Sunteți pe pagina 1din 62
Modulul 1 – Bloc 2 (material 2) Proiectarea lecției BaCuLit – Aspecte fundamentale şi concepte
Modulul 1 – Bloc 2 (material 2) Proiectarea lecției BaCuLit – Aspecte fundamentale şi concepte

Modulul 1 Bloc 2 (material 2)

Proiectarea lecției BaCuLit Aspecte fundamentale şi concepte cheie

Disclaimer

Acest proiect a fost finanțat prin sprijinul Comisiei Europene. Publicația aceasta reflectă doar punctul de vedere al autorilor și Comisia nu se face responsabilă pentru nicio utilizare a informațiilor conținute aici.

face responsabilă pentru nicio utilizare a informațiilor conținute aici. BaCuLit Association e.V. Module 1 Block 2
BaCuLit Association e.V.
BaCuLit Association e.V.
face responsabilă pentru nicio utilizare a informațiilor conținute aici. BaCuLit Association e.V. Module 1 Block 2

Conţinutul Modulului 1 – Proiectarea lecţiei în BaCuLit

BLOC 1

Introducere: De ce contează lectura în toate disciplinele școlare?

Ce vor învăța participanții în timpul cursului BaCuLit? (Conținutul și structura curriculumului BaCuLit, principii fundamentale ale dezvoltării profesionale)

Cum vor lucra participanții în timpul cursului BaCuLit?

(Manualul profesorului, sarcini finale, cerințe pentru certificarea BaCuLit; opțional:

platforma Moodle)

BLOC 2

Cadrul BaCuLit al proiectării lecției: De ce sunt centrale următoarele concepte cross- curriculare în proiectarea lecției în cadrul BaCuLit:

Metacogniția Interacțiunea Implicarea Care sunt întrebările principale atunci când proiectăm o lecție sau o unitate?

Cadrul proiectării lecţiilor în cursul BaCuLit

Interacţiune Evaluare Vocabular Sprijinirea învăţării disciplinei prin îmbunătăţirea competenţelor de
Interacţiune
Evaluare
Vocabular
Sprijinirea învăţării
disciplinei prin
îmbunătăţirea
competenţelor de
lectură ale elevilor
Texte
Strategii de lectură

Concepte cross-curriculare BaCuLit ale proiectării lecției

De ce sunt metacogniția, interacțiunea și implicarea concepte

cross-curriculare centrale pentru toate activitățile de învățare în

disciplinele școlare?

Ce ne spune cercetarea despre

factorii cruciali ai învățării la elevi?

Cadrul de proiectare a lecției BaCuLit este bazat pe dovezi empirice. Cel mai important studiu al ultimilor ani este meta-analiza lui John Hattie, Învățarea vizibilă (2009)

Hattie și colaboratorii au evaluat 50.000 de studii care se ocupă de învățarea de succes, analizându-se astfel 83 de milioane de elevi.

de studii care se ocupă de învățarea de succes, analizându-se astfel 83 de milioane de elevi.

Ce ne spune cercetarea despre

factorii cruciali ai învățării la elevi?

Întrebarea principală a fost:

Care sunt factorii cu cea mai mare influență asupra

achizițiilor elevilor?

S-a folosit următorul index (d = mărimea efectului):

d < 0: măsură care reduce succesul la

învățare

0 < d < .20: lipsă de efect sau efect

neremarcabil

.20 < d < .40: efect moderat

.40 < d < .60: efect mare

d >. 60: efect foarte mare

< d < .40 : efect moderat .40 < d < .60 : efect mare d

Ce ne spune cercetarea despre

factorii cruciali ai învățării la elevi?

Cele mai importante rezultate ale studiului Hattie sunt: „Profesorii și calitatea predării au cele mai mari influențe asupra succesului în învățare al

elevilor! Este important ca profesorii să acționeze ca activizatori, nu doar ca facilitatori, deci ca agenți ai schimbării intenționate și ca directori ai

învățării”.

Profesor Predarea Elevul Căminul Şcoala
Profesor
Predarea
Elevul
Căminul
Şcoala

0,6

0,5

0,4

0,3

0,2

0,1

0

Mărimea efectului

Ce ne spune cercetarea despre

factorii cruciali ai învățării la elevi?

Mărimea efectului la profesori activizatori și facilitatori/condiții de muncă:

Profesor activizator

d

Profesor facilitator

d

Calitatea predării

0.77

Reducerea mărimii clasei

0.23

Predare reciprocă

0.74

Simulări și jocuri

0.32

Furnizare de feedback

0.72

Predarea bazată pe investigație

0.31

Relații profesor-elev

0.72

Instruire individualizată

0.20

Strategii metacognitive

0.67

Învățare bazată pe probleme

0.15

Instrucție directă

0.59

Grupare în funcție de abilități

0.11

Obiective provocatoare

0.56

Predare inductivă

0.06

ACTIVITATEA PARTICIPANȚILOR

Explorarea conceptelor BaCuLit - lecție model

Carmen, o profesoară de istorie și engleză într-un liceu

american, cere elevilor ei de clasa a 11-a să citească prima strofă din „The Star-Spangled Banner” (Imnul Național al Americii):

Materialul: M1_Mat. 2a

Sarcină: Vorbiți cu vecinul: Ce obiective ați urmări cu acest text? Ce fel de metode ați aplica, ce sarcini ați da elevilor? De ce informații referitoare la text ați avea nevoie?

ACTIVITATEA PARTICIPANȚILOR

Sarcină: Citiți mai întâi singuri cum și-a proiectat Carmen lecția pe

baza imnului.

(M1_Mat. 2b)

Notați răspunsurile la următoarele întrebări și discutați-le cu vecinul:

Ce sarcini le dă Carmen elevilor în timpul lecției? (marcați-le!)

Cum procedează ca elevii să se implice activ în relația cu textul?

Ce obiective este probabil că urmărește Carmen în lecție?

În ce diferă lecția lui Carmen de propriile dvs. idei?

Cum ați evalua lecția ei?

Concepte cross-curriculare ale cadrului

de proiectare a lecției în BaCuLit

1.

Metacogniție

2.

Interacțiune

3.

Implicare

Care este diferența între cogniție și metacogniție?

Care este diferența între cogniție și metacogniție? Cogniție: câte picioare are elefentul? Metacogniție: de ce

Cogniție: câte picioare are elefentul?

Metacogniție:

de ce este atât de dificil să numărăm aceste picioare?

M.C.Escher: The elephant,

(http://t0.gstatic.com/images)

Metacogniția este esențială pentru a deveni o persoană

matură, autonomă, care învață pe tot parcursul vieții

Elevii sunt metacognitivi, dacă…

își controlează propria învățare (…) formulează obiective de învățare, știu cum să folosească strategii variate pentru a atinge aceste obiective și pot revizui planurile lor pentru a-și atinge scopurile în mod eficient știu cum să recitească, să-și pună întrebări și să organizeze informația monitorizează constant progresul lor în învățare: înțeleg oare acest punct? Ar trebui să notez această idee? Este clar ce scrie autorul; sau mai am nevoie de informație în plus? (CRISS 2012, p. 6)

mai am nevoie de informație în plus? ( CRISS 2012, p. 6) © SAMTAK, National Reading

© SAMTAK, National Reading Centre, University of Stavanger

ACTIVITATEA PARTICIPANȚILOR

Sarcină: Citiți Materialul M1_Mat. 2c („În sprijinul înțelegerii metacogniției”) și discutați cu vecinul/ grupul despre următoarele:

1. Conform acestui text, care sunt cele două componente ale

metacogniției?

2. Cum procedează profesorul pentru a transmite conceptul? Ce metode folosește?

3. Cum evaluați abordarea profesorului? Puteți implementa această „lecție model” cu elevii dvs.?

(M1_Mat. 2b)

[Opțional] Întrebări pentru a ajuta reflecția metacognitivă a elevilor:

Cum îți evaluezi înțelegerea?

Cum te-au ajutat strategiile utilizate?

Ce poți face mai bine data viitoare – să folosești aceeași strategie dar mai eficient, să modifici sau să adaptezi strategia, sau să folosești una

nouă?

Ce ai făcut ca să te gândești la ceea ce știai și înainte?

Ai un scop clar pentru munca ta? Dacă da, cum te folosești de el pentru a-ți ajuta învățarea?

Ce fel de structuri de text interne și externe au fost prezente și cum le-ai folosit să-ți ajuți învățarea?

…. (adăugați alte întrebări)

(Project Criss, 4th Edition 2012, p.5)

COFFEE BREAK Module 1 Block 2 17
COFFEE BREAK
COFFEE BREAK

Concepte cross-curriculare ale cadrului

de proiectare BaCuLit

1.

Metacogniția

2.

Interacțiunea

a. Relația de sprijin profesor - elev

b. Predare-învățare eficientă: ucenicia cognitivă (

3.

Implicare

Ce ne spune cercetarea despre interacțiunea

profesor – elev ce facilitează învățarea la elevi?

Relația de sprijin profesor - elev are un impact ridicat (d = 0.72) asupra procesului de învățare și achiziție la elevi:

„Construirea relațiilor cu elevii implică acțiune, eficacitate, respectul profesorului față de ceea ce elevul aduce cu el (cultura de acasă) și crearea mediului în care experiențele elevului să fie recunoscute în clasă. Mai departe, dezvoltarea relațiilor cere din partea profesorului deprinderi precum ascultarea, empatia, grija și atitudinea pozitivă față de alții.”

(Hattie 2009, p. 118)

Aspecte ale interacțiunii de sprijin

profesor elev

(Hattie 2009)

Mărimea efectului

Aspecte ale interacțiunii de sprijin profesor – elev (Hattie 2009) Mărimea efectului Module 1 Block 2
Aspecte ale interacțiunii de sprijin profesor – elev (Hattie 2009) Mărimea efectului Module 1 Block 2
Aspecte ale interacțiunii de sprijin profesor – elev (Hattie 2009) Mărimea efectului Module 1 Block 2
Aspecte ale interacțiunii de sprijin profesor – elev (Hattie 2009) Mărimea efectului Module 1 Block 2

a) Aspecte ale interacțiunii de sprijin

profesor elev

(Hattie 2009)

Relația de sprijin profesor – elev trebuie să se refere la toți elevii și să

combine așteptările înalte cu multă grijă:

Profesorul arată că îi pasă de învățarea elevilor, vede perspectivele lor,

feedback pentru autoevaluare; sentiment de siguranță,

un climat socio-emoțional mai cald în clasă: conduce la disponibilitatea de a depune efort și astfel asigură implicarea fiecărui elev,

a fi un agent al schimbării: toți elevii pot învăța și progresa

Timp pentru reflecție

Ce gândiți despre rolul dvs. (al profesorului) privind modul în care

învățați elevii să - și îmbunătățească procesul de învățare și

rezultatele?

b) Predare-învățare eficientă:

Zona Proximei Dezvoltări“ (ZPD)

Nivelul al abilităților prea ridicat Zona Proximei Dezvoltări
Nivelul al abilităților prea ridicat
Zona Proximei
Dezvoltări

Nivelul actual al abilităților

Zona Proximei Dezvoltări

b) Predare-învățare eficientă: abordarea

de tip „ucenicie cognitivă”

Centrat pe profesor Deprindere învățată Învățare independentă Retragere treptată Scaffolding Modelare
Centrat pe profesor
Deprindere învățată
Învățare independentă
Retragere treptată
Scaffolding
Modelare
Orientat spre elev

Abilitate nouă de învățat (ZPD)

b) Predare-învățare eficientă:

ce rol ar trebui să aibă profesorul?

eficientă: ce rol ar trebui să aibă profesorul? Controlul ”ex - catedra” „ profesorul conservator “

Controlul ”ex-catedra” „profesorul conservatorlecția centrată pe profesor, care este purtătorul cunoașterii, într-o organizare tradițională, secvențială

„Profesorul mobilizator” și „agent al schimbării“ (Hattie 2009)

Construiește relații pozitive cu

elevii, comunică așteptări înalte

față de toți, alocă sarcini

provocatoare, îi sprijină prin modelare, instruire directă și eșafodaj.

sprijină prin modelare, instruire directă și eșafodaj. „Profesorul antrenor“ facilitează experiențele de
sprijină prin modelare, instruire directă și eșafodaj. „Profesorul antrenor“ facilitează experiențele de

„Profesorul antrenor“ facilitează experiențele de învățare și schimbările conceptuale asemeni unui antrenor în scenarii de învățare prin cooperare, centrate pe elev.

b) Rolul elevului și abordarea învățării

Modelul transmițătorului:

Profesorul își asumă rolul

de transmițător direct al

cunoașterii, deține control explicit asupra selectării materialelor, secvențierii lecției și ritmuuil învățării

secvențierii lecției și ritmuuil învățării Modelul uceniciei: Abordare adaptivă a învățării care

Modelul uceniciei:

Abordare adaptivă a

învățării care vizează

toate dimensiunile procesului complex de învățare: oferă modelare

și instruire directă, sprijin și orientarea cu scopul de

a asigura autonomia celui

care învață.

Modelul constructivist:

Scenariu didactic centrat pe elevi; aceștia învață prin

procese de realizare a

sensului, prin cooperare; construirea în comun a sensurilor este de importanță vitală.

a sensului, prin cooperare; construirea în comun a sensurilor este de importanță vitală. Module 1 Block

ACTIVITATEA PARTICIPANȚILOR

Sarcină:

Consemnați în caietul de lucru toate ideile și întrebările legate de acest subiect (scriere liberă).

Ce credeți despre cele trei modele ale rolului de

profesor, respectiv despre tipurile de relație profesor-

elev? Care este propria înțelegere a rolului de profesor? Ce ați vrea să schimbați dacă s-ar putea?

Opțional: Discutați ideile dvs. cu partenerul sau cu

grupul.

Module 1 Block 2 2 8
Module 1 Block 2 2 8

Concepte cross-curriculare ale cadrului

de proiectare BaCuLit

1.

Metacogniţia

2.

Interacţiunea

3.

Implicare:

a.

Implicarea profesorului este crucială pentru învățarea

elevului

b.

Explorarea implicării/ antrenării elevului

c.

Implicarea în lectură și performanța la lectură: PISA; diferențe de gen

a) Împuternicirea elevilor pentru învățare necesită profesori implicaţi!

Singurul și cel mai convingător motiv pentru dezvoltarea profesională a profesorilor este îmbunătățirea învățării la elevi!

Condițiile succesului sunt:

■ Implicarea profesorilor în învățarea continuă pentru adâncirea cunoștințelor profesionale și perfecționarea competențelor

■ Implicarea elevilor în experiențe de învățare noi

(Sursă: Helen Timperley 2008, p. 28)

a) Așteptările profesorilor au impact mare asupra achizițiilor elevilor

● Convingerea că rezultatele se pot schimba face diferența

● Așteptările mici față de succesul elevilor au efect negativ (profeţie auto-împlinită)

● Elevii apreciază profesorii care pretind, care au așteptări înalte, care

încurajează studiul disciplinei lor

● Profesorii trebuie să se perceapă ca agenți ai schimbării – ei trebuie să creadă că toți elevii pot învăța și progresa și trebuie să demonstreze tuturor elevilor că au grijă de felul în care învăță

(Sur: Hattie 2009)

b) Implicarea elevilor este crucială în învățarea de succes și în rezultatele bune!

Achizițiile elevilor sunt strâns legate de factori precum auto-

eficiența, imaginea de sine, motivația și perseverența Profesorii pot avea succes mai mult cu elevii slabi dacă adresează în primul rând aceste dispoziții

Caracteristici cheie ale elevului de succes: disponibilitatea

de a se angaja în învățare, asocierea succesului cu factori ca efortul mai de grabă decât talentul sau norocul

Dezvoltarea atitudinii pozitive față de învățare poate fi

influențată în școală!

(Hattie, 2009)

ACTVITATEA PARTICIPANŢILOR

„Dacă lentila profesorului se poate schimba ca să vadă învățarea prin ochii elevului, acesta ar fi un excelent început.” (Hattie 2009, S. 252)

Discutați cu un coleg despre aspecte ale crezului dvs. profesional, de ex.

Face parte din crezul dvs. profesional orice elev poate învăța și progresa sau v-ați resemnat în privința unora dintre ei?

Gândiți-la cei mai „provocatori” elevi în acest sens și întrebați-: ce

ar însemna să văd oferta mea educațională prin ochii acestui elev?

Profesorii de calitate sunt aceia care provoacă, care au așteptări înalte, care încurajează studiul și care prețuiesc aspectele profunde ale disciplinei lor.Ce credeți despre această afirmație?

ACTIVITATEA PARTICIPANŢILOR

Ce știți despre activitățile în care elevii dvs. sunt realmente implicaţi?

în care elevii dvs. sunt realmente implicaţi? http://1.bp.blogspot.com/-mOgsEzULTDM/

http://1.bp.blogspot.com/-mOgsEzULTDM/

Tb50Q1cLuoI/AAAAAAAAAB8/jzOYG3uzlc4/s1600/

skateboard-guy-c11764226.jpg

skateboard-guy-c11764226.jpg http://www.montalegre-do-cercal.comkinderseite

http://www.montalegre-do-cercal.comkinderseite

/Malvorlagen/Bauernhof/Pferd2.jpg

ACTIVITATEA PARTICIOPANŢILOR

În această activitate vom folosi metoda de învățare prin

cooperare numită ”Gândiți – Lucrați în perechi – Comunicați”

(Think Pair Share):

1. GÂNDIȚI (și luați notițe): În ce sunt realmente implicaţi elevii dvs.? Gândiți-vă la caracteristicile comportamentului implicat și la atitudinea față de sarcină (de ex. entuziasmul, concentrarea…). Ce știți / nu știți despre elevii dvs.?

2. LUCRAȚI ÎN PERECHI: Notați ideile împărtășite între dvs. și

perechea cu care ați lucrat.

3. COMUNICAȚI întregii grupe experiențele dvs. și reflecțiile despre implicarea elevilor.

Aveți un material despre această metodă în Caietul profesorului, Materialul:

M1_Mat. 2d

ACTIVITATEA PARTICIPANŢILOR

Sarcină: Pentru următoarea prezentare despre implicarea în lectură veți primi o foaie de lucru care conține un tabel cu două

intrări. Vă rugăm să luați notițe în timpul prezentării în coloana

din stânga și adăugați ideile dvs. în coloana din dreapta, la

sfârșitul prezentării. Apoi discutați-le în grupul mic, înainte de a discuta comentariile și rezultatele grupului în plen.

Materialul: M1_Mat. 2e_Foaie de lucru: Angajament

c) Implicarea față de lectură și performanțele în lectură

PISA 2009: implicarea activă în lectură este strâns legată de rezultatele la lectură și este factorul cel mai ușor de influențat. Ce ne spune cercetarea despre lectură?

singuri

oportunități de învățare (Guthrie & Wigfield) Cititorii mai buni citesc mai mult pentru sunt mai motivați pentru lectură vocabular și deprinderi de înțelegere îmbunătățite; cititorii

mai puțin buni evită lectura și nivelul deprinderilor lor descrește din ce

în ce mai mult (Stanovich)

Discrepanța în achiziții între cei care citesc frecvent și cei care citesc ocazional crește în timp.

Când elevii devin implicaţi în lectură

ei

își

identifică

c) Cum definește și măsoară PISA 2009 implicarea în lectură

c) Cum definește și măsoară PISA 2009 implicarea în lectură Module 1 Block 2 3 8

c) PISA a identificat o mai mare influență a implicării asupra achizițiilor, decât a statutului socio-economic

Nivelul competenţelor de lectură şi mediul socio-economic în funcţie

de nivelul implicării pentru lectură

Implicare scăzută Implicare medie Implicare înaltă  Fond socio-economic înalt  Fond socio-economic mediu
Implicare scăzută
Implicare medie
Implicare înaltă
 Fond socio-economic înalt
 Fond socio-economic mediu
 Fond socio-economic scăzut
testarea competenţelorRezultate lecturădela

c) Genul și lectura: Discrepanțe în implicare și achiziții (PISA 2000 2009)

PISA 2009 a identificat discrepanțe serioase în achizițiile

competențelor de lectură în funcție de gen, în toate cele 65 de

țări participante! În țările OECD: 39 puncte PISA = aproximativ

un an de şcolarizare!

Factorul individual cel mai susceptibil la schimbare este

implicarea elevului în activitățile de lectură (…) Astfel, când

băieții savurează cititul, citesc materiale diverse și adoptă strategii de înțelegere a lecturii, ei pot obține rezultate mai bune la lectură decât fetele.”

(Eurydice: Teaching Reading in Europe, 2011, p. 27)

c) PISA 2000 - 2009: schimbări în procentul băieților şi a fetelor care citesc de plăcere

elevilorProcentul
elevilorProcentul

Fete

Băieţi

Media OECD pentru 26 de țări: Australia, Belgia, Canada, Chile, Republica Cehă, Denemarca, Finlanda, Franța, Germania, Grecia, Ungaria, Islanda, Irlanda, Israel, Italia, Japonia, Corea, Mexic, Noua Zealanda, Norvegia, Polonia, Portugalia, Spania, Suedia, Elveția, Statele Unite

c) Implicații practice: cum pot profesorii să-i implice pe elevi în dezvoltarea competențelor de lectură?

Achiziţie Implicarea elevilor în folosirea strategiilor și deprinderilor de lectură Încrederea înaltă a
Achiziţie
Implicarea elevilor în folosirea
strategiilor și deprinderilor
de lectură
Încrederea
înaltă a
Alegerea de
activități de
literație cu sens
Texte
relevante și
elevilor
interesante
Grija și încurajarea
din partea
profesorului
Cunoștințele
profesorului despre
strategiile de lectură
eficiente identificate
de cercetări
Recunoașterea de
către profesor a
interesului elevilor

ACTIVITATEA PARTICIPANŢILOR

Sarcină: Adăugați acum ideile dvs. în coloana din dreapta tabelului cu două intrări. Apoi împărtășiți-le cu grupul dvs. înainte de a fi discutate și comentate în plen.

Materialul: M1_Mat. 2e_Foaia de lucru Implicare

ACTIVITATEA PARTICIPANŢILOR

Cum puteți implica elevii (băieții) dvs. în activități de lectură și scriere?

(băieții) dvs. în activități de lectură și scriere? http://1.bp.blogspot.com/-mOgsEzULTDM/

http://1.bp.blogspot.com/-mOgsEzULTDM/

Tb50Q1cLuoI/AAAAAAAAAB8/jzOYG3uzlc4/s1600/

skateboard-guy-c11764226.jpg

skateboard-guy-c11764226.jpg http://www.netzwerk-lesefoerderung.de

http://www.netzwerk-lesefoerderung.de

/images/stories/nlljunge_150.jpg

Concluzii:

Caracteristici ale unui bun elev cititor

Cititorii buni au câteva caracteristici comune. Cititorii buni sunt:

Implicaţi mintal

Motivați să citească și să învețe Activi în plan social în privința cerințelor de citire Strategici în monitorizarea proceselor interactive care ajută înțelegerea :

o

Stabilirea de scopuri care sprijină dezvoltarea proceselor de lectură,

o

Monitorizarea înțelegerii emergente a textului

o

Coordonarea diverselor strategii de înțelegere în vederea controlării procesului de lectură

(Schoenbach, Greenleaf et al. 1999, p. 20)

Concluzii:

Cele 5 dimensiuni ale modelului antrenării cititorului

3. Dimensiunea personală 2. Dimensiunea socială 1. Dialog metacognitiv 4. Dimensiunea cognitivă (Intern şi
3. Dimensiunea personală
2. Dimensiunea
socială
1. Dialog
metacognitiv
4. Dimensiunea
cognitivă
(Intern şi extern)
5. Dimensiunea
construirii
cunoaşterii

ACTIVITATEA PARTICIPANŢILOR

Rezumatul celor trei concepte cross-curriculare BaCuLit și ceea ce acestea înseamnă pentru practica zilnică de la clasă

Module 1 Block 2 4 8
Module 1 Block 2 4 8

Privire generală

Întrebări orientative pentru proiectarea lecției privind cadrul BaCuLit

Materialul: M1_Mat. 2f_ Întrebări orientative pentru proiectarea lecției

Cadrul proiectării lecţiilor în cursul BaCuLit

Interacţiune Evaluare Vocabular Sprijinirea învăţării disciplinei prin îmbunătăţirea competenţelor de
Interacţiune
Evaluare
Vocabular
Sprijinirea învăţării
disciplinei prin
îmbunătăţirea
competenţelor de
lectură ale elevilor
Texte
Strategii de lectură

Întrebări orientative pentru proiectarea lecției (cadrul BaCuLit)

EVALUAREA FORMATIVĂ I

Ce îmi comunică evaluările obișnuite despre punctele tari şi punctele slabe ale elevilor mei (în ceea ce priveşte conţinuturile stăpânite,

dezvoltarea competenţelor de lectură şi motivaţie?)

Cum pot folosi aceste informaţii din evaluare pentru a adapta predarea disciplinei la nevoile elevilor? Cum îi pot sprijini pe elevii mei (toată clasa, grupuri şi/sau elevi) să își folosească punctele tari pentru

depăşirea celor slabe?

Întrebări orientative pentru proiectarea lecției (cadrul BaCuLit)

TEME MAJORE şi SCOPURI ALE ÎNVĂŢĂRII ÎN LECŢIILE/

UNITĂŢILE MELE

Care sunt scopurile acestei lecţii în relaţie cu nevoile elevilor mei în ce privește învăţarea conţinutului şi dezvoltarea competenţelor de

lectură?

Care sunt conţinuturile centrale ale acestei unităţi? Ce mă aştept să ştie şi să ştie să facă elevii ca rezultat al acestei unităţi?

Ce fel de materiale de învățare voi selecta pentru a răspunde la aceste aşteptări? În cazul unei unităţi fixe: ce rol joacă textul în această unitate?

Întrebări orientative pentru proiectarea lecției (cadrul BaCuLit)

IMPLICARE Cum aflu ceea ce vor elevii să ştie despre această temă, pentru a-i implica în învăţare?

Cum pot ei participa la alegerea materialelor de învăţare pentru această unitate şi la stabilirea scopurilor învăţării lor individuale?

Cum pot implica activ fiecare elev în procesul de învăţare?

Întrebări orientative pentru proiectarea lecției (cadrul BaCuLit)

INTERACŢIUNEA

Cât de multă modelare va fi necesară din partea mea pentru ca elevii mei să utilizeze strategiile propuse pentru această lecţie?

Ce fel de activităţi de sprijin şi „scaffolding” voi furniza elevilor mei în învăţarea acestui conţinut?

Cum pot asigura participare şi interacţiune maximă din partea elevilor?

Întrebări orientative pentru proiectarea lecției (cadrul BaCuLit)

METACOGNIŢIE

Cum pot ajuta elevii în înţelegerea importanţei activării cunoştinţelor anterioare?

Cum îi pot ajuta să se concentreze asupra sarcinilor de învăţare şi să- şi definească scopuri proprii ale învăţării?

Cum îi pot ajuta pe elevi să-şi monitorizeze continuu propria lor comprehensiune?

Ce oportunităţi vor avea elevii să corecteze ceea ce nu au înţeles, astfel încât să aibă performanţe mai bune în rezolvarea sarcinii şi la evaluarea finală?

Cum voi oferi oportunităţi elevilor pentru a se autoevalua şi a reflecta asupra propriei învăţări?

Întrebări orientative pentru proiectarea

lecției (cadrul BaCuLit)

TEXTE

Care sunt caracteristicile textului specific ales şi ale acelui tip de text în general?

Ce provocări conţine acest text pentru elevii mei (în termeni de structură, conţinut şi vocabular) şi cum îl pot face accesibil lor? Este acest text în „zona proximei dezvoltări” a elevilor?

Care sunt ideile majore ale acestui text? Cum se relaţionează ele conceptual? Cum se leagă ele de conţinutul lecţiilor precedente?

Întrebări orientative pentru proiectarea

lecției (cadrul BaCuLit)

VOCABULAR

Cum construiesc înţelegerea vocabularului esenţial?

Cum selectez cuvintele care sunt esenţiale elevilor în învăţarea disciplinei mele?

Ce strategii voi folosi pentru ca elevii să stăpânească vocabularului important?

Întrebări orientative pentru proiectarea

lecției (cadrul BaCuLit)

STRATEGII DE LECTURĂ

Cum pot eu modela şi sprijini folosirea strategiilor înainte, în timpul şi după lectură, în vederea înţelegerii mai bune a acestui text particular?

Ce instrumente trebuie să folosească elevii pentru a structura conţinutul acestui text în timpul lecturii şi după (de exemplu sublinierea selectivă, rezumarea, hărţile conceptuale, diagrame Venn, tabele, grafice, jurnal dublu etc.)

Ce strategii voi oferi elevilor mei ca să persevereze în lectură?

Întrebări orientative pentru proiectarea

lecției (cadrul BaCuLit)

EVALUAREA FORMATIVĂ II

Cum pot evalua abilităţile şi strategiile de lectură ale elevilor mei folosind textele specifice disciplinei? Cum pot evalua cunoştinţele elevilor mei legate de conceptele cheie şi de vocabular prin textele din disciplina mea? Cum pot folosi informaţia obţinută prin evaluare pentru a adapta predarea la nevoile de dezvoltare a competenţelor de lectură ale

elevilor mei?

Cum îi pot ajuta pe elevii mei să-şi monitorizeze progresul lor ca cititori și gânditori la disciplina mea? Ce fel de auto-evaluare trebuie să folosească elevii mei? Ce informaţii de evaluare voi furniza elevilor ca să ştie ce aşteptări avem faţă de ei?

ACTIVITATEA PARTICIPANŢILOR

Discuţie finală în întregul grup – Întrebări posibile:

Care sunt aspectele pe care deja le cântărim atunci când pregătim o

lecţie în care utilizăm texte de lecturat?

Care sunt aspectele/ întrebările noi?

Ce vrem să învăţăm despre aceste aspecte în cursul BaCuLit?

Terminăm cu o scurtă reflecţie metacognitivă: Cum am lucrat până

acum? Am avut destule oportunităţi să ne prezentăm propriile întrebări şi experienţe? Am avut parte de prezentări interesante? Considerăm că cele două aspecte – experienţa proprie şi informaţiile noi - au fost echilibrate? Ce se poate îmbunătăţi?

Oportunităţi de învăţare viitoare

Oportunităţi de învăţare:

Temă de casă pregătitoare pentru Modulul 2 Notițe în caietul de lucru al profesorului

Sarcină de evaluare finală pentru Modulul 6

Evaluarea finală al Modulului 1

Mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră! Module 1 Block 2 62

Mulţumesc pentru atenţia dumneavoastră!