Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
priveste credinta, nu. Ce legatura are intunericul cu lumina? Adevarul cu minciuna? Dreptatea cu
nedreptatea?
- Ce sfat le dati credinciosilor care nu mai au in jurul lor duhovnici care sa marturiseasca
dreapta credinta si care sa lupte impotriva sistemului acesta antihristic? La cine sa se duca?
- La Hristos sa se duca. Sa se roage. Ce sa faca altfel? Sa se spovedeasca, sa se impartaseasca, ca
harul lucreaza in continuare daca preotul e hirotonit si nu-i eretic.
- Dar daca slujeste cu ereticii?
- Treaba lui, nu ma mai duc. Sa se roage la Dumnezeu. Ce faceau primii crestini cand erau
prigoanele acelea pagane? Il slujeau pe Hristos si mureau. Asta e solutia. Ori murim, ori traim, ai
Domnului sa fim.
- Ce sfant e mai apropiat de romani, acum in vremurile acestea?
- Maica Domnului, Mantuitorul nostru Iisus Hristos, Dumnezeul nostru. Dar, din punct de vedere
istoric il avem pe Sfantul Andrei, Apostolul care a pasit pe pamantul tarii noastre. Daca nu-i
Maica Domnului, nu exista mantuire. Nu exista. Cel ce nu se impartaseste des, ca sa ia legatura
cu Iisus Hristos si cel ce nu are pe Maica Domnului de prieten si de ajutor, nu se poate mantui.
Nu zice Mantuitorul ca cel ce mananca Trupul Meu si bea Sangele Meu voi petrece intru el? Noi
ce dorim, decat sa petrecem cu Iisus Hristos, nu? Si mai zice ca cel ce nu mananca Trupul Meu
si nu bea Sangele Meu, nu are viata intru el. Ce rost are viata fara Hristos? Vorbim de viata in
Hristos, viata duhovniceasca, dar carei aceea? Degeaba faci mancare daca nu mananci, nu?
Vorbesti despre Dumnezeu, dar fugi de El. Ce inseamna vrednicie pentru impartasanie? Intai si
intai sa ai dreapta credinta, in al doilea rand sa ai dragoste si sa-l doresti pe Iisus Hristos, ca sa
te unesti cu El, in al treilea rand sa fii impacat cu toata lumea, sa fii spovedit, sa te rogi pentru
vrajmasi; cauta, vezi poruncile si apoi te impartasesti. Nu-i asta viata in Hristos? Cam asa spune
Sfantul Nicolae Cabasila, nu? Mantuitorul a zis ca cel ce nu mananca Trupul Meu si nu bea
Sangele Meu nu are viata intru el. De unde viata? Nu de la Hristos? Dar dracul intotdeauna
incearca sa-i desparta pe crestini de Sfanta impartasanie, ca sa nu se impartaseasca; sa nu aiba
putere, sa nu aiba legatura cu Dumnezeu, ca daca te impartasesti cu Sfintele Taine, te unesti cu
Iisus Hristos. Cum spun Sfintii Parinti: Trup cu trup, Sange cu sange si Duh cu duh, fac una cu
Iisus Hristos. Cine mananca trupul Meu petrece intru Mine. Cine nu vrea sa petreaca cu Iisus
Hristos? Cine nu vrea sa-L aiba pe Iisus Hristos in El? Masonii, ateii, necredinciosii, nu? Ce faceau
primii crestini? Se impartaseau in toata ziua si erau atat de infocati in credinta, incat lasau
familii, lasau servicii, averi, tot si-l marturiseau pe Hristos in public. Si primeau cele mai crunte
chinuri, si asa Il marturiseau pe Iisus Hristos. Daca n-ai pe Mantuitorul Iisus in tine, tremuri la
prima adiere de vant. Ce-i foloseste omului viata, daca n-are pe Dumnezeu si traieste ca un
pagan? Prin rabdarea voastra va veti mantui sufletele voastre. Prin rabdare, rabdare Ne
supunem la toate, dar pana la credinta. Ne-am nascut crestini ortodocsi, trebuie sa murim
crestini ortodocsi, altfel nu ne mantuim.
- Si daca biserica noastra va pactiza cu catolicii?
- Eu n-am sa fiu catolic niciodata. Nu-i mai pomenesc. Papa uzurpa tronul lui Iisus Hristos,
nu? Cine a facut pe papa vicar? S-au uitat sute de milioane de oameni la televizor cand a fost
intronizat papa, dar cand L-au vazut pe Iisus sa vina sa-l aseze pe el vicar? Unde era papa cand
Mantuitorul S-a rastignit pentru oameni? Unde era papa cand Dumnezeu a creat lumea? Dar cand
au facut inchizitia si cand au facut cruciadele? A auzit toata lumea, stie toata lumea de
faradelegile lor. Marturie sunt mucenicii de la Muntele Athos si din alte parti. Toate minciunile
sunt de la romano-catolici, toate inselaciunile. Ei nu se apropie de dreapta credinta, ei n-au
harul Duhului Sfant si nici nu fac invocarea Duhului Sfant. Asa cum a inceput lumea, asa si
sfarseste.
- Adica?
- Prin mucenicie. Cum a inceput crestinismul asa si sfarseste. Si-i ia Dumnezeu pe cei ai Lui.
- Credeti ca vom reveni la biserica de catacomba?
- Asta Dumnezeu stie. Nu stiu daca catacomba va mai fi de vreun folos. De folos iti este sa
pastrezi dreapta credinta, sa marturisesti. Si asta a spus-o Apostolul Pavel: sa crezi cu inima,
sa marturisesti cu gura. Si unde sa te mai cobori in catacomba, ca te vede de la 15 kilometri
inaltime si la 4-5 metri adancime.
- Deci sa ramana fiecare acolo unde este si sa marturiseasca?
- Dar unde sa te duci? La turci, la paganii aceia? In Italia, la eretici? Unde sa te duci? Asta e o
inselaciune. Ma duc sa ma retrag, sa ma ascund. Unde? Dupa care copac? Acelasi lucru l-a spus si
parintele Iustin. Mai, stati acolo, si marturisiti. Asa cum s-a intamplat la manastirea Iviru, la
cruciada a patra cu icoana Maicii Domnului, Portarita. Au luat-o de la poarta, in biserica, ca sa-i
ocroteasca de furia cruciatilor. Icoana s-a dus iar la poarta. Au luat-o in biserica, s-a dus iar la
poarta. Cand s-o ia din nou, le-a spus Maica Domnului: Eu va apar pe voi, nu voi pe mine. Ce,
noi il aparam pe Dumnezeu? Dumnezeu ne apara pe noi. Si cand au atacat cruciatii, intr-o
secunda, un nor asa de gros, o ceata asa de mare de nu se mai vedea mana, a venit peste ei. A
fost furtuna, a rasturnat tot, s-a desfiintat cruciada a patra. Am fost nu stiu la ce manastire la
Muntele Athos, unde s-a daramat biserica. Uitati, foarte interesant. Era la cruciada a patra. La o
parte din preoti le-a fost frica de cruciati, cand ii vedeau imbracati cu zale, cu sulite, cu
iatagane si au primit sa slujeasca cu romano-catolicii in biserica. Iar in timpul liturghiei, s-a
daramat biserica pe ei si i-a omorat. Acum cativa ani in urma, m-am dus acolo la manastirea
aceea si bucatarul era un oltean de-al nostru si tocmai se ridica biserica. Erau cinci romani
zidari, erau sus acolo cu o macara, rezideau biserica. Ce-i cu asta? Ce s-a intamplat? De ce o
ridica. Zic ca Uniunea Europeana a dat treisprezece milioane de euro ca sa refaca biserica, sa
zideasca, ca sa nu mai vada biserica daramata, ca sa nu mai intrebe nimeni de ce s-au daramat
biserica si sa afle ca s-a daramat dupa ce au slujit ortodocsii cu catolicii. M-am mai dus o data si
n-am mai vazut biserica deloc. Era o cladire mare, acoperita, inautru se vedea biserica, dar
afara nu se mai vedea, ca sa nu se mai stie trecutul. La manastirea Marea Lavra, doi preoti acolo
au slujit cu catolicii, dar cand au murit, n-au mai putrezit. Ei vor sa ingroape trecutul, dar nu
vor reusi. Insa nici noua nu ne va fi usor; va fi vreme de mucenicie! Dar sa nu ne temem ca nu
noi, ci Maica Domnului ii va apara pe toti cei care nu s-au inchinat lui veliar.
Extras din revista Atitudini, nr. 7 si din Apologeticum
---------------ntr-o mnstire de obte, au fost doi clugri mari cu viaa i care s-au nvrednicit a vedea
Darul lui Dumnezeu asupra frailor lor. Iar pentru oarecare trebuin, a ieit unul din ei naintea
porii mnstirii i a vzut pe cineva mncnd de diminea i i-a zis lui: Oare la vremea
aceasta mnnci pine vinerea?. Iar a doua zi a fost slujb, ca de obicei. Deci, privind fratele
lui, a vzut Darul lui Dumnezeu deprtat de la dnsul i s-a ntristat. Iar cnd a venit n chilie, la ntrebat: Ce ai fcut frate, c nu vd, ca mai nainte, Darul lui Dumnezeu peste tine?. Iar el,
rspunznd, i-a zis lui: Eu nu tiu s fi greit, nici cu lucrul, nici cu gndul. Zis-a fratele:
Oare nici cu cuvntul n-ai greit?. Iar acel frate i-a adus aminte de toate i i le-a spus,
zicnd: Ieri, am vzut pe cineva, care, afar din mnstire, mnca de diminea i i-am zis lui:
Au la aceast vreme mnnci vinerea? Acesta este pcatul meu, deci, te rog, ostenete-te, cu
mine mpreun, dou sptmni i te roag lui Dumnezeu pentru mine, ca iari s-mi dea Darul
Su.
i au fcut post i dup dou sptmni a vzut iari Darul lui Dumnezeu venind peste fratele i
s-a mngiat i au ludat pe Preabunul Dumnezeu.
Drept aceea, frailor, s nu osndim pe nimeni, ci de ale noastre pcate s ne ngrijim.
(Proloagele, volumul 1, Editura Bunavestire, pp. 467-468)
------------Stpn de sclavi sau rob al lui Dumnezeu? Despre libertatea mrturisirii
Purtm n inimile noastre un potenial Gafencu i-un potenial urcanu, un Pavel mrturisitor iun Iuda plin de laitate. Nimeni nu scap, cci mntuire fr lupt nu exist. i-atunci va trebui
s alegem.
O zi obinuit de var. Pe strzile Washingtonului se plimb linitit un domn de culoare, cu
joben i baston, afind un calm aristocratic, propriu celor care, n onestitatea lor
caracteristic, neavnd sentimentul vreunei culpabiliti sociale, nu sufer permanent de
susceptibilitatea paranoic a celor ri. E un inginer recunoscut n tot ora ul pentru tenacitatea
sa, un tat grijuliu i responsabil, un so iubitor i un prieten fidel. Toat purtarea lui i ofer o
linite i o siguran plcut a vieii, o senzaie de libertate interioar pe care doar oamenii
cumsecade i-o pot da.
Aa ncepe unul dintre filmele care, n anul ce a trecut, au aprut pe ecranele cinematografelor,
iar tabloul descris vine ntr-o total discordan cu titlul peliculei: 12 Years as slave (12 ani ca
sclav). Viaa acestui om se schimb ns ntr-un mod cu totul spectaculos, cci, n urma unei
nlnuiri de ntmplri nefaste, ajunge s fie vndut ca rob undeva, n statele americane din
sud, acolo unde, pe plantaiile de bumbac i nu numai, nc mai lucrau, la vremea aceea,
srmanele fiine aduse ca sclavi din Africa. Filmul este sfrietor nu numai prin dramatismul
vieii acelor oameni, ct mai ales prin observarea unei rapacit i nemaintlnite a persoanei
umane. Cruzimea semenilor notri nu cunoate limite cteodat, iar n astfel de situa ii, cnd
unul e stpn, iar cellalt rob, se definesc cu limpezime caracterele. E un film ce merit vzut,
mai ales pentru c ne poate conferi, n anumite situaii, adevrate radiografii ale psihicului
uman, i pentru c rezistena interioar a acestui brbat, care, din om liber, se vede dintr-o
dat animal de crat poveri pe domeniul unui latifundiar, e, fr ndoial, un exemplu demn de
urmat al demnitii de cretin i chip al lui Dumnezeu.
acolo aveam s cunosc cele mai fericite zile din viaa mea
O zi obinuit de iarn. nceput de februarie. Pe strzile Bucuretiului de-abia se mai mic
hodorogitele tramvaie pe care partidul, n mrinimia sa recunoscut, i le-a oferit cu dragoste
poporului muncitor din fabrici i uzine. Gerul lipete minile vineii ale oamenilor de barele reci
ale vehiculelor, iar de undeva, din spatele blocurilor, se aude, ca prin vis, un dangt de clopot.
Iat c a mai scpat cte o biseric de ochii vigileni i pururea deranja i ai noilor stpni.
Printre zbrelele fr geamuri ale celulei 34 de la Jilava ptrunde n camer i-n oasele
ntemniailor frigul cel groaznic al prsirii. Ua de metal nghe at se deschide i faimosul
plutonier Ungureanu l mpinge nuntru pe un omule slab i palid, tremurnd n haina vrgat a
proscriilor. E Nicu Steinhardt sau viitorul printe Nicolae Steinhardt, un intelectual de origine
evreiasc, ndrgostit ntru totul de plaiurile i de sufletul neamului romnesc. n celula aceea
un fel de tunel ntunecat i lung o hrub, un canal, un ma subpmntean, rece i profund
ostil va spune el, mai apoi, n celebrul su Jurnal aveam s cunosc cele mai fericite zile din
viaa mea. Ct de absolut de fericit am putut fi n camera 34! Cu adevrat, din suferin a trit
cu ndejdea n Dumnezeu se nate fericirea.
S-a botezat apoi n nchisoare, ns convingeri i triri de adevrat cretin le-a avut cu mult
nainte. De aceea, Steinhardt, asemenea eroului din 12 Years as Slave, n-a luat n tragic ceea ce
i s-a ntmplat, pstrndu-i demnitatea i prietenii. Cu toate presiunile chinuitoare ale
anchetatorilor, a neles c asta i era crucea de dus n via i c religia cre tin nu e coal a
slbiciunii i a miorlielii, c, aa cum tatl su i-a spus la plecare, nu se cuvine a fi jidan
fricos, ci om integru, cu valori la care s nu renune cu niciun chip. Nici nu i-a urt pe cei care
l-au chinuit atia ani, nici nu i-a blestemat. La fel s-a comportat i distinsul brbat din film: nu
s-a rzbunat, nu a strigat spre Dumnezeu cernd pedeaps pentru cei ce-l chinuiau, ci, dup
cum Steinhardt i-a aflat limanul n religia lui Hristos, el, cu gndul la familia lui cea att de
departe, si-a gsit alinarea n cntul melancolic al viorii.
Nu e nici primul i nici ultimul film despre sclavie. Nu mai devreme de anul care a trecut,
povestea unui om fr de cusur, nevoit s ndure prigoana semenilor si pentru c s-a nscut cu
alt culoare a feei, a fost mult premiat pe la toate festivalurile. ns acela, eroul din Django
Unchained, i-a necat frustrarea n sngele celor care l-au oprimat. Aici, din contr, suportnd
cu stoicism i rbdare amarul unei viei ce i s-a dat de sus, i-a acceptat, fr crcnire,
istovitoarea cruce. Rezultatul, dei n-a fost sugerat n ambele filme, este, fr ndoial, diferit:
revanardul va fi hituit toat viaa fie de crimele comise, de glasul con tiinei, fie de semenii
si, pe cnd, cel ce-a rbdat cu nelepciune voia lui Dumnezeu, necutnd dreptate pe lumea
aceasta, i-a primit o mai bun rsplat. Exist o singur art cre tin, care nu-i nici gotic,
nici romantic, nici baroc arta de a purta crucea.
Hristos e gentleman i cavaler
Eroul filmului de care am inut s amintesc, laolalt cu printele Nicolae, constituie dou
exemple pilduitoare de oameni cu atitudine cretin, chiar dac apartenena religioas a
primului nu e n niciun fel sugerat. Sunt oameni cumsecade, drepi i nobili n purtare: acesteas calitile care i-au izbvit din necaz. Hristos e boier, spune printele Steinhardt. E nobil i
se comport ca atare. Din relatrile Evangheliilor continu printele ne apare i nzestrat
cu toate nsuirile minunate ale unui gentleman i cavaler. Mai nti c st la u i bate: e
discret. i ncrederea e prima calitate a boierului i cavalerului, bnuiala fiind, dimpotriv,
trstura fundamental a mecherului. Gentlemanul e cel care pn la dirimanta prob
contrar are ncredere n oricine i nici nu se grbe te, avid, s dea crezare defimrilor
strecurate pe seama unui prieten al su. La mecheri i la jigodii, reacia numrul unu e
ntotdeauna bnuiala, iar neasemuita satisfacie putina de a ti c semenul lor e tot att de
ntinat ca i ei. Hristos iart uor i pe deplin. mecherul nu iart niciodat, ori, dac se
nduplec (fr ca s ierte), o face greu, n sil, cu rita.
Privii acum tabloul unui manual al omului modern, Ghidul arivistului desvrit, publicat la
Bruxelles de ctre o celebr psihanalist elveian, Corinne Meier: Secolul al XXI-lea va fi
ipocrit sau nu va fi. Minciuna e viaa. Patronii i manipuleaz angaja ii, bncile i mint clien ii,
jurnalitii inventeaz informaiile, laboratoarele experimenteaz pe cobai umani tra i pe
sfoar. Lumea aparine mincinoilor n serie, experilor n cacealmale, profesionitilor
dezinformrii. [] Un mitoman doarme n fiecare din voi. Deteptai-l! Devenii o bestie
postmodern total.
Ct diferen ntre cele dou atitudini! Prima se supune voinei lui Dumnezeu, a doua cedeaz
necondiionat lumii. Prima ndeamn spre adevr, cumsecdenie i mil, a doua spre minciun,
obrznicie i ur.
Va veni i vremea mrturisirii
Pentru fiecare dintre noi va veni o iarn sau o primvar, ori, de ce nu, un februarie n care
viaa ni se va schimba radical, n care dumanii cei nevzui ai sufletului ori chiar semenii no tri
cu inim de piatr nu se vor mulumi doar s-i mai arate colii. n sufletul nostru, sla aprioric
al binelui, dac nu-L vom pstra ca pild pe Hristos printr-o aleas purtare i o credin
puternic, se va ncuiba, n tain, rul. Purtm n inimile noastre un potenial Gafencu i-un
potenial urcanu, un Pavel mrturisitor i-un Iuda plin de laitate. Nimeni nu scap, cci
mntuire fr lupt nu exist. i-atunci va trebui s alegem.
Lumea e ntr-o continu schimbare. Nimic nu ne mai garanteaz c pacea de care ne bucurm
astzi va fi venic. Iar reeta printelui Steinhardt e una care ne va ntri imunitatea sufletului
de cretin. A fost testat de martirii nchisorilor! Nu vei gsi ntre ei mitocani, canalii, nu ve i
gsi ipocrii i mecheri specializai n a-l nela pe cellalt. Lumea de azi ne cere cu disperare
asta. Ne cere s prsim nobleea de cretini i s ne facem mujici cu sete de parvenire. Un
compromis ori dou, i-ntreaga noastr osteneal ne va fi n zadar. Cci n mrturisire nu exist
pas napoi i nici n lateral. Acum, ct nc mai putem i nimeni nu ne-nchide libertatea, s fim
boieri, s fim oameni cu suflet mare, cci curajul, detaarea, bunvoin a ctre cei npstui i,
un sim sigur al mreiei, predispoziia pentru iertare, dispreul fa de pruden i agoniseal
zgrcit, peste care, ca un acopermnt printesc, se aeaz credina, sunt pr i din luntrea
care ne va oferi scparea, limanul cel lin al libertii.
-----------Dac v cuprind boale i dureri trupeti, narmai-v cu cugetarea cumplitelor dureri ale
Stpnului Hristos, i cu acestea linitii pe ale voastre.
Dac v ntristeaz srcia i lipsa celor de nevoie, aducei-v aminte de cea din urm srcie a
Lui, de sracul i prea ngustul pat al Crucii, pe care s-a odihnit cu totul gol, neavnd unde s-i
plece capul, i cum la setea Lui nu i-au dat mcar un pahar cu ap, ci oet i fiere amar. i
aceasta de bun voie i neasemnat srcie a Stpnului, s v fac rbdtori n a voastr.
Dac v ntristai pentru c v defaim i v nesocotete lumea, vedei-L pe El cum este mai ales
defimat, rstignit n mijlocul a doi tlhari, batjocorit de toi, i luat n rs, mpratul
mprailor, i atunci vei cunoate c ocara ce ni se aduce, nu este mai nimic.
i, pe scurt zicnd, nu este cu putin s vi se ntmple vreun necaz care s fie mai mare dect
acela. De aceea s avei aceast cugetare spre vindecarea tuturor necazurilor, i nu v mhnii
nicidecum, ci v bucurai cu Apostolul, tiind c n Crucea i Patima lui Hristos, se afl
mntuirea, viata i vindecarea noastr.
(Agapie Criteanu, Mntuirea pctoilor, pp. 184-185)
--------------Cum pot cei cstorii s-i adnceasc viaa duhovniceasc?
n general, putem spune c aceasta vine din atenta participare la Sfintele Taine a
Spovedaniei i mprtaniei, citirea deas a Sfintelor Scripturi i postul inut dup
ndrumrile Bisericii.
Principala cale de cultivare a unei creteri sntoase i de tratare a problemelor care apar este
adncirea vieii noastre duhovniceti. Cum pot deci cei cstorii s-i adnceasc viaa
duhovniceasc? n general, putem spune c aceasta vine din atenta participare la Sfintele Taine
a Spovedaniei i mprtaniei, citirea deas a Sfintelor Scripturi i postul inut dup ndrumrile
Bisericii. Pe deasupra, exist i alte ci de sporire duhovniceasc n cstorie, dintre care
amintim: rugciunea, primirea strinilor i milostenia, ntr-ajutorarea i bunul exemplu, citirea
scrierilor de ndrumare duhovniceasc i citirea Vieilor Sfinilor.
Tradiia accentueaz rolul central al rugciunii, att pentru oamenii cstorii, ct i pentru
monahi. Sfntul Ioan Gur de Aur spune perechilor cstorite din eparhia sa: "Rugciuni laolalt
s se fac de voi. Fiecare s mearg la biseric; i (din nelesul) celor ce se griesc i se citesc
acolo, brbatul s cear de la femeie acas partea, i aceea de la brbat." Clement Alexandrinul
vorbete despre nsemntatea rugciunii n csnicie astfel:"Cstoria, ca un chip sfnt, trebuie
pstrat neprihnit de lucrurile ce o pngresc. Trebuie s ne sculm din somn cu Domnul, i s
ne culcm cu mulumire i rugciune... mrturisind pe Domnul ntreaga via, avnd credin n
suflet i nfrnndu-ne i trupul." Stareul Macarie de la Optina spune fiilor si duhovniceti:
Rugciunea laolalt a soului cu soia este o for uria."
(David i Mary Ford, Cstoria-Cale spre sfinenie: Vieile sfinilor cstorii, Editura Sophia Bucureti, 2007, p.78)
------Cum se sting sfinii notri
Mama avea multe flori n curte, de la trandafiri, pn la crizanteme. Prin august, m-a trimis
s-i cumpr un co de pern. ntr-o diminea, am gsit-o cu foarfecele n stratul de
crizanteme. Tia doar petalele. Le-a pus la uscat pe prisp, erau multe. Atunci, nu i-am zis
nimic, pn am gsit-o i la trandafiri. Mam, dar de ce nu i lai s nfloreasc cum trebuie?
Las, zice, or s mai nfloreasc alii, acum mi trebuie pentru perna din sicriu, cci la
iarn plec!
S lum aminte! Sfintele Sfinilor! este invitaia la sfinenie din miezul dumnezeietii
Liturghii. Un text, o formul liturgic, un mesaj, o chemare de aproape dou milenii. Printre
primele descrieri ale Liturghiei din punct de vedere istoric, Didahia celor Doisprezece Apostoli
subliniaz c, cel mai important moment al adunrii cretine este reprezentat de momentul n
care preotul rostete ctre cretini: De este cineva sfnt s vie, s se apropie, iar de nu este,
s se pociasc!. Astzi, aceste cuvinte nu mai au sensul de ntrebare, ci au devenit o simpl
afirmaie. Dar, pn la urm, cui se adreseaz? Cine sunt sfinii?
Este adevrat c mistica liturgic a dat o interpretare simbolic acestei formule euharistice.
Dumnezeiasca Liturghie a fost privit ca fiind mpreunarea cerului i a pmntului, a ngerilor, a
sfinilor i a oamenilor, ntr-o mulumire comun adus lui Dumnezeu. Este adevrat c i Sfinii
particip nevzut la dumnezeiasca Jertf, dar Sfintele Sfinilor nu fac referire la ei, ci la noi,
oamenii din lut i carne. Nou, celor care ne-am pregtit de marea ntlnire cu nsui
Mntuitorul prezent n Sfnta Euharistie. Deci, Sfinii sunt cretini ai zilelor noastre,
contemporani, oameni cu probleme i greuti asemenea nou. Nu au nimic n plus i nimic n
minus, nu le vedem aura pe timpul nopii i nici nu se ridic de la pmnt, atunci cnd se roag!
Trecem pe lng ei zilnic, de multe ori desconsiderndu-i: un ceretor, o btrn senil ori
o femeie de la ar...
Totui, exist un moment n care ne dm seama de sfinenia vieii unui om, un moment n care
noi rmnem fr cuvinte. Modul cum i ncheie socotelile cu lumea acesta trectoare,
constituie o not caracteristic a ntregii viei. Aa ne spune i Pavel Apostolul: Privii la
naintaii votri, privii cu luare aminte cum i-au ncheiat viaa i urmai-le credina! (Evrei
13, 7)
Exemplul pe care l-am avut naintea ochilor, zilele acestea, este cel al unei femei simple, de la
ar o btrn care ne pred, dincolo de mormnt, o adevrat lecie de via. Bunica Elena
din satul Boroseti, judeul Iai, era o fiin de un metru i civa centimetri. Un destin ncercat.
A rmas vduv de tnr, soul ei sfrind n nchisorile comuniste, alturi de ali mrturisitori
ai credinei. i-a crescut singur fiica, ba i civa nepoi.
Ce o caracteriza? Dragostea de biseric i de slujitorii ei. Printele din sat mrturisete c nu
tie slujb, n ultimii 30 de ani, la care btrna Elena s nu fi participat cu una sau dou
excepii, cnd a mai fost internat n spital. Aa au curs zilele femeii, pn la 94 de ani. n a 93a var, a nceput s se pregteasc de iarna veniciei: Mama avea multe flori n curte, de la
trandafiri, pn la crizanteme. Prin august, m-a trimis s-i cumpr un co de pern. ntr-o
diminea, am gsit-o cu foarfecele n stratul de crizanteme. Tia doar petalele. Le-a pus la
uscat pe prisp, erau multe. Atunci, nu i-am zis nimic, pn am gsit-o i la trandafiri.
Mam, dar de ce nu i lai s nfloreasc cum trebuie? Las, zice, or s mai nfloreasc
alii, acum mi trebuie pentru perna din sicriu, cci la iarn plec!, mrturisete fiica
btrnei.
Timpul a curs pn n seara de Sfinii Trei Ierarhi cnd, la vreme de vecernie, femeia a btut n
fereastra copiilor: Venii, c eu m duc!. Speriai, au adus-o la cldur, n cas, ntrebndu-o
cum a ajuns pe ghea i prin nmei, pe o distan considerabil de casa ei i la cei 94 de ani pe
care-i avea. Bunica a stat un pic pe canapea, s-a linitit, apoi i-a rugat s o duc la casa ei: Nu
vreau s mor prin strini, vreau la bordeiul meu!. Creznd c este vorba doar de o panic a
singurtii, copiii au dus-o i, apoi, au mai stat cu ea n cmrua luminat doar de candel.
Deodat, s-a luminat la fa i mi-a zis s aprind lumnarea. Am crezut c glumete.
Aprinde lumnarea c eu nu mai stau s fii credincioi!...
Pe drumul troienit de zpad, nsoit de tot satul, cu pernua de petale sub cap, bunica Elena a
plecat zmbitoare, la sfritul acestei sptmni, spre marea ntlnire cu Domnul Hristos. Aa se
sting sfinii notri!
---------------Lacomia-mama lui prea mult
Mnia, pofta i alte instincte sufleteti, dac trec de anumite hotare, vatm sntatea
sufletului. Dac cineva mnnc exagerat i vatm sntatea trupului. Mintea, dac va cugeta
mai mult dect poate rezista, se va ntuneca i-i va pierde nsuirea intelectual. Ochiul, dac
este expus la lumin orbitoare, i pierde nsuirea de a vedea. Urechea, dac este supus la
zgomote asurzitoare, i pierde nsuirea auditiv. Toate acestea arat unde duce lcomia i ct
de nefireasc este.
(Sfntul Ioan Gur de Aur, Problemele vieii, Traducere de Cristian Sptrelu i Daniela
Filioreanu, Editura Egumenia, p. 44)
--------------Deochiul
De multe ori ns se poate ntmpla s se chinuiasc copilul, dar s fie de vin mama lui. Adic
se poate ca mama s fi vzut cndva un copil slab i s fi spus: Ce copil este acesta? Ce schelet
de copil!. S se fi ludat cu al ei i s fi judecat pe cel strin. Iar ceea ce a spus cu rutate
despre copilul strin prinde la al ei. Din pricina mamei, copilul se va chinui fr s fie vinovat.
Se va topi srmanul ca s fie pedepsit mama i s-i neleag greeala. Fire te, copilul va fi
mucenic. Judecile lui Dumnezeu sunt abis.
(Cuviosul Paisie Aghioritul, Cuvinte duhovniceti, vol.1: Cu durere i dragoste pentru omul
contemporan, traducere de Ieroschimonah tefan Nuescu, Editura Evanghelismos, Bucure ti,
2003, p. 110)
----------------Un btrn rabin i-a ntrebat ntr-o zi pe elevii si cum pot recunoate ct mai exact posibil
momentul n care noaptea s-a ncheiat i n care ncepe ziua. - Este atunci cnd putem distinge
cu uurin de departe un cine de o oaie! a rspuns unul dintre elevii lui. - Nu, a rspuns
rabinul. - Este atunci cnd putem distinge un curmal de un smochin? a ntrebat altul. - Nu, a
rspuns rabinul. - Dar atunci, cnd? ntrebar elevii. Rabinul le-a rspuns n sfrit: - Este atunci
cnd, privind faa oricrei fiine umane, l recunoti pe fratele tu sau pe sora ta. Pn atunci,
este nc noapte printre noi! (din nelepciunea ebraic)
-------------- Ce rugciuni este bine s fac o mam care ateapt un copil?
- Rugciunile obinuite de diminea i sear, acatistul Sfntului Stelian i alte rugciuni i
acatiste cnd are timp, dar foarte important este s se spovedeasc des, s se i mprteasc,
dac are dezlegare i mai ales s nu lipseasc de la Sf. Biseric. Dac nu lipsete de la Sf.
Biseric, copilul se dezvolt n aceast bun ambian pe care o simte n felul lui, iar copilul
crescut n Biseric la natere va avea un anumit comportament, mai ales dac mama a i postit.
tii c gravidele pot s nu posteasc, fie c au vreo poft, fie c starea sntii nu permite.
Aici soii i pltesc multe din pcatele lor, fcnd ascultare de ele, pentru c sunt pui chiar
noaptea s alerge n luna iulie dup un mr sau dup cine tie ce. Acesta este un mod de a-i
arta grija i iubirea lor fa de soii.
(Printele Nicolae Tnase, Soul ideal, soia ideal, Editura Anastasis, Sibiu, 2011, pp. 32-33)
-------------Strpunse au fost minile lui Iisus- ca minile fiecruia s se cur easc de faptele pctoase.
Strpunse au fost picioarele lui Iisus ca picioarele fiecruia s se abat de la cile pctoase.
Strpuns a fost pieptul lui Iisus ca inima fiecruia s se curee de poftele i de gndurile
pctoase.
(Sfntul Nicolae Velimirovici, Rspunsuri la ntrebri ale lumii de astzi, Editura Sofia, p. 61)
------------Sfaturi practice privind educaia copiilor (I)
n Biseric, harul Duhului Sfnt Se druiete prin Sfintele Taine. Astfel, prin ii trebuie s- i
ncretineze copilul prin Taina Sfntului Botez. Apoi trebuie s vin regulat mpreun cu el
la Sfnta Liturghie, s-l mprteasc cu nsui Trupul i Sngele Mntuitorului Hristos.
Gndindu-ne la importana influenei pe care o avem asupra copiilor notri, ar trebui s avem n
minte urmtorul verset din Sfnta Scriptur: i a zis ctre ucenicii Si: Cu neputin este s nu
vin smintelile, dar vai aceluia prin care ele vin! Mai de folos i-ar fi dac i s-ar lega de gt o
piatr i ar fi aruncat n mare, dect s sminteasc pe unul din ace tia mici (Lc. 17; 1-2).
Prinii au una dintre cele mai importante vocaii n Biseric, ntruct ei trebuie s-i nve e pe
copiii lor cuvntul Evangheliei i s-i deprind cu viaa n Hristos. Primul lucru pe care trebuie
s-l facem este s fim ateni la propria noastr via. Dac noi n ine nu ne strduim s ducem o
via autentic n Hristos, cum ne-am putea atepta ca ai notri copii s fac lucrul acesta?
Prinii sunt modele foarte puternice pentru copiii lor.
n Biseric, harul Duhului Sfnt Se druiete prin Sfintele Taine. Astfel, prinii trebuie s-i
ncretineze copilul prin Taina Sfntului Botez. Apoi trebuie s vin regulat mpreun cu el la
Sfnta Liturghie, s-l mprteasc cu nsui Trupul i Sngele Mntuitorului Hristos.
Ce lecie frumoas i putem da copilului nostru dac atunci cnd greim noi nine, ne ducem la
el i-i spunem: tii, astzi mi-am pierdut cumptul, am greit i asta nu e bine, sunt suprat
din cauza asta, ns pe viitor m voi strdui s fac lucrul bine, s fiu mai atent pentru a nu
grei... asta ne nva Domnul. Bineneles, nimeni nu poate reproduce cu exactitate aceste
cuvinte ntr-o situaie dat, ns mesajul pe care e bine s-l transmitem copiilor no tri este
necesitatea de a ne strdui n a duce o via duhovniceasc autentic n Hristos. De asemenea,
prinii trebuie s-i educe copiii din punct de vedere comportamental. E recomandabil de
stabilit nite limite rezonabile, care ulterior s fie meninute prin diferite tehnici cognitivcomportamentale, limite care cresc cu vrsta, cu gradul de maturizare al copiilor. Dumnezeu nea creat dup Chipul Su i suntem chemai la asemnarea cu El. Prin ii Bisericii ne nva c
unul din mijloacele de care dispunem pentru asta este inteligena. Un verset nou-testamentar
spune: Fii dar nelepi ca erpii (Mt. 10; 16). Astfel, utiliznd i mijloacele pe care tiin a
comportamental ni le ofer n educarea copiilor, urmm i voii lui Dumnezeu. S-i nv m i
s-i ncurajm pe copiii notri s fie buni!
(Din cuvntrile printelui Georges Morelli despre educarea copiilor - Printele Georges este
parohul bisericii ortodoxe Sfntul Gheorghe din San Diego, California)
-----------------Fiara care macin viaa i sufletul iubirea de argini
Iubirea de argini l arunc n nenumrate griji, nedrepti, nelciuni, certuri i alte pcate,
care-l fac i pe el victim i pentru lume vrjma.
Cel ce se lupt s ctige muli bani, fr s priceap hrnete n el o fiar, care-i macin via a
i sufletul. Pentru c iubirea de argini l arunc n nenumrate griji, nedrept i, n elciuni,
certuri i alte pcate, care-l fac i pe el victim i pentru lume vrjma . De aceea spune
Apostolul: Cei ce vor s se mbogeasc, aceia cad n ispit i n curs i n multe pofte
nebuneti i vtmtoare, care-i cufund pe oameni n ruin i-n pierzare (I Timotei 6, 9)
(Sfntul Ioan Gur de Aur, Problemele vieii, Traducere de Cristian Sptrelu i Daniela
Filioreanu, Editura Egumenia, p. 44)
---------------Una din dou
Marele Apostol dorete necstoria pe via pentru toi cei necstorii, bine tiind c
necstoria este mai nalt, dar nu e o cale uoar. De aceea i adaug: Dac ns nu pot s
se nfrneze, s se cstoreasc.
"Celor ce sunt necstorii i vduvelor le spun: Bine este pentru ei s rmn ca i mine. Dac
suferina, cu-att mai mare i va fi mngierea n Hristos, iar cel mai bun va fi n stare s
mngie pe alii n necazuri. (Printele Serafim Rose)
(Cereasc nelepciune de la cei de Dumnezeu luminai Dascli despre Cum s biruim
deprimarea, ediia a 2-a, traducere de Constantin Fgean, Editura Sophia, Bucureti, 2008, p.
48)
--------http://trezirealarealitate.ro/2013/11/teorie-incredibila-a-conspiratiei-cum-descrie-un-preotgrec-al-treilea-razboi-mondial-batalia-dintre-iisus-si-lucifer-este-aproape/
Printele Elpidie este de prere c al Treilea Rzboi Mondial nu va semna cu celelalte dou.
Rzboiul nu va fi ntre popoare, ci mpotriva lui Iisus Hristos. Ceea ce vrea s spun printele
este c al Treilea Rzboi Mondial va fi defapt Apocalipsa, a doua venire a Mntuitorului, scrie
razbointrucuvant.ro.
Acest razboi care a inceput la nivel mondial nu este un razboi intre state, nu este un razboi ca
altele, ci este un razboi pe care l-a pregatit Antihristul pentru a se gasi intr-o confruntare
directa cu Fiul meu, asa ne graieste Sfanta Nascatoare de Dumnezeu. Tot acest sistem care se
construieste la nivel mondial este ceva ce a fost creat de diavol cu multa maiestrie, veti vedea
in curand, pentru a se razboi cu Iisus si ca sa ne castige inimile.
Preotul mai spune c Lucifer vrea s creeze un Guvern Mondial i o singur religie.
Prin aceasta ordine mondiala, Lucifer doreste sa faca un Guvern mondial si o religie mondiala,
unind toate religiile intr-una. Vrea sa faca cea mai rea cu putinta forma de religie. Va lua chipul
unei biserici care chipurile Il iubeste pe Mesia si, in numele iubirii, va uni toate bisericile, si pe
cele pagane si pe cele pseudo-crestine si pe cei care nu cred in Dumnezeu.
Cand veti vedea aceste lucruri sa fie spuse din gura unor oameni chipurile duhovnicesti,
patriarhi, preoti sa stiti ca venirea lui Lucifer este aproape si mai ales este aproape ultima
confruntare dintre diavol si Hristos. Cand veti vedea acestea, sa stiti ca au inceput a doua oara
prigoana, patimile Domnului nostru. Pentru ca sa inceapa aceasta prigoana diavolul a pregatit
terenul inrobind constiintele, natiunile, conducatorii statelor lumii, sa inrobeasca insasi
supravietuirea oamenilor, care va fi in mainile lui. Cand un om nu are ce manca, ar face orice ca
sa aiba putina mancare.
Ceea ce nu au inteles conducatorii nostri este ca acest razboi nu este in primul rand impotriva
oamenilor si a statelor, este in principal impotriva lui Hristos. Veti vedea in curand ca vor vrea sa
faca cat mai multe moschei si vor incerca sa stearga semnul crucii chiar si de pe steagul nostru.
Tot ce va aminti de numele lui Hristos si de dragostea Lui va fi distrus si sa stiti ca atunci va
incepe marea prigoana.
Veti vedea cum musulmanii, ateii, budistii vor fi lasati sa faca ce vor dori. Ce fac musulmanii? Ce
religie spune sa omori oameni? Oare Dumnezeu cel milostiv vrea asa ceva? Vor fi lasati sa ne
distruga bisericile, sa violeze femei crestine, vor distruge satele crestine. Veti vedea in curand
ca se vor intampla acestea.
Europa va fi distrus
Elpidie are o previziune sumbr i pentru Europa. Acesta spune c Europa va fi distrus, iar
statele membre vor intra n conflict din cauza unei crize masive n zona euro.
Copii, vine o asemenea distrugere economica in zona euro, incat Uniunea Economica isi traieste
ultimele zile; nici nu trebuie sa fii profet ca sa intelegi asta. Si totusi, va spun ca este si o
profetie: Europa va fi distrusa. Planul conducatorilor luciferici a fost urmatorul: mai intai sa
stranga toate statele intr-unul singur, apoi sa le dea bani ca sa faca o multime de lucruri, sa
construiasca case, sa cumpere masini, de toate. Apoi, cand toti au fost indatorati, au declansat
o asa zisa criza economica si au inceput sa ceara banii inapoi. Oamenii au inteles atunci ca nu au
de unde sa plateasca, tot asa s-a intamplat si la nivelul statelor: nu au de unde sa plateasca.
Cine are atate miliarde ca sa poata sa imprumute Italia, Franta, Spania, Portugalia, Grecia,
Cipru pana si Germania, veti vedea in curand cum se va intoarce ca un bumerang aceasta criza si
impotriva Germaniei, cine are atatea miliarde ca sa imprumute statele lumii si acum le cere
inapoi? Adica azi toate statele sunt indatorate la cineva. Acest cineva cine este? Cu multa
indemanare ascund acest adevar. De ce?
Aceasta elita luciferica care a strans multi bani, multa bogatie, ia acum toate resursele naturale
ale popoarelor; acestia, care sunt foarte putini ca numar, ii putem numara pe degetele de la o
mana, in curand vor aduce toata lumea intr-o prima faza a celui de al treilea razboi mondial.
Care este aceasta faza? Aceasta prima faza este decadere morala totala a oamenilor si
distrugere economica generala. Vor face ca in aceasta Europa unita un stat sa se razboiasca cu
altul. Acum pare sa fie unita, dar aceasta nu este realitatea cati cunosc, inteleg aceste lucruri:
unul se afla in conflict cu celalalt. Se va crea o stare generala de conflict in interiorul Europei
astfel incat un stat va spune altuia: tu traiesti pe spatele meu; un stat va acuza pe altul si
aceasta asa zisa Europa unita va avea de suferit prima lovitura (razboi): distrugere, disperare,
foamete. Acest razboi economic va fi prima faza a celui de al treilea razboi mondial. Este ciudat
acest razboi mondial. Nu va fi asa cum a fost primul si cel de-al doilea razboi mondial.
Cele trei etape ale celui de al Treilea Rzboi Mondial
Cel de al Treilea Rzboi Mondial va fi mprit n trei etape, spune preotul: distrugerea
economic, distrugerea credinei si etapa sngeroas.
Cel de-al treilea razboi mondial va avea trei forme: prima va fi distrugerea economica, care va
face ca oamenii sa se supuna si sa faca ce li se va impune de catre dusmanii lor, a doua va fi
distrugerea credintei si impunerea deciziilor elitei luciferice, adica a pan-religiei, si a treia
forma va fi cea sangeroasa. Acest razboi sangeros va avea doua-trei faze: mai intai se vor isca
razboaie locale intre state invecinate cum ar fi Coreea de Nord si Coreea de Sud, China cu
Japonia, Turcia cu noi, o multime de razboaie locale in toata lumea. Si ce s-a intamplat in
Orientul Apropiat, in Libia, Egipt si acum in Siria, ce credeti ca este? Toti sunt amestecati.
Acestia le-au declansat. Si in Coreea de Nord tot acestia sunt implicati.
Dupa ce se vor intampla aceste lucruri, toate aceste razboaie intre state, prabusirea economica,
imposibilitatea supravieturii, apoi va avea loc si izbucnirea unui mare conflict la care vor
participa toate marile puteri ale lumii, precum este Rusia, China, Japonia si America. Atunci raul
va deveni foarte mare. Atunci oamenii vor trai disperarea.
Oamenii, implantai cu cipuri fr de care nu vor putea tri
Elipide mai spune c se va inventa un timp de cip, care va fi implantat n oameni. Via a lor va
depinde de acest cip, care va controla totul.
Ceea ce va urma va fi foarte greu. Va urma multa violenta impotriva noastra, a celor ce vor sa
ne transforme in niste pioni. Prin intermediul controlului alimentelor, a aerului, a apei, chiar si a
gandurilor noastre si a sentimentelor noastre si a creierului nostrusi spun asta pentru ca ceea
ce ne pregatesc satanistii este ceva ce nu isi poate imagina nimeni, si totusi acesti satanisti si-au
imaginat si vor sti cum sa manipuleze si sa controleze mintea oamenilor. Cum ne vor controla? Si
nu ma refer acum la controlul exercitat acum prin televizor sau internet, sau la controlul prin
telefonul mobil () ci ceea ce va veni va fi ceea ce spune si Apocalipsa, pecetluirea oamenilor
cu cipuri. Nu vor fi ca aceste cip-uri de azi, astea nu inseamna nimic acestea sunt doar o
prefigurare a cipului pe care il va pune Antihristul cui va accepta. Nu vor obliga pe nimeni, dar
vor sti ca nu vom putea supravietui fara ele.
Acest semn cum va fi? Aceasta pecete va fi o inventie satanica extrem de complexa, dar pe de
alta parte si foarte subtila, care va functiona pe doua nivele.
Primul nivel va fi similar cu antena de satelit prin care putem sa receptionam programe la
televizor. Prima oara vor incerca sa ne dea aceasta antena, pe cai ocolite, in special prin asa zise
vaccinuri vor incerca sa ne implanteze nano-echipamente in corp, invizibile cu ochiul liber si
care vor juca rolul unui spion. Aceste echipament va putea citi si interpreta semnalele corpului
uman. Acesta va fi o parte din pecete.
Nu vor putea exista in noi ceea ce satanistii vor incerca sa ne introduca prin inselaciune,
acele nano- dispozitive(n.t. primul nivel de care vorbeste parintele). Sfanta Impartasanie va
avea o asemenea putere incat va anihila puterea a ceea ce vor sa implanteze (n.t. nanodispozitivele pe care vor sa le implanteze fara stirea noastra, nu pecetea).
Al doilea nivel va fi un cip extrem de subtil pe care il vor implanta pe mana sau pe frunte, un
nano-cip (nu ca cele pe care le stim acum) care va comunica cu echipamentele pe care le vom
avea deja in corpul nostru si care vor functiona ca un tot unitar, ca un computer si vor transmite
informatii. Acest dispozitiv va putea sa interactioneze strans cu materialul genetic al omului, cu
creierul si cu sistemul nervos, astfel incat nimeni nu va putea sa-l mai scoata. De aceea, cei care
vor primi acest semn vor fi robiti de Antihrist. Si cine va intelege ca ceva nu e in regula nu-l va
mai putea scoate. Cine va incerca sa il scoata va muri. Aceia care vor primi semnul vor suferi
mai mult decat crestinii.
Dar asta nu se va intampla acum. Generatia noastra nu va trai aceste vremuri. Urmatoarea
de noi in prezent.
Inselarea e mare de a crede ca e de bine daca ajung astfel de scrieri sa circule viral si sa fie
promovate in mainstreamul mediatic. In realitate, avem de a face cu: senzationalism,
tabloidizare si instrumentalizare cinica a unor cuvinte grele, a unor trambite care suna
trezirea duhovniceasca. Iar toate acestea se pot incadra, in zilele noastre, unei tendinte mai
generale de relativizare si dezamorsare a celor mai fierbinti si mai grave adevaruri
duhovnicesti prin coborarea lor in sfera derizoriului, de discreditare si deturnare a mesajului
operata simplu, prin ambalarea sa lumeasca si manipulatorie.
--------------Marele Apostol dorete necstoria pe via pentru toi cei necstorii, bine tiind c
necstoria este mai nalt, dar nu e o cale uoar. De aceea i adaug: Dac ns nu
pot s se nfrneze, s se cstoreasc.
----------Eutanasierea copiilor aflai n suferin, cu boli incurabile, persecutarea cadrelor medicale ce nu
doresc s participe la avorturi, ncurajarea i normalizarea comportamentelor homosexuale,
banalizarea practicilor abortive, studiul pe embrioni cu trei prini, cu alte cuvinte, mijloace de
propagand continu mpotriva familiei i a valorilor acesteia, dintre care ar mai fi foarte multe
de niruit, sunt fenomene care aparent nu ne afecteaz i trec pe lng noi, trezindu-ne poate
doar revolt sau dispre.
ns ar trebui s se ntmple mai mult dect att, ar trebui s impulsioneze oamenii s lupte
pentru adevratele lor drepturi. Pentru c vieile noastre i ale copiilor nostri depind de
hotrrile pe care alii le iau pentru noi. n ntreaga lume, micarea pro-via are un singur scop:
aprarea i promovarea valorilor vieii i, eventual, ale familiei. Spunem eventual, pentru c,
dei are un rol esenial n ceea ce presupune meninerea vieii, de multe ori, familia este uitat.
Omul este purttorul vieii, ns acest lucru se poate valorifica numai n snul familiei, sub
binecuvntare dumnezeiasc, prin facerea de copii, prin sprijinirea duhovniceasc ntre membrii
ei i, nu n ultimul rnd, ocrotirea moralitii soilor.
Criza familial, ca rezultat al revoluiei sexuale
Problemele cu care se confrunt Familia tradiional n societatea zilelor noastre nu trebuie
ignorate i privesc pe toat lumea, indiferent de naionalitate sau religie. Departamentul Pro
Vita din cadrul Sectorului de Misiune, Statistic i Prognoz Pastoral al Mitropoliei Moldovei i
Bucovinei a organizat, la sfritul lunii ianuarie, o mas rotund pe tema Familia tradi ional
provocri actuale, urmrind, pe lng discutarea problemelor, i cutarea unor modalit i de
rezolvare a problemelor cu care se confrunt Familia tradiional. De ce aceast problem?
Pentru c experiena i viaa din ultima perioad ne arat c noi suntem supui unor presiuni din
partea unor grupuri mici, dar foarte bine organizate. n esen, asistm la un atentat mpotriva
valorilor tradiionale. S exemplific: insistena cu care se dorete un anumit tip de educaie
sexual n coli, bazat pe sexualitate i nu pe asumarea valorilor frumoase din via, atacuri la
adresa familiei, la nivel juridic, n sensul c prin modificrile constituionale i legislative n
general, se dorete legalizarea cstoriilor ntre persoane de acelai sex. Apoi avem problema
avortului, care se dorete a fi, pe de o parte, un act finanat din fondurile publice, pe de alt
parte se dorete acceptarea avortului la adolesceni fr consimmntul prinilor, i arogarea
dreptului la avort ca drept fundamental iar, n cazul n care nu se produce, este considerat un
atac la demnitatea i libertatea persoanei, ne-a explicat Pr. Radu Brnz, coordonatorul
Departamentului ProVita.
Exemplul altor state ale lumii, care au dus ideea de libertate att de departe nct nu mai au
nici un respect fa de valorile tradiionale, ne arat c nici individul nici naiunea nu au nimic
de ctigat. n cazul cretinilor, acetia sunt persecutai dac nu se conformeaz regulilor
generale i, din punct de vedere regislativ, ei nu doar c nu au dreptul de a se opune, dar, mai
grav, sunt obligai s se supun i s se conformeze. i, ca timp istoric, este un pas foarte mic
ntre acceptarea anomaliilor i normalizarea acestora pn la anularea libertii celor care nu
sunt de acord cu ele. Iar familia tradiional nu doar c nu mai este respectat, ci mai degrab
ncepe s fie dispreuit dup impunerea unor norme false.
Este timpul s ne organizm cumva, s luam atitudine
La aceast discuie, pe lng reprezentanii Mitropoliei Moldovei i Bucovinei, au participat
invitai din partea Episcopiei Romano-Catolice i reprezentani ai unor asociaii, fundaii i
cupluri fcute din dou individualiti polarizate, obiectivate, separate, situate exterior una
fa de cealalt, puse totui una lng cealalt. De atunci exist toat aceast distan dintre
cei doi poli ai existenei umane care sunt sau contrarii ce se crispeaz ntr-o disonan i o lupt
fr ieire, sau diversiti ce se accept sau complementarii care se iubesc, coinciden a
opuilor. A doua soluie presupune harul care recapituleaz n Hristos celula iniial i se
plaseaz n inima cstoriei, Tain a iubirii, dup minunatul cuvnt al Sfntului Ioan Gur de
Aur. Comuniunea conjugal este nlat la rangul de imagine profetic a mpriei lui
Dumnezeu: unitatea universal refcut, comuniunea Masculinului i Femininului devenite una n
Dumnezeu.
(Paul Evdokimov, Taina Iubirii, Editura Christiana, Bucureti, p. 29)
----------Iubitorul de arginii omul cel mai lipsit de omenie
Pe toi i urte, i pe sraci i pe bogai; pe sraci de fric, nu cumva s-i cear ajutor, i pe
bogai de invidie, pentru c nu are banii lor. Nu tie ce nseamn milostenie, iubire de oameni,
comptimire.
Nu exist om mai lipsit de omenie dect iubitorul de argini. Pe toi i urte, i pe sraci i pe
bogai; pe sraci de fric, nu cumva s-i cear ajutor, i pe bogai de invidie, pentru c nu are
banii lor. Nu tie ce nseamn milostenie, iubire de oameni, comptimire. Este mpotriva oricrei
ncercri de ajutor social. Orice lucrare, chiar i cea mai important, dac nu-i aduce c tig l
las indiferent. Din contr, poate face orice ca s-i mreasc fie i cu puin bog ia. Patima lui
pentru bani nu-i gete sturare, nu cunoate mulumire. Iar aceast patim l cufund din ce
n ce mai adnc n pcatul cel cu multe chipuri, n diverse ruti, n zdrnicia lumii. De aceea
diavolul nu se ostenete mult cu bogaii. i nctueaz lesne cu bogii i-i duce la pierzanie.
(Sfntul Ioan Gur de Aur, Problemele vieii, Traducere de Cristian Sptrelu i Daniela
Filioreanu, Editura Egumenia, pp. 44-45)
----------Un vis este viaa de aici, cu bucuriile i desftrile trectoare, dac o comparm cu viaa
viitoare i cu odihna ei nesfrit. Ceea ce este un vis n comparaie cu un veac, aa este via a
de acum n comparaie cu cea de dincolo. Sau poate i mai mult. Ceea ce este o pictur de ap
n comparaie cu oceanul infinit, aa este o mie de ani din lumea noastr n comparaie cu slava
i veselia netrectoare a mpriei cereti.
Ce altceva am putea spune? Starea viitoare a fericirii nu are sfrit. De aceea oamenii virtuoi,
chiar dac sufer mult aici, ascund n ei ndejdea bun a mntuirii, nzuina raiului, care le
druiete plcere nevinovat i mulumire neschimbtoare. i plecnd din viaa aceasta
nvolburat, merg n cea linitit i netulburat, unde nu exist tristee, nici durere, nici
suferin.
Apostolul Pavel, scriind ctre noi, cei care ne aflm nc pe pmnt, zice: Bucurai-v
ntotdeauna" (I Tesaloniceni 5, 16). Dac aici, unde exist boli, rni, mori timpurii, calomnii,
invidie, tristee, ur, dorine viclene, atacuri nenumrate, griji nencetate i ruti repetate,
care ne provoac mii de necazuri, Apostolul a spus c putem s ne bucurm ntotdeauna,
gndii-v, care va fi bucuria celui ce a plecat pregtit, cum vrea Dumnezeu, spre viaa de
dincolo, acolo unde toate relele au fost desfiinate, la fel ca i bolile, patimile, pcatele,
ntristrile, al meu i al tu, pricinile attor nenorociri i attor rzboaie.
(Sfntul Ioan Gur de Aur, Problemele Vieii, traducere de Cristian Sptrelu i Daniela
Filioreanu, Editura Egumenia, p. 67)
-----------Noi L-am vzut, L-am cunoscut pe Dumnezeu. Hristos S-a descoperit nou ca un Dumnezeu Care
poate ierta pcatele ntr-o clip! Nu nseamn nimic pentru Dumnezeu s ierte pcatele. Pi,
tuturor pctoilor le rspundea: Mergi, iertate sunt pcatele tale! Mergi n pace i nu mai
pctui! Tuturor le-a rspuns aa. Niciodat - nici vameului, nici tlharului, nici femeii
desfrnate, nimnui - nu L-am auzit c a rspuns: Mergi i vei veni la Mine sptmna viitoare,
i-atunci o s stm de vorb, s vedem ce-ai neles tu din ce i-am spus Eu. Nu! Ci tuturor care
veneau la El cu credin le spunea: Iertate sunt pcatele tale! Mergi n pace i nu mai pctui!
Mai ales din ntmplarea cu tlharul ne cutremurm noi de iubirea lui Dumnezeu. Acesta este
Hristos aa cum ni-L vestete Evanghelia. N-avem alt Hristos, n-avem alt Dumnezeu! Tocmai de
aceea a gndi cu dragoste la Dumnezeu este cea mai mare nevoin! Este primul lucru pe care l