CUBA

2.2.1. Elemente de ordin istoric

Cuba a fost descoperit de ctre Columb, la 28 octombrie 1492, cu prilejul primei sale
cltorii spre lumea nou. La inceputul secolului XVI, ea este ocupat de spanioli, care
infiineaz oraele Santiago de Cuba i Havana. Iniial cuprins in vice-regatul Noua
Spanie, Cuba devine, in 1777, cpitnie general de sine stttoare. In timpul dominaiei
spaniole sunt adui sclavi negri ca for de munc pe diversele plantaii, proces ce se
desfoar concomitent cu diminuarea numrului populaiei indigene, ca urmare a
expediiilor militare240. La 10 decembrie 1898, dup incheierea, in condiii defavorabile
pentru ea, a rzboiului hispano-american, Spania este obligat s renune la suveranitatea
asupra Cubei. In 1901 Cuba ii dobandete independena, primul su preedinte fiind
Tomas Estrada Palma. Prin amendamentul Platt, adoptat in acelai an, S.U.A. ii
pstreaz dreptul de a interveni in politica insulei. In 1934, S.U.A. renun la
amendamentul Platt, dar continu s pstreze o important baz militar pe teritoriul
Cubei, la Guantanamo. Generalul Fulgencio Batista, fost sergent in armata cubanez,
devine preedinte al rii, in urma unei lovituri de stat. El exercit puterea prin mijloace
dictatoriale, fiind inlturat de la putere la 1 ianuarie 1959, ca urmare a unor ample aciuni
revoluionare desfurate de un puternic front democratic revoluionar, in frunte cu Fidel
Castro.
Apropierea din ce in ce mai puternic a politicii lui Fidel Castro fa de ideile socialiste i
de blocul sovietic duce la degradarea relaiilor cu S.U.A., care sunt intrerupte la 3
ianuarie 1961. Dintre evenimentele ce s-au succedat se pot meniona: instituirea unei
blocade, la care S.U.A. raliaz i statele membre ale Organizaiei Statelor Americane,
euarea unei debarcri a exilailor cubanezi anticastriti la Playa Giron, dramatica criz a
rachetelor sovietice din Cuba, care adusese practic omenirea in ajunul unei noi
conflagraii. In 1976, Cuba adopt o nou Constituie care instituionalizeaz rolul
conductor al partidului comunist. In perioada care urmeaz se inregistreaz pe de o parte
angajarea puternic a Cubei in sprijinirea micrilor revoluionare din Africa i America
Latin, dar i emigrarea unor numeroi cubanezi, nemulumii din punct de vedere politic
sau ca urmare a degradrii situaiei economice.

Dup prbuirea Uniunii Sovietice i criza pe care o inregistreaz regimurile socialiste in

Europa, Cuba ii menine orientarea marxist, inclusiv lozinca "socialismul sau
moartea", acceptand ins anumite msuri de liberalizare economic, de incurajare a
turismului i de toleran fa de biserica catolic.
Un eveniment important il constituie vizita Papei Ioan Paul al II-lea in Cuba, intre 21-25
ianuarie 1998. Suveranul pontif face apel la ridicarea embargoului impus acestei ri, dar
solicit i din partea autoritilor cubaneze ca acestea s respecte drepturile omului.
Pentru prima oar, in decembrie 1998 autoritile cubaneze permit srbtorirea
Crciunului, iar in ianuarie 1999 administraia american anun restabilirea legturilor
potale intre cele dou ri. La 28 iunie 2000, justiia american permite reintoarcerea in
Cuba a minorului Elian Gonzales pentru a locui impreun cu tatl su, punand capt
astfel unei dispute juridice care durase apte luni. Elian Gonzales fusese salvat dup o
ambarcaiune euat i era revendicat de rudele sale refugiate la Miami. Decizia este
salutat de autoritile cubaneze, dar criticat de emigranii anticastriti din Florida.
2.2.2. Dezvoltarea constituional
Prima Constituie a Cubei dateaz din 12 februarie 1901, fiind promulgat la scurt timp
dup independena rii.
A doua Constituie democratic este adoptat la 10 octombrie 1940, dar este suspendat
ca urmare a loviturii de stat condus de generalul Fulgencio Batista y Zaldivar.
Constituia din 1940 adopt modelul prezidenial de guvernare, iar puterea legislativ
aparinea Congresului, constituit dup modelul american, din Senat i Camera
Reprezentanilor.
Dup instaurarea regimului socialist in Cuba, o nou Constituie este aprobat prin
referendumul din 15 februarie 1976 i intr in vigoare la 24 februarie acelai an. In
referendumul desfurat, la care participaser 5.717.266 ceteni, procentul votanilor in
favoarea Constituiei fusese de 95,7%.
In anul 1976 se desfoar alegeri municipale i pentru Adunarea Naional a Puterii
Poporului, in dou etape, membrii Adunrii Naionale a Puterii Poporului fiind alei de
delegaii adunrilor municipale. In cadrul primei edine, Adunarea l-a ales ca preedinte
al Consiliului de Stat pe Fidel Castro i vicepreedinte pe Raul Castro.
2.2.3. Organizarea constituional

Constituia cubanez din 1976, in prezent inc in vigoare, cuprinde 141 articole grupate
in 12
capitole, precum i o anex incluzand o serie de dispoziii tranzitorii.
Ordinea tratrii materiilor este urmtoarea: preambul; principiile politice, sociale i
economice ale statului; cetenia; familia; educaia i cultura; egalitatea; drepturile
fundamentale, indatoririle i
garaniile; principiile organizrii i funcionrii organelor de stat; organele supreme ale
puterii poporului; organele locale ale puterii populare; tribunalele i procurorul general;
sistemul electoral; reforma constituional.
Preambulul Constituiei cubaneze reafirm cerina continurii revoluiei cubaneze,
intemeiat pe doctrina marxist i pe principiile internaionalismului proletar, estimand c
transformrile efectuate in Cuba sunt singurele in msur s ocroteasc poporul cubanez
impotriva sclaviei, servituii i capitalismului, asigurand totodat demnitatea uman.
Sunt redate in mod expres, in preambulul Constituiei cubaneze, cuvintele lui Jose Marti,
care dorea ca legea fundamental a rii s reprezinte o contribuie a cubanezilor la
recunoaterea deplinei demniti a omului.
In Capitolul I, Republica Cuba este definit ca fiind un stat socialist al muncitorilor i
ranilor, precum i al tuturor muncitorilor i intelectualilor.
Organele supreme ale puterii populare, prevzute in Capitolul VIII, sunt Adunarea
Naional a Puterii Poporului, aleas pe o perioad de cinci ani de adunrile municipale
ale puterii poporului, in conformitate cu procedura stabilit de lege. Adunarea
desemneaz din randul su Consiliul de Stat, compus dintr-un preedinte, un prim
vicepreedinte, cinci vicepreedini, un secretar i 24 de membri.
Preedintele Consiliului de Stat indeplinete, in acelai timp, funcia de ef de stat i ef
al Guvernului. Aceste prerogative sunt deinute de la 2 decembrie 1976 de Fidel Castro
Ruz, care de la 6 februarie 1959 deine i funcia de prim-ministru.
In competena Adunrii Naionale a Puterii Poporului intr, printre altele, stabilirea unor
modificri ale Constituiei, adoptarea legilor, adoptarea unor hotrari cu privire la
constituionalitatea legilor sau decretelor-legi, revocarea unor decrete ale Consiliului de
Stat, discutarea i aprobarea planurilor economice, declararea strii de rzboi i aprobarea
tratatelor de pace, alegerea unor inali demnitari .a.

Legile i rezoluiile sunt adoptate in cadrul Adunrii Naionale a Puterii Poporului cu

majoritate de voturi, ele intrand in vigoare la data prevzut in cuprinsul lor. De reinut
sunt prevederile art.80 din Constituia cubanez, potrivit crora "statutul deputatului nu
confer nici un fel de privilegii personale i nici beneficii economice de nici un fel".
Deputaii urmeaz s ii exercite concomitent profesia i s-i pstreze locul de munc pe
care il au, in msura in care participand la edine sunt obligai s lipseasc, fr plata
salariului, de la locul unde lucreaz li se va asigura o retribuie echivalent.
Deputaii membri ai Adunrii Naionale a Puterii Poporului nu pot fi arestai sau trimii in
judecat fr autorizarea Adunrii sau a Consiliului de Stat, dac Adunarea nu se gsete
in sesiune, cu excepia cazurilor de flagrant delict.
Potrivit art.83 din Constituie, deputaii care fac parte din Adunarea Naional a Puterii
Poporului pot fi revocai oricand de ctre alegtorii lor, pe cile i folosind mijloacele
prevzute de lege.
Consiliul de Stat deine i el un numr de atribuii importante, printre care stabilirea datei
alegerilor, emiterea de decrete-legi in perioadele in care Adunarea Naional a Puterii
Poporului nu este in sesiune, decretarea mobilizrii generale, acordarea de decoraii,
ratificarea tratatelor
Preedintele Consiliului de Stat, care este i ef al Guvernului, reprezint ara, conduce
edinele Consiliului de Stat i ale Consiliului de Minitri, controleaz activitatea
ministerelor, primete scrisorile de acreditare ale ambasadorilor strini i este
comandantul suprem al forelor armate revoluionare. In lipsa sa, atribuiile sale vor fi
exercitate de primul vicepreedinte.
Consiliul de Minitri reprezint cel mai inalt organ executiv i administrativ. Din
Consiliul de Minitri fac parte eful statului i al Guvernului, primul vicepreedinte,
vicepreedinii, preedintele organului central de planificare, minitrii, secretarii de stat i
ali membri stabilii prin lege. Consiliul de Minitri organizeaz i conduce viaa
economic, cultural, tiinific, social i aprarea rii, propune proiecte de legi, aprob
tratatele internaionale i le supune ratificrii Consiliului de Stat sau Adunrii Naionale a
Puterii Poporului, indrum i controleaz comerul exterior, elaboreaz bugetul, adopt
msuri in domeniul monetar, asigur aprarea naional, conduce administraia statului,
asigur aplicarea legilor i rezoluiilor Adunrii Naionale a Puterii

Poporului, acord azil teritorial .a.

Organele locale ale puterii populare sunt stabilite prin lege, in toate unitile
administrativteritoriale
urmand s fie constituite i convocate adunri locale ale delegailor puterii populare.
Acestea au misiunea s asigure aplicarea legilor, s aleag comitete executive, s adopte
msuri
aplicabile pe plan local i s desemneze persoane din conducerea autoritilor locale.
Comitetele executive constituie organe colegiale, alese de adunrile provinciale i
municipale
ale puterii poporului, avand importante atribuii in ce privete aplicarea hotrarilor
adoptate de
adunri i adoptarea unor msuri pentru infptuirea hotrarilor acestora.
Sistemul judiciar este prevzut in Capitolul X al Constituiei, el compunandu-se dintr-un
numr
de instane, in fruntea crora se gsete Curtea Suprem a Poporului. Dei art.122
precizeaz c
instanele judiciare sunt independente de toate celelalte organe, prin acelai articol se
precizeaz c
ele sunt subordonate fa de Adunarea Naional i Consiliul de Stat, ca exponente ale
puterii
poporului.
Obiectivele puterii judiciare sunt precis delimitate de art.123 din Constituie, ele urmand
in
primul rand s apere legalitatea socialist, regimul economic, social i politic stabilit prin
Constituie,
proprietatea socialist i proprietatea personal, drepturile i interesele legitime ale
ageniilor de stat
i economice, ale instituiilor sociale i ale maselor, s apere viaa, libertatea, demnitatea,
onoarea,
proprietatea, relaiile de familie i alte drepturi legitime i interese ale cetenilor.
De reinut, in cadrul acestui capitol, sunt prevederile art.127, care precizeaz c toate

tribunalele funcioneaz intr-o form colegial. Judectorii de profesie i judectorii

populari au
drepturi egale, dar trebuie acordat prioritate judectorilor populari (lay judges), datorit
importanei lor sociale (art.127 alin.3).
Tribunalele sunt obligate s raporteze cu privire la activitatea lor, cel puin o dat pe an,
adunrilor care le-au ales, care au i dreptul de a le revoca.
Procurorul General are ca misiune principal s controleze modul in care este asigurat
legalitatea socialist i cum sunt respectate legile de ctre ceteni i instituii. Procurorul
General al
Republicii este ales de Consiliul de Stat i este membru al Consiliului de Conducere ale
Curii
Supreme a Poporului.
Sistemul electoral, prevzut de Capitolul XI, consacr posibilitatea fiecrui cetean
cubanez, de la varsta de 16 ani, s voteze, cu excepia persoanelor incapabile i a celor
care au
pierdut dreptul de a alege in urma unei condamnri penale. Pentru a fi ales in Adunarea
Naional a
Puterii Poporului sau in celelalte adunri ale poporului, trebuie s fi implinit varsta de 18
ani.
Numrul de membri ai fiecrei Adunri este determinat prin lege, in funcie de numrul
populaiei.
303
Drept Constituional Comparat
Alegerile se desfoar mai intai la nivelul adunrilor municipale, alese prin vot direct,
care, la
randul lor, desemneaz delegai pentru adunrile provinciale ale puterii populare, iar
acetia, la
randul lor, desemneaz delegai pentru Adunarea Naional a Puterii Poporului.
Modificarea Constituiei poate fi fcut cu o majoritate de dou treimi a membrilor
Adunrii Naionale a Puterii Poporului, folosindu-se ca modalitate de vot apelul nominal.