, cind sunt depresivi, cind beau alcool
la sarbatori sau pentru a sarbatori ceva
cind se gindesc la o problema dificila

Cum se manifesta dependenta de nicotina:

Tabacul contine o substanta chimica numita nicotina. Fumatul de tigarete poate
conduce la dependenta de nicotina mai ales la persoanele genetic predispuse, tineri,
persoanele cu boli mintale, dependentii de alte droguri si femei. Dependenta incepe
cind nicotina actioneaza pe receptorii nicotinici pentru a elibera neurotransmitatori
cum este dopamina, glutamatul si acidul gama-aminobutiric. Incetarea fumatului
conduce la simptome ale sevrajului nicotinic, cum este anxietatea si iritabilitatea.
Metodele de incetare a fumatului se adreseaza dependentei de nicotina si a
sindromului de sevraj.
Factori sociali, psihologici si culturali care contribuie la dependenta tabagica
Disponibilitate
Cost relativ
Presiuni sociale
Consecinte legale
Marketing/publicitate(reclame)
Dependena de tutun, rspndit n rndul femeilor
La femei, consumul de tutun este mult mai duntor, fiind asociat cu declanarea
multor boli grave, inclusiv cancere de sn, de col uterin, de stomac, colon i plmni.
La fumtoare crete, n mod dramatic, incidena cancerului pulmonar, mai ales la
vrste ntre 40-60 de ani, ajungnd s se apropie de frecvena cancerului mamar.
Cum numrul femeilor fumtoare este ntr-o continu cretere, mai ales n mediul
urban, se pune un mare semn de ntrebare asupra anselor de cretere a speranei de
via la femei. Anual, tabagismul secer vieile a aproximativ 500.000 de femei pe
Glob. Exist o strns legtur ntre fumat i fertilitate, astfel c femeile fumtoare

risc s nu rmn niciodat nsrcinate. Efectele igrii sunt devastatoare asupra

ftului, att mama fumtoare, ct i tatl fumtor devenind principalii dumani ai
propriului copil.
Un studiu italian recent prezentat la Congresul Societatii Europene de Cardiologie de
la Paris a demonstrat ca fumul uraste femeile, o tigara pentru ele fiind echivalenta cu
5 pentru un barbat.
Dependena de tutun, rspndit n rndul adolescenilor
La copii i adolesceni exist riscul cel mai mare al dependenei i intoxicaiei cu
tutun. n primul rnd, din mai multe motive psihologice, tinerii adopt cu mare
uurin fumatul, pe care l asociaz cu maturitatea, independena, virilitatea i
modernismul, fr s cunoasc riscurile majore ale unor mbolnviri grave dup
instalarea dependenei de nicotin. Fetele devin mult mai rapid dependente de tutun
dect bieii. Ele ncep s acuze dureri de stomac i de spate, hemoragii uterine,
tulburri de cretere n nlime, migrene, oboseal dimineaa la trezire, chiar dac
erau perfect sntoase nainte de primele drogri cu tutun. n plus, s-a constatat c
fetele mai grsue, cu complexe din cauza corpului lor, adopt fumatul, n mod
nejustificat, n scopul slbirii rapide i a diminurii poftei de mncare.
Statistica
In 2012, 967 de milioane de oameni fumau, in intreaga lume, fata de 721 de milioane,
in 1980, arata o statistica citata de BBC.
Conform Organizaiei Mondiale a Sntii (OMS), n lume exist peste 1,1 miliarde de
persoane care fumeaz, dintre care peste 200 de milioane sunt femei. n fiecare an se
nregistreaz cca. 3,5 milioane de decese provocate de fumat. La fiecare 24 de ore
mor aproximativ 100 de fumtori. Pe scar mondial, decesele datorate tutunului sunt
n numr mai mare dect cele cauzate de SIDA, TBC, mortalitatea matern, accidente
de circulaie, sinucideri i crime.
Renuntarea este foarte dificila
Doar 2-3% dintre fumatori reusesc spontan abstinenta pe termen lung!
75% dintre cei cu addictie la alte droguri gasesc dificil sa renunte la fumat!
Profilaxie
Masurile preventive pot fi clasate in trei grupe:
- informatii: repetate campanii de prevenire anti-tutun si informarea marelui public
asupra efectelor nefaste ale fumatului
- masuri de amenajare: crearea unor zone bine delimitate pentru fumatori si
nefumatori in locurile si spatiile publice
- dispozitii legale: limitarea fumatului in localuri si la locul de munca.
Tratament
Aprecierea motivatiei
Sfaturi de la MF/dentiti/psihologi/farmaciti

 Consiliere de specialitate
Consiliere de grup
Prescripie/terapie comportamental
Materiale auto-ajutatoare

Alte (acupunctura, hipnoza, talazoterapie