CONTECIOSUL ADMINISTRATIV

No?iune ?i trasaturi interna?ionala ?i desfa?oara activitatea

-contenciosul administrativ reprezinta activitatea de solutionare de
catre instantele de contencios administrativ competente potrivit
legii organice a litigiilor n care cel putin una dintre parti este o
autoritate publica, iar conflictul s-a nascut fie din emiterea sau
ncheierea, dupa caz, a unui act administrativ, n sensul prezentei
legi, fie din nesolutionarea n termenul legal ori din refuzul
nejustificat de A a rezolva o cerere referitoare la un drept sau la un
interes legitim.
Are urmatoarele trasaturi:
- este un contencios de plina jurisdictie, deoarece instanta
de judecata, solutionnd actiunea poate, potrivit prevederilor art.18
din lege, nu numai sa anuleze n tot sau n parte actul administrativ
sau sa oblige autoritatea publica sa emita un act administrativ, ci sa
hotarasca si asupra despagubirilor pentru daunele materiale si
morale cauzate, daca reclamantul a solicitat acest lucru;
- recunoaste competenta de a sesiza instanta de contencios
administrativ si unor autoritati publice sau structuri
neguvernamentale prin exercitarea fie a contenciosului subiectiv,
fie a contenciosului obiectiv
- instituie o procedura prealabila, potrivit careia persoana
care se considera vatamata, nainte de a introduce actiunea la
instanta de contencios administrativ, trebuie sa se adreseze
autoritatii publice care a emis actul ori autoritatii ierarhic
superioare, daca aceasta exista, solicitnd revocarea n tot sau n
parte a actului administartiv care i-a vatamat un drept sau un
interes legitim;
- are doua grade de jurisdictie - n fond si n recurs;
- jurisdictiile administrative speciale sunt facultative, astfel ca
persoana se poate adresa instantei de contencios administrativ, daca
ntelege sa nu exercite procedura administrativ-jurisdictionala;
- actiunea poate fi formulata si personal mpotriva persoanei
care a elaborat, a emis sau a ncheiat actul ori, dupa caz, care se
face vinovata de refuzul de a rezolva cererea referitoare la un
drept subiectiv sau la un interes legitim, care poate fi obligata la
plata daunelor n mod solidar cu autoritatea puBLICA.

Instan?ele de contencios administrativ

Instantele de contencios administrativ sunt:

-sectia de contencios administrativ si fiscal a naltei Curti de
Casatie si Justitie
-sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de
apel
-tribunalele administrativ-fiscale.
Astfel, litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de
autoritatile publice locale si judetene, precum si cele care privesc
taxe si impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale
acestora de pna la 500.000 de lei se solutioneaza n fond de
tribunalele administrativ-fiscale. Recursul se judeca de sectiile de

contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel

Litigiile privind actele administrative emise sau ncheiate de
autoritatile publice centrale, precum si cele care privesc taxe si
impozite, contributii, datorii vamale, precum si accesorii ale
acestora mai mari de 500.000 de lei se solutioneaza n fond de
sectiile de contencios administrativ si fiscal ale curtilor de apel.
Recursul se judeca de Sectia de contencios administrativ si fiscal a
naltei Curti de Casatie si Justitie.
n ceea ce prive?te competen?a teritoriala, art.10 alin.(3) din
lege prevede ca reclamantul se poate adresa instantei de la
domiciliul sau sau celei de la domiciliul prtului. Daca
reclamantul a optat pentru instanta de la domiciliul prtului, nu
se poate invoca exceptia necompetentei teritoriale.

Obiectul ac?iunii
Din textul legal rezulta ca obiectul ac?iunii l poate constitui:
- anularea n tot sau n parte a unui act administrativ
- repararea pagubei cauzate
- reparatii pentru daune morale
- obligarea autoritatii publice de a emite un act sau un alt
nscris, respectiv de a efectua o anumita operatiune administrativa.
ntruct contractele administrative sunt asimilate prin lege
actelor administrative, rezulta ca obiectul actiunii n contencios
administrativ l poate constitui si aceste contracte.
Legea prevede n acest sens ca instanta de contencios
administrativ este competenta sa solutioneze litigiile care apar n
fazele premergatoare ncheierii unui contract administrativ,
precum si orice litigii legate de ncheierea, modificarea,
interpretarea, executarea si ncetarea contractului administrativ.
La judecarea litigiilor care au ca obiect contactele
administrative, instanta trebuie sa aiba n vedere faptul ca principiul
libertatii contractuale este subordonat principiului prioritatii
interesului public.
Fazele procedurii contenciosului administrativ

Procedura contenciosului administrativ cuprinde doua faze:

procedura prealabila sesizarii instantei competente si procedura n
fata instantei de contencios administrativ.
Procedura prealabila sau recursul gratios este reglementata de
dispozitiile art.7 din lege, care statueaza ca nainte de a se adresa
instantei de contencios administrativ competente, persoana care se
considera vatamata ntr-un drept al sau ori ntr-un interes legitim
printr-un act administrativ individual trebuie sa solicite autoritatii
publice emitente sau autoritatii ierarhic superioare, daca aceasta
exista, n termen de 30 de zile de la data comunicarii actului,
revocarea, n tot sau n parte, a acestuia.
n timp ce procedura prealabila la autoritatea publica emitenta
a actului administrativ ce urmeaza a fi atacat n justitie este
obligatorie, sesizarea organului ierarhic superior autoritatii emitente
este facultativa.
Plngerea prealabila este necesara si n cazul contractelor

administrative, mai ca n aceasta situatie ea avnd semnificatia

concilierii specifice litigiilor comerciale.
Procedura prealabila nu este obligatorie:
- n cazul actiunilor introduse de prefect, Avocatul Poporului,
Ministerul Public si Agentia Nationala a Functionarilor Publici;
- n cazul actiunii introduse de persoana vatamata prin
ordonante sau dispozitii din ordonante;
- n cazul actelor administrative atipice, respectiv refuzul
nejustificat si nesolutionarea n termenul legal a unei cereri
referitoare la un drept sau un interes legitim;
- n cazul exceptiei de nelegalitate.
Procedura n fata instantei de contencios administrativ ncepe
cu introducerea actiunii la instanta competenta a fi sesizata.
Cererile prin care se solicita anularea unui act administrativ
individual, a unui contract administrativ, recunoasterea dreptului
pretins si repararea pagubei cauzate se introduc n termen de 6 luni
de la:
a) data comunicarii raspunsului la plngerea prealabila;
b) data comunicarii refuzului nejustificat de solutionare a
cererii;
c) data expirarii termenului de solutionare a plngerii
prealabile, respectiv data expirarii termenului legal de solutionare a
cererii;
d) data expirarii termenului prevazut la art. 2 alin. (1) lit. h),
calculat de la comunicarea actului administrativ emis n
solutionarea favorabila a cererii sau, dupa caz, a plngerii
prealabile;
e) data ncheierii procesului-verbal de finalizare a procedurii
concilierii, n cazul contractelor administrative.
Pentru actiunile formulate de Avocatul Poporului, Ministerul
Public, prefect si Agentia Nationala a Functionarilor Publici
termenul de 6 luni curge de la data cnd s-a cunoscut existenta
actului nelegal, dar nu mai trziu de 1 an de la data luarii la
cunostinta, data introducerii cererii sau data ncheierii procesuluiverbal
de conciliere, dupa caz
Subiectele care pot sesiza instan?a de contencios
administrativ

Potrivit legeii, orice persoana care se considera vatamata

ntr-un drept al sau ori ntr-un interes legitim, de catre o autoritate
publica, printr-un act administrativ sau prin nesolutionarea n
termenul legal a unei cereri, se poate adresa instantei de
contencios administrativ competente, pentru anularea actului,
recunoasterea dreptului pretins sau a interesului legitim si
repararea pagubei ce i-a fost cauzata. Interesul legitim poate fi
att privat, ct si public.
Se poate adresa instantei de contencios administrativ si
persoana vatamata ntr-un drept al sau sau ntr-un interes legitim
printr-un act administrativ cu caracter individual, adresat altui
subiect de drept.
A?adar, legea i recunoaste tertului posibilitatea de a se adresa
instantei de contencios administrativ facnd dovada vatamarii
dreptului sau subiectiv sau a interesului legitim prin actul
administrativ individual adresat altui subiect de drept.
Particularitatea acestei situatii este data de faptul ca tertul
trebuie sa ndeplineasca procedura prealabila din momentul n care

a luat la cunostinta, pe orice cale, de existenta actului.

Legea contenciosului administrativ s-a acordat competen?a unor
autorita?i publice de a sesiza instan?a de contencios administartiv:
Avocatul Poporului ?i Ministerul Public.
Avocatul Poporului, n urma controlului realizat, potrivit legii
sale organice, daca apreciaza ca ilegalitatea actului sau refuzul
autoritatii administrative de a-si realiza atributiile legale nu poate
fi nlaturat dect prin justitie, poate sesiza instanta competenta de
contencios administrativ de la domiciliul petentului. Petitionarul
dobndeste de drept calitatea de reclamant, urmnd a fi citat n
aceasta calitate. Daca petitionarul nu si nsuseste actiunea
formulata de Avocatul Poporului la primul termen de judecata,
instanta de contencios administrativ anuleaza cererea.
Avocatul Poporului nu se substituie persoanei fizice vatamate,
deoarece legea prevede expres ca petitionarul care a sesizat
Avocatul Poporului dobndeste de drept calitatea de reclamant,
urmnd a fi citat n aceasta calitate, iar la primul termen de judecata
va preciza daca si nsuseste sau nu actiunea formulata de Avocatul
Poporului, potrivit principiului disponibilitatii.
Avocatul Poporului poate fi sesizat numai de persoane fizice ?i
numai n legatura cu actele emise de autorita?ile administrative.
Ministerul Public, atunci cnd, n urma exercitarii atributiilor
prevazute de legea sa organica, apreciaza ca ncalcarile
drepturilor, libertatilor si intereselor legitime ale persoanelor se
datoreaza existentei unor acte administrative unilaterale
individuale ale autoritatilor publice emise cu exces de putere, cu
acordul prealabil al acestora, sesizeaza instanta de contencios
administrativ de la domiciliul persoanei fizice sau de la sediul
persoanei juridice vatamate. Petitionarul dobndeste de drept
calitatea de reclamant, urmnd a fi citat n aceasta calitate.
prin emiterea unui act administrativ normativ se vatama un
interes legitim public, sesizeaza instanta de contencios
administrativ competenta de la sediul autoritatii publice emitente.
n acest caz, actiunea este introdusa mpotriva actului
administrativ normativ ce vatama un interes legitim public, iar
Ministerul Public are calitatea de reclamant.
Conform legii, autoritatea publica emitenta a unui act
administrativ unilateral nelegal poate sa solicite instantei anularea
acestuia, n situatia n care actul nu mai poate fi revocat ntruct a
intrat n circuitul civil si a produs efecte juridice. n cazul admiterii
actiunii, instanta se pronunta, daca a fost sesizata prin cererea de
chemare n judecata, si asupra validitatii actelor juridice ncheiate
n baza actului administrativ nelegal, precum si asupra efectelor
juridice produse de acestea. Actiunea poate fi introdusa n termen
de un an de la data emiterii actului.
Autoritatea emitenta are la dispozitie un an de la data emiterii
actului pentru a se adresa instantei de contencios administrativ.
Un alt subiect care poate sesiza instanta de contencios
administrativ este persoana vatamata n drepturile sau n
interesele sale legitime, prin ordonante sau dispozitii din
ordonante ale Guvernului neconstitutionale.
Temei constitutional l reprezinta dispozitiile art.126 alin.(6)
teza finala din Legea fundamentala, potrivit carora instantele de
contencios administrativ sunt competente sa solutioneze cererile
persoanelor vatamate prin ordonante sau, dupa caz, prin dispozitii
din ordonante declarate neconstitutionale.

Potrivit dispozi?iilor art.9 din Legea contenciosului

administrativ, actiunea poate avea n vedere att ordonantele si
dispozitiile din ordonante care au fost declarate neconstitutionale
urmare a ridicarii exceptiei n alta cauza, ct si ordonantele si
dispozitiile din ordonante considerate neconstitutionale de catre
persoana vatamata.
n primul caz, actiunea poate fi introdusa direct la instanta de
contencios administrativ competenta, n limita unui termen de
decadere de un an, calculat de la data publicarii deciziei Curtii
Constitutionale n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I.
n cel de-al doilea caz, persoana care se considera vatamata
poate introduce actiune la instanta de contencios administrativ
nsotita de exceptia de neconstitutionalitate, n masura n care
obiectul principal nu este constatarea neconstitutionalitatii
ordonantei sau a dispozitiei din ordonanta.
Actiunea poate avea ca obiect acordarea de despagubiri pentru
prejudiciile cauzate prin ordonante ale Guvernului, anularea actelor
administrative emise n baza acestora, precum si, dupa caz,
obligarea unei autoritati publice la emiterea unui act administrativ
sau la realizarea unei anumite operatiuni administrative.
n ceea ce priveste tutela administrativa exercitata de Agentia
Nationala a Functionarilor Publici, legea statueaza ca aceasta poate
ataca n fata instantei de contencios administrativ actele
autoritatilor publice centrale si locale prin care se ncalca
legislatia privind functia publica, n conditiile prezentei legi si ale
Legii nr. 188/1999 privind Statutul functionarilor publici,
republicata.
Termenul pentru sesizarea instantei este de 6 luni de la data
cnd s-a cunoscut existenta actului nelegal.
Actiunile formulate de prefect si de Agentia Nationala a
Functionarilor Publici determina suspendarea de drept a actului
administrativ atacat.
Actele nesupuse controlului ?i limitele controlului

Actele exceptate de la controlul instan?ei de contencios

administrativ sunt prevazute n mod expres prin Constitu?ie.
Astfel, potrivit art.126 alin.(6) teza nti din Legea fundamentala,
Controlul judecatoresc al actelor administrative ale autoritatilor
publice, pe calea contenciosului administrativ, este garantat, cu
exceptia celor care privesc raporturile cu Parlamentul, precum si
a actelor de comandament cu caracter militar.
Dispozi?iile art.5 alin.(1) din Legea nr.554/2004 consacra cele doua
categorii de acte exceptate de la controlul instan?elor de contencios
administrativ, preciznd ?i limitele controlului. n acest sens, legea
statueaza ca nu pot fi atacate pe calea contenciosului administrativ
actele administrative pentru modificarea sau desfiintarea carora se
prevede, prin lege organica, o alta procedura judiciara.
De asemenea, se precizeaza ca actele administrative emise pentru
aplicarea regimului starii de razboi, al starii de asediu sau al celei
de urgenta, cele care privesc apararea si securitatea nationala ori
cele emise pentru restabilirea ordinii publice, precum si pentru
nlaturarea consecintelor calamitatilor naturale, epidemiilor si
epizootiilor pot fi atacate numai pentru exces de putere.

Executarea hotarrilor definitive ?i irevocabile

Hotarrile pronuntate de instantele de contencios

administrativ, definitive si irevocabilesunt puse n executare de
catre autoritatea publica prta.
n cazul n care prin hotarre se dispune obligarea autoritatii
publice sa ncheie, sa nlocuiasca sau sa modifice actul
administrativ ori sa elibereze un alt nscris executarea hotarrii
definitive si irevocabile se face n termenul prevazut n cuprinsul
acesteia, iar n lipsa unui astfel de termen, n cel mult 30 de zile de
la data ramnerii irevocabile a hotarrii.
Pentru nerespectarea acestei obligatii, legea instituie o amenda
de 20% din salariul minim brut pe economie pe zi de ntrziere.
Amenda se aplica conducatorului autoritatii publice sau, dupa caz,
persoanei obligate sa puna n executare hotarrea.
Daca hotarrile nu sunt executate sau nu sunt respectate nici
dupa aplicarea amenzii, legea stabileste o pedeapsa mai grava,statund ca neexecut
area din motive imputabile sau nerespectarea
hotarrilor judecatoresti definitive si irevocabile pronuntate de
instanta de contencios administrativ, n termen de 30 de zile de la
data aplicarii amenzii, constituie infractiune si se pedepseste cu
nchisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amenda de la 2.500 lei la
10.000 lei.