Sunteți pe pagina 1din 11

Chestionar examen Instalatii Mecanice Navale Semestrul I

1. Alegeţi din instalaţiile specificate mai jos, pe aceea ce face parte din parte din categoria instalaţiilor de energetice:

a)

instalaţia de propulsie;

b)

instalaţia de apă potabilă;

c)

instalaţia de combustibil;

d)

instalaţia de ancorare;

2. Alegeţi din instalaţiile specificate mai jos, pe aceea ce face parte din parte din categoria instalaţiilor de energetice:

a)

instalaţia de combustibil;

b)

instalaţia de ancorare;

c)

instalaţia de aer comprimat ;

d)

instalaţia de manevra - legare;

3. Alegeţi din instalaţiile specificate mai jos, pe aceea ce face parte din parte din categoria instalaţiilor de punte:

a)

instalaţia de combustibil;

b)

instalaţia de ancorare;

c)

instalaţia de aer comprimat ;

d)

instalaţia de desalinizarea a apei de mare;

4. Alegeţi din instalaţiile specificate mai jos, pe aceea ce face parte din parte din categoria instalaţiilor de punte:

e)

instalaţia de combustibil;

f)

instalaţia de guvernare;

g)

instalaţia de aer comprimat ;

h)

instalaţia de desalinizarea a apei de mare;

5. Conversia energiei mecanice în energie hidraulică se realizează cu ajutorul:

a)

turbinelor hidraulice

b)

generatoarelor hidraulice;

c)

motoarelor hidraulice;

d)

cuplajelor hidraulice;

6. Conversia energiei hidraulice în energie mecanică se realizează cu ajutorul:

a)

motoarelor termice;

b)

generatoarelor hidraulice;

c)

motoarelor hidraulice;

d)

cuplajelor hidraulice;

7. Aparatura de măsură şi control are următorul rol:

a)

de a măsura abaterile parametrilor de la valoarea medie;

b)

de a monitoriza permanent parametrii funcţionali putând oferi în orice moment informaţii despre valoarea acestora;

c)

de a regla valoarea unui parametru la o valoare prestabilită;

d)

de a opri funcţionarea instalaţiei la depăşirea unei valori date;

8. Pierderile de sarcină instalaţiile navale pot fi:

a)

liniare şi locale;

b)

pierderi parabolice;

c)

pierderi laminare;

d)

adimensionale;

9. În cazul în care pierderile de sarcină pe aspiraţie sunt prea mari pompei, pentru micşorarea acestora se poate lua una din măsurile:

şi depăşesc sarcina vacumetrică admisibilă a

a)

mărirea tubulaturii de aspiraţie;

b)

mărirea tubulaturii de refulare;

c)

micşorarea tubulaturii pe aspiraţie;

d)

micşorarea tubulaturii de refulare;

10. Utilizarea metodei lungimilor echivalente pentru determinarea pierderilor de sarcină

în instalaţiile navale

presupune:

a)

adăugarea la lungimea liniară de tubulatură a unei lungimi echivalente fiecărei pierderi locale;

b)

mărirea lungimii de calcul cu o valoare echivalentă tubulaturii liniare;

c)

înlocuirea pierderilor liniare cu lungimi echivalente;

d)

micşorarea lungimii de calcul cu valoarea aferentă pierderilor locale echivalente;

 

k

11. În formula rugozităţii relative

ε

d

coeficientul k reprezintă:

a)

înălţimea asperităţilor în m;

b)

înălţimea asperităţilor în mm;

c)

numărul de coturi;

d)

vâscozitatea dinamică

12. Numărul adimensional Re dă informaţii despre:

a)

regimul de curgere al fluidului;

b)

densitatea si vâscozitatea fluidului;

c)

rugozitatea tubulaturii;

d)

grosimea pereţior tubulaturii;

1

13. Pierderile de sarcină pe tubulatură h în funcţie de debit au o variaţie:

a)

liniară;

b)

parabolică;

c)

exponenţială;

d)

logaritmică;

14. În formula analitică a pierderilor de sarcină

h

  λ

l

d

a)

densitatea fluidului;

b)

coeficientul de frecare hidrodinamică;

c)

rugozitatea relativă;

d)

coeficientul stoechiometric al curgerii;

15. În formula analitică a pierderilor de sarcină

h

λ

l

d

a)

densitatea fluidului;

b)

coeficientul de frecare hidrodinamică;

c)

rugozitatea relativă;

d)

coeficientul pierderilor locale

16. În formula analitică a pierderilor de sarcină

h

  λ

l

d

a)

densitatea fluidului;

b)

coeficientul de frecare hidrodinamică;

c)

rugozitatea relativă;

d)

coeficientul pierderilor locale

17. În formula analitică a pierderilor de sarcină

h

  λ

l

d

a)

volumul fluidului transferat;

b)

coeficientul de frecare hidrodinamică;

c)

rugozitatea relativă;

d)

viteza fluidului;

18. Rolul instalaţiei de santina este:

ρ v

2

ς reprezintă:

2

,

ς

ρ v

2

2

, reprezintă:

ρ v

2

ς

2

,

ρ v

2

2

reprezintă:

ς , v reprezintă:

a)

de a evacua peste bord apele poluate cu hidrocarburi;

b)

de a drena compartimentele navei unde au apărut acumulări de ape uzate;

c)

de a dubla fiabilitatea instalaţiei de balast;

d)

de a asigura transferul apei în tancurile de slop;

19. Pompele principale utilizate în instalaţia de santina pot fi:

a)

centrifugale sau cu piston;

b)

axiale;

c)

cu pistonaşe axiale sau radiale;

d)

cu roţi dinţate sau cu şurub;

20. Pompele separatorului de santina pot fi:

a)

centrifugale sau axiale;

b)

cu şurub sau cu roţi dinţate;

c)

turbionare;

d)

cu pistonaşe axiale sau radiale;

21. La navele lungi puţul lanţului de ancoră poate fi drenat cu ajutorul unui ejector fără a fi utilizată pompa instalaţiei de

santină datorită faptului că:

a)

pierderile pe refulare sunt foarte mari;

b)

pierderile pe aspiraţie sunt foarte mari;

c)

pompele cu piston au presiuni scăzute pe aspiraţie;

d)

pompele centrifuge au presiuni mici pe refulare;

22. Principiile de separare ale hidrocarburilor din apa de santină, pe care se bazează construcţia separatoarelor de santină, sunt:

a)

filtrare, centrifugare, flotare;

b)

gravitaţional, aglomerare, flotare, hidrociclonare, filtrare;

c)

gravitaţional, aglomerare, flotare, hidrociclonare, filtrare, centrifugare;

d)

aglomerare, flotare, hidrociclonare, filtrare, centrifugare;

2

23. În relaţia de calcul pentru debitul unei singure pompe de balast,

k

p are valoarea cuprinsă între:

a)

1,1 1,2;

b)

0,80,85;

c)

0.90,95;

d)

11.03;

24. Rolul instalaţiei de balast este:

Q

p

Q nec

k

p

n

, coeficientul de punere în paralel

a)

ambarcare-debarcare apa potabilă, în scopul asigurării asietei;

b)

de a dubla fiabilitatea apei de santină;

c)

ambarcare-debarcare, transvazare apa de mare în vederea asigurării stabilităţii şi a unei asiete convenabile;

d)

de a realiza rezerve de apă de mare la bord;

25. Elementele principale ale tancului de balast sunt:

a)

aerisirea, sorbul de umplere şi golire, tubul de sondă, supapa de siguranţă;

b)

aerisirea, tubul de sondă, supapa de siguranţă;

c)

aerisirea, ventilaţia, tubul de sondă;

d)

aerisirea, sorbul de umplere şi golire, tubul de sondă;

26. Aerisirea tancului de balast trebuie să aibă secţiunea în raport cu suma secţiunilor găurilor sorbului de umplere şi

golire astfel:

a)

egală;

b)

mai mare;

c)

mai mică;

d)

nu are importanţă

27. Elementele prizei de fund sunt:

a)

grătarul de protecţie, tubulatura de suflare, valvula Kingston, valvula de izolare;

b)

tubulatura de suflare, valvula Kingston;

c)

valvula Kingston, traductorul de debit, tubulatura de suflare;

d)

valvula de izolare, cutia de siguranţă, valvula Kingston;

28. Pentru alimentarea cazanelor de abur şi caldarinelor apa tehnică trebuie să aibă o concentraţie în săruri mai mică:

a)

mai mică de 15 PPM;

b)

mai mică de 5 PPM;

c)

mai mică de 3 PPM;

d)

mai mică de 50 PPM;

29. Apa este considerată dulce dacă are o concentraţie a sărurilor :

a)

sub 500 mg/l săruri;

b)

între 500-30000 mg/l săruri ;

c)

între 30000-40000 mg/l săruri;

d)

peste 40000 mg/l săruri

30. Instalaţia de stins incendiu cu jet compact de apă are rolul:

a)

de a răci focarul incendiului până la stingere, de a răci punţile pe timpul caniculei şi compartimentele adiacente celor incendiate;

b)

de a răci pereţii compartimentelor adiacente celui incendiate; de a răci focarul incendiului până la stingere;

c)

de a răci focarul incendiului până la stingere, de a răci pereţii compartimentelor adiacente celui incendiate, de a spăla lanţul ancorei si ancora la intrarea în nară;

d)

de a răci pereţii compartimentelor adiacente celui incendiate; de a răci focarul incendiului până la stingere şi de a fi utilizată ca principalul mijloc de stins incendiul indiferent de clasa incendiului;

31. In componenta instalaţiei de stins incendiu cu jet compact de apa, avem ca elemente principale:

a)

pompele principale de incendiu, pompa de avarie, magistrala instalaţiei, hidranţii;

b)

pompele principale de incendiu, pompe de avarie, magistrala instalaţiei, hidranţii, centrala de semnalizare a incendiilor la bord;

c)

pompele principale de incendiu, pompe de avarie, magistrala instalaţiei, hidranţii, hidroforul;

d)

pompele principale de incendiu, pompe de avarie, magistrala instalaţiei, hidranţii, pulverizatoarele din cabine;

32. Indicaţi care din elementele de mai jos aparţin instalaţiei de stins incendiu cu apă pulverizată:

a)

pompa apa de mare, pompa apa dulce, hidrofor, traductor presiune, magistrala aer comprimat, sprinklere sau drencere, sesizorul de debit;

b)

pompa apa de mare pompa apa dulce hidrofor traductor presiune magistrala aer comprimat sprinklere sau drencere, sesizorul de debit, ejector;

c)

pompa apa de mare pompa apa dulce hidrofor traductor presiune magistrala aer comprimat sprinklere sau drencere, sesizorul de debit,boiler;

d)

pompa apa de mare pompa apa dulce hidrofor traductor presiune magistrala aer comprimat sprinklere sau drencere, sesizorul de debit, hidranţii;

33. Instalaţia de stins incendiu cu abur se utilizează la:

a)

stingerea incendiilor pe coşul de fum şi a instalaţiilor electrice;

b)

stingerea incendiilor pe coşul de fum şi stingerea incendiilor în tancurile de combustibil;

3

c)

stingerea incendiilor în compartimentul de maşini acolo unde nu exista instalaţie cu dioxid de carbon;

d) stingerea incendiilor în cabinele de locuit şi stingerea incendiilor în tancurile de combustibil;

34. Concentraţia de abur suficienta pentru stingerea unui incendiu izbucnit într-un spaţiu închis este de:

a)

b)

c)

d)

18%;

21%;

35%;

30%;

35. Instalaţia de stins incendiu cu CO 2 se utilizează pentru:

a)

stingerea incendiilor în spatii închise ce se pot etanşa;

b)

stingerea incendiilor în spatii închise nesupravegheate cu excepţia compartimentului de maşini;

c)

stingerea incendiilor de produse petrolifere;

d)

stingerea incendiilor pe punţile deschise;

36. În caz de incendiu, buteliile cu CO 2 se lansează:

a)

toate odată pentru a obţine efect maxim;

b)

pe secţii în funcţie de compartimentul incendiat;

c)

una câte una până la stingerea incendiului;

d)

se calculează necesarul şi se lansează atâtea câte sunt necesare;

37. Concentraţia de CO 2 considerată suficientă pentru stingerea incendiului este de:

a) 15%;

b)

c)

d)

20%;

30%;

27%;

38. Instalaţia de ambarcare transfer combustibil a navei, are ca elemente principale:

a)

gurile de ambarcare, tancurile de depozitare, decantare şi serviciu, filtrele grosiere de combustibil, pompele de transfer combustibil, separatoarele de combustibil;

b)

pompele de ambarcare combustibil, gurile de ambarcare, tancurile de depozitare, decantare şi serviciu, filtrele grosiere de combustibil, pompele de transfer combustibil, separatoarele de combustibil;

c)

pompele de injecţie, pompele de ambarcare combustibil, gurile de ambarcare, tancurile de depozitare, decantare

şi serviciu, filtrele grosiere de combustibil, pompele de transfer combustibil, separatoarele de combustibil;

d)

injectoarele, pompele de injecţie, pompele de ambarcare combustibil, gurile de ambarcare, tancurile de depozitare, decantare şi serviciu, filtrele grosiere de combustibil, pompele de transfer combustibil, separatoarele de combustibil;

39. În funcţie de natura combustibilului, pentru o bună funcţionare a separatorului de combustibil se determină:

a)

turaţia tamburului, discul gravitaţional, temperatura de separare;

b)

temperatura de separare, diametrul interior al discului gravitaţional;

c)

presiunea de alimentare, temperatura de separare, discul gravitaţional;

d)

diametrul talerelor, presiunea şi temperatura la intrarea combustibilului în separator;

40. Temperatura în tancul de decantare trebuie să aibă o valoare care să asigure:

a)

posibilitatea transferării rapide a combustibilului în sistemul de injecţie;

b)

realizarea unei vâscozităţi a combustibilului care să de-a posibilitatea depunerii compuşilor solizi şi a apei pe fundul tancului

c)

evaporarea rapidă a apei din combustibil şi purjarea compuşilor grei;

d)

evitarea înfundării filtrelor şi tubulatrurilor tancului de decantare;

41. Tancul de serviciu are rolul:

a)

de a asigura decantarea combustibilului separat;

b)

de a stoca combustibilul separat în scopul introducerii în sistemul de injecţie;

c)

de a colecta fracţiunile grele de combustibil purjate în timpul serviciului;

d)

de amortizor pe instalaţia de combustubil

42. Indicaţi principalele caracteristici ale unui combustibil naval de tipul RMH 35:

a)

densitatea la 0,35t/m 3 la 18C

b)

vâscozitatea cinematică 35 cSt la 100C;

c)

vâscozitatea dinamică 35 cSt la 100C;

d)

vâscozitatea dinamică 35 cSt la 50C;

43. Valoarea maximă a vâscozităţii unui combustibil, care permite transferul cu ajutorul pompei de combustibil trebuie să fie de cel mult:

a)

1000 cSt;

b)

1100 cSt;

c)

1900 cSt;

d)

1500 cSt;

44. Tancurile de păstrare a apei potabile trebuie să îndeplinească condiţiile:

a)

ca număr să fie cel puţin două, să aibă pereţii acoperiţi astfel încât apa să nu intre în contact cu partea metalică;

b)

să posede instalaţie de răcire a apei, să aibă pereţii acoperiţi astfel încât apa să nu intre în contact cu partea metalică;

c)

să asigure păstrarea apei potabile pentru o perioadă de cel trei săptămâni;

d)

să aibă guri de vizită astfel încât periodic să se poată realiza analiza apei;

4

45. Indicaţi care este rolul lagărului de împingere:

a)

de a susţine în plan radial linia de arbori;

b)

de a proteja motorul principal de forţele radiale din linia de arbori;

c)

de a transmite corpului navei forţa de împingere a elicei;

d)

de a proteja linia de arbori la oboseală prin excluderea vibraţiilor torsionale;

46. În formula de calcul a diametrului tubulaturii

a)

debitul în m 3 /h;

b)

debitul în m 3 /s;

c)

debitul în l/s ;

d)

debitul în dm 3 /h;

d

4  Q π  v
4
Q
π  v

pe baza ecuaţie de continuitate Q reprezintă:

47. În formula de calcul a diametrului hidraulic d h , pentru conducte necirculare

d

h

a)

aria secţiunii circulare;

b)

aria secţiunii de trecere;

c)

aria secţiunii pereţilor tubulaturii ;

d)

aria totală a tubulaturii;

48. În formula de calcul a diametrului hidraulic d h , pentru conducte necirculare

d

h

a)

presiunea nominală a fluidului de lucru;

b)

perimetrul exterior al tubulaturii;

c)

presiunea maximă ;

d)

perimetrul secţiunii udate;

49. În formula de calcul a diametrului hidraulic d h , pentru conducte necirculare

d

h

a)

presiunea nominală a fluidului de lucru;

b)

perimetrul exterior al tubulaturii;

c)

presiunea maximă ;

d)

perimetrul secţiunii udate;

2A

P

termenul A reprezintă:

2A

P

termenul P reprezintă:

2A

P

termenul P reprezintă:

50. Diametrul hidraulic d h , în raport cu raza hidraulică R h se determină prin multiplicarea acestuia cu constanta:

a)

b)

c)

d)

2;

3;

4;

8;

51. La capătul racordului de aspiraţie al instalaţiei de santină se montează:

a)

filtre grosiere;

b)

sorburi cu filtre de protecţie şi armături de reţinere;

c)

filtre fine;

d)

regulatoare de debit;

52. Suma secţiunilor găurilor sorbului de santină în raport cu secţiunea tubulaturii de refulare trebuie să fie mai mare de:

a)

cel puţin 2 ori;

b)

ce putin 3 ori;

c)

cel puţin 4 ori;

d)

cel puţin 10ori;

53. Apa colectată în santina compartimentului de maşini:

a)

poate fi evacuată peste bord fără restricţii;

b)

poate fi evacuată peste bord numai prin separatorul de santină;

c)

se stochează şi se predă la mal;

d)

este arsă în inceneratorul de reziduuri;

54. Apa colectată în santina compartimentului de maşini:

a)

poate fi evacuată peste bord fără restricţii în cazuri de forţă majoră (agură de apă, incendiu);

b)

se separă şi se predă la mal;

c)

se poate utiliza ca balast;

d)

este arsă în inceneratorul de reziduuri;

55. Instalaţia de stropire şi inundare din încăperile cu substanţe explosive intră automat în funcţiune la o temperatură mai mare de:

a)

b)

c)

d)

28C;

30C;

35C ;

40C ;

56. În schema de mai jos ce reprezintă instalaţia de stropire şi inundare, elementele 8 reprezintă:

5

a) tubulatura de inundare; b) capetele tubulaturii de golire; c) traductoare termice; d) ieşirea

a)

tubulatura de inundare;

b)

capetele tubulaturii de golire;

c)

traductoare termice;

d)

ieşirea traseelor de descărcare;

57. În schema de mai jos ce reprezintă instalaţia de stropire şi inundare, elementele 11 reprezintă:

de s t ropire şi inundare, elementele 11 reprezintă: a) supape de siguranţă ; b) armături

a)

supape de siguranţă;

b)

armături reglabile de scăpare;

c)

clapeţi cu reţinere;

d)

armături ce controlează rapiditatea inundării;

58. În schema de mai jos ce reprezintă instalaţia de stropire şi inundare, elementul 6 reprezintă:

de mai jo s ce reprezintă instalaţia de stropire şi inundare, elementul 6 reprezintă: a) supapă

a) supapă de siguranţă;

6

b)

armătură ce controlează rapiditatea inundării;

c)

clapet cu reţinere;

d)

semnalizator electrohidraulic prezenţă debit;

59. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu pulberi stingătoare elementele 1 reprezintă:

8 6 10 7 4 3 7 2 9 7 5 1 a) recipiente cu
8
6
10
7
4
3
7
2
9
7
5
1
a)
recipiente cu pulbere stingătoare;
b)
butelii cu CO 2 sau N 2 ;
c)
butelii cu aer comprimat cu rol în transportul pulberii stingătoare;
d)
recipiente cu lichid spumogen;

60. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu pulberi stingătoare elementul 8 reprezintă:

8 6 10 7 4 3 7 2 9 7 5 1 a) butelie cu
8
6
10
7
4
3
7
2
9
7
5
1
a)
butelie cu dioxid de carbon;
b)
butelie cu azot;
c)
butelie cu aer comprimat;
d)
butelie cu praf stingător;

61. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu pulberi stingătoare elementele 4 reprezintă:

8 6 10 7 4 3 7 2 9 7 5 7 1
8
6
10
7
4
3
7
2
9
7
5
7
1

a)

capete de afânare;

b)

guri de evacuare;

c)

guri de umplere;

d)

traductoare termice;

62. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu pulberi stingătoare elementul 3 reprezintă:

8 6 10 7 4 3 7 2 9 7 5 1 a) regulator de
8
6
10
7
4
3
7
2
9
7
5
1
a)
regulator de debit;
b)
regulator de presiune;
c)
ejector;
d)
exhaustor;

63. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu pulberi stingătoare elementele 7 reprezintă:

8 6 10 7 4 3 7 2 9 7 5 1 a) valvule de
8
6
10
7
4
3
7
2
9
7
5
1
a)
valvule de izolare;
b)
armături de reţinere;
c)
armături de comandă;
d)
valvule de zonă;

64. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu pulberi stingătoare, valvulele de zonă sunt deschise:

8 6 10 7 4 3 7 2 9 7 5 8 1
8
6
10
7
4
3
7
2
9
7
5
8
1

a)

toate odată automat la acţionarea robinetului buteliei 8;

b)

una câte una consecutiv;

c)

manual de catre operator;

d)

câte una singură, ce permite trecerea pulbeii doar în compartimentul incendiat;

65. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu spumă mecanică elementul 1 reprezintă:

9

8 2 M 7 3 4 5 1 5 a) recipient cu aer comprimat; b)
8
2
M 7
3
4
5
1
5
a)
recipient cu aer comprimat;
b)
rezervor cu spumogen;
c)
rezervor cu soluţie spumogenă;
d)
recipient cu dioxid de carbon;

66. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu spumă mecanică elementul 7 reprezintă:

9

8 2 M 7 3 4 5 1 5 a) tubulatura de aer comprimat; b)
8
2
M 7
3
4
5
1
5
a)
tubulatura de aer comprimat;
b)
tubulatura de golire;
c)
tubulatura de distribuţie a soluţiei spumogenă;
d)
recipient de umplere;

67. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu spumă mecanică elementul 9 reprezintă:

9

9

8 2 M 7 3 4 5 1 5 a) magistrala de apa de mare;
8
2
M 7
3
4
5
1
5
a)
magistrala de apa de mare;
b)
tubulatura de apa dulce;
c)
tubulatură de aer comprimat;
d)
magistrala de spumă mecanică;

68. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu spumă mecanică elementul 2 reprezintă:

6

5 7 4 8 3 2 1 a) praf spumogen; b) lichid spumogen concentrat; c)
5
7
4
8
3
2
1
a)
praf spumogen;
b)
lichid spumogen concentrat;
c)
soluţie spumantă;
d)
lichid de separaţie;

69. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu spumă mecanică elementul 3 reprezintă:

6

5 7 4 8 3 2 1 a) dispersor; b) piston lichid de separaţie; c)
5
7
4
8
3
2
1
a)
dispersor;
b)
piston lichid de separaţie;
c)
soluţie spumantă;
d)
traductor de nivel;

10

70. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu spumă mecanică elementul 6 reprezintă:

6

5 7 4 8 3 2 1
5
7
4
8
3
2
1

a)

reductor;

b)

ejector;

c)

injector spumă;

d)

traductor debit;

71. În schema de mai jos, a instalaţiei de stins incendiul cu spumă mecanică, elementul 5 reprezintă:

6

5 7 4 8 3 2 1 a) magistrală apă de mare; b) tubulatura de
5
7
4
8
3
2
1
a)
magistrală apă de mare;
b)
tubulatura de apă dulce;
c)
tubulatura de aer comprimat;
d)
tubulatura de dioxid de carbon;

72. Valoarea maximă a vâscozităţii unui combustibil, care permite transferul cu ajutorul pompei de combustibil trebuie să fie de cel mult:

e)

1000 cSt;

f)

1100 cSt;

g)

1900 cSt;

h)

1500 cSt;

11