Sunteți pe pagina 1din 7

SCREENINGUL GENETIC

Definitie - identific persoanele cu risc crescut de a dezvolta sau a concepe fei cu tulburri
genetice.
Screeningul genetic cuprinde mai multe etape
1. Istoric familial pe trei generaii toate rudele de gradul I. (prini, frai, copii) i gradul II.
(mtui, unchi, bunici) i legturi de consangvinitate
2. Descrierea aspectului fizic (nou-nscui decedai imediat dup natere)
3. Radiografierea ntregului corp
4. Crioconservare esuturi fetale (ficat, esuturi musculare, fibroblati) pentru studiu enzimatic i
ADN.
5. Screening pentru a identifica heterozigoii pentru tulburri autosomale sau X linkate.
6. Screening pentru toate persoanele i pentru cele mai frecvente tulburri; NU este realizabil.
Criteriile necesare acceptarii unui test de screening sunt ca acesta s fie un test simplu, ieftin,
cu mare acuratee care s se aplice unui fundal etnic, rasial, geografic cu risc crescut al unei boli
genetice pentru a oferi posibilitatea unui tratament sau opiuni reproductive. n SUA sunt 3
tulburri pentru aceste criterii: Boala Tay-Sachs, drepanocitoza, talasemia (anomaliile Hb) (GM2
gangliozidoz). Pentru alte afeciuni precum hemofilia, mucoviscidoza, boala Duchenne, se
practic istoric familial. n SUA se practic screening tuturor gravidelor pentru mucoviscidoz.
Indicaiile diagnosticului prenatal

Anomalii cromozomiale: apar la 0,5 din naterile cu fei vii, iar diagnosticul prenatal este
rezervat persoanelor cu risc ridicat (aneoploidia -urmatorul copil va avea tot aneuploidie),
testul pentru trisomie (trisomie)

Vrsta inaintat a mamei


indicaie pentru diagnosticul patogenic prenatal
-

frecvena trisomiilor la fei crete cu vrsta dup 35 ani (nu se tie cauza!)

Risc crescut trisomie 21 sub 30 risc 1/952


35

1/385

40

1/106

45

1/30

- Amniocenteza pentru risc de trisomie 21 i 18

Anomalii cromozomiale depistate la un copil nscut anterior

Copil cu anomalii fizice i status cromozomial necunoscut (anomaliile cromozomiale apar n


30% din cazurile cu anomalii i 5% din cezarian).

Anomalii cromozomiale parentale se depisteaz n timpul evalurii avorturilor spontane


recurente.

Avorturi spontane repetate: pot indica o anomalie cromozomial, 50% din avorturile spontane
precoce sunt cu ft cu anomalii cromozomiale, jumtate sunt trisomii

Tulburri mendeliene: n cazul unor prinii heterozigoi perntru gene autosomal recesive se
practic biopsia vilozitilor coriale sau amniocenteza ducnd la depistarea a peste 100 de
afeciuni (depozitarea glicogenului, mucopolizaharidoz, aminoacidurii, metabolismul lipidic,
sindrom adrenogenital, fibroz chistic, hipoplazie adrenal congenital, distrofie muscular
tip Duchene, hemofilia A, homozigot beta talasemia, boala Huntington, boala rinichiului
polichistic) ce pot fi diagnosticate prenatal.

Tulburri poligenice
detectate prenatal sunt defecte de tub neural (SUA 1-2% nateri) de tip spina bifida,

anencefalia motenite ca tulburri multifactoriale. Dac ftul are defect de tub neural uor
pentru rudele de gradul I riscul este 1-2%, n cupluri cu 2 copii cu defect tub neural i nateri
recurente riscul este 5%

DSV, despictur buz, palat, SHO, luxaie congenital riscul de recuren este mare n

caz de transmitere multifactorial.


Screening prenatal se realizeaz prin urmtoarele metode

Alfa feto proteina seric matern defecte de tub neural, alte anomalii fetale (sindrom Down)
Se vor efectua 2 determinri, dac alfa feto proteina este crescut se va efectua
ecografie ce va arta: vrsta gestaional, sarcini multiple, deces, anomalii congenitale

Alte anomalii asociate cu creterea alfa feto proteinei

omfalocel

nefroz congenital

higroma chistic

gastroschizis

atrezie tract gastrointestinal superior

amniocenteza la 15 17 sptmni de gestaie precedate UEGHO (localizare lichid


amniotic) post imunoglobuline anti Rh D 300 g pentru a evita imunizarea la mamele Rh
negativ, se realizeaz cariotip din culturi i analogie ADN

Biopsia vilozitilor coriale are valoare diagnostic n primul trimestru de sarcin, viloziti
aspirate i cultivate cu realizarea cariotipului, detecteaz anomalii cromozomiale

enzimele pot fi msurate n extracte sau culturi

ADN pentru studii moleculare genetice

avantaj n studii precoce pentru ntrerupere de sarcin

Dup administrare de imunoglobuline Rh D 300 g

Recoltare percutan a sngelui ombilical cu ghidaj ecografic n sptmna 23 25 i analiza


rapid cromozomial n trimestrul III avort terapeutic

Ecografie de nalt rezoluie cu experien nu necesit amniocentez, detectez stricturi


intracraniene, anomalii coloan vertebral, structur rinichi, inim, vezica urinar, stomac,
torace, perete abdominal, oase lungi

Trimestrul I: sac gestaional, numr embrion, localizare placent, vrsta gestaiei

Trimestrul II III prezentaia folosit, malformaii, volumul lichidului amniotic

Biopsia tegument fetal depisteaz anomalii tegumentare genodermatoz, ihtioz,


epidermoliz buloas (spatele fetal), hiperkeratoza epidermolitic

Anomaliile nu pot fi detectate 100% i ca un aspect anormal nu nseamn i modificarea


fenotipului.
Diagnosticul nainte de nidaie se realizeraz pentru decizia de avort n centre specializate la
cupluri predispuse la boli mendeliene (fibroz chistic)
Profilaxia i tratamentul bolilor genetice
1. Program pentru depistarea bolnavilor homozigoi.

se aplic acelor categorii de boli care pot fi tratate eficace dac sunt depistate precoce,
naintea apariiei manifestrilor ireversibile (fenilcetonuria, hipotiroidia, galatozemia).

programe pentru depistarea heterozigoilor purttori ai genei mutante cu risc de a avea


descendeni afectai.

Se practic n acele zone n care exist o prevalen marcat a unei boli genetice.

2. Sfatul genetic: act medical prin care bolnavul i rudele sale cu risc sunt sftuite asupra
evoluiei, prognosticului, terapia afeciunii n cauz, riscul de recuren, modalitile de prevenie
Sfatul genetic se acord urmtoarelor categorii:

cuplu ce are un copil sau rud apropiat afectat, vrst matern >35 ani.

pacient sntos cu risc genetic (ruda afectat, consanghinuitate, boli genetice cu debut tardiv).

pacient bolnav pentru a identifica riscul transmiterii afeciunii la descendeni.

Determinarea riscului de a avea un copil afectat implic un diagnostic precis. n funcie de datele
obinute cuplurile pot adopta soluii legate de mrimea riscului i tipul de boal:

risc acceptabil monitorizare ulterioar un copil

decid s nu aib copil mijloace anticoncepionale, eventual vor adopta un copil.

inseminare artifical doresc copil

Terapia bolilor genetice cuprinde mai multe tipuri de msuri:

Simptomatice: la nivel de organ sau organism, restricie dietetic (fenilalanina n

fenilcetonurie), administrare de medicamente (corticoizi n hiperplazie (SR), intervenii


chirurgicale n malformaii congenitale.

Terapia genic const n introducerea n celulele somatice ale pacientului a unei

gene funcionale normale pentru a nlocui activitatea genei mutante prin vectori virali
modificai sau prin lizozomi.
Sfatul genetic presupune un dialog medic-parinti pentru stabilirea probabilitatii, riscului
unei boli genetice/defect anatomic ereditar survenit sau repetat in familie si problemele
medicale/umane pe care acesta le presupune. Acesta este un act medical ce presupune cunostinte
in domeniul ereditatii, diagnosticului si prognosticului bolilor, a terapiei si calitatii vietii, necesita
mare experienta de psihologie umana, se se bazeaza pe studiul genealogic aprofundat al familiei
in cauza i este completat cu determinarea purtatorilor heterozigoti in fratrie, daca este posibil
Recent sfatul genetic completat cu mijloacele de diagnostic prenatal (echografia, amniocenteza,
fetoscopia) permite in numeroase situatii diagnosticarea malformatiilor sau boli in viata fetala,
eventual cu intreruperea sarcinii
Sfatul genetic permite depistarea heterozigotilor purtatori in afectiunile recesive (AR):
fratii/surorile unui copil afectat au risc de 2/3 de a fi heterozigoti, frecventa este mai mare la grad
de cosanguinitate ridicat. n cazul ereditii X linkate recesive (XR) baietii unei mame
heterozigote purtatoare au risc de 50% de a fi afectati, doar frecventa mutatiei determina riscul.

Afectiuni metabolice pentru care se poate face screening genetic la heterozigotii din
familie

Deficit G6 PD

galactozemie

maldia Tay Sachs

glicogenoza I (Van Gierke)

homocistinurie

boala urinilor cu miros de artar

hipofosfatazie

Determinarile enzimatice evidentiaza valori reduse la heterozigoti si nule la homozigoti.


Alte tehnici folosite pentru depistarea heterozigotilor sunt

Defectele de hemoglobina prin electroforeza Hb

determinarea unei substante circulante dupa incarcare- fenilalanina, galactoza

determinarea creatinfosfokinazei n distrofia musculara

folosirea proximitatii unei gene pe cromozom (sistemul HLA):


Diagnostic prenatal presupune colaborare cu obstetricianul, dar decizia de intrerupere de

sarcina la nevoie apartine familiei dupa corecta informare


Diagnostic prenatal prin ecografie este un examen neinvaziv i ofer informatii despre
dezvoltarea fatului (diametru cefalic), implantarea placentei, gemeni. Ecografia de sarcin este
obligatorie la retard de crestere intrauterina si la istoric familial de malformatii. Aceasta metod
depisteaza anomalii de tub neural (obligatorie si determinarea nivelului de alfa-fetoproteina in
sangele matern si lichid amniotic), membre, organe interne, intracerebrale
i depistarea anumitor malformatii poate determina interventii chirurgicale la fat
pregatite
Diagnostic prenatal prin amniocenteza presupune punctionarea sacului amniotic prin
peretele abdominal si uterin in S16-20. Are un risc de avort de 1%. Se practic analiza lichid
amniotic pentru (minim primele 2): anomalie cromozomiala fetala (culturi fibroblastice din
celelele fetale, cariotip), nivel alfa-fetoproteina, deficit enzimatic (ca la heterozigoti), genotip
HLA

Amniocenteza are rol n depistarea unor anomalii cromozomiale fetale n sitaia n care
unul din parinti este purtator cunoscut al unei translocatii cromozomiale echilibrate, mama are
peste 38 ani (sau 35 ani). Nu se face cariotip fetal la cererea familiei
Amniocenteza poate de asemenea s depisteze deficit enzimatic pentru afectiuni
metabolice congenitale prin culturi de celule fetale i dozari enzimatice sau analiza AND pentru
urmtoarele afeciuni:
b.Tay Sachs

Hexosaminidaza A

leucodistrofia metacromatica

Arilsulfataza A

hipercolesterolemia familiala

Recept membranar LDL

Mucopolizaharidoza I (Hurler)

alfa-iduronidaza

cistinoza

captarea S35 cistina

homocistinuria

cistation-sintetaza

boala urinilor cu miros de artar

decarboxilaza -cetoacid

glicogenoza II

glucozidaza

glicogenoza IV

amilo-transglucozidaza

galactozemie

Gal-1-P-uridiltransferaza

deficit imun combinat

adenosin-deaminaza

hipofosfatazia

Fosfataza alc

hemofilia A

Ag F VIII

drepanocitoza

sinteza lanturi (analizaADN)

anemia Cooley

sinteza lanturi (analizaADN)

talasemia homozigota

hibridizare cu AND

talasemia -

complementar marcat

Amniocenteza este folosit la determinarea genotipului HLA: grupe HLA studiate pe


limfocite/fbroblasti fetali (sistemul HLA situat pe cr.6 in proximitatea genei ptr.21-hidroxilaza
implicata in sinteza de cortisol de catre suprarenala-in familiile cu un copil suferind de
hiperplazie congenitala de suprarenale prin deficit de 21 OH se studiaza sistemul HLA la copil,
frati, parinti ptr. a determina heterozigotii ptr. deficitul enzimatic)
Interes de diagnostic este relativ, util doar daca exista mijloace terapeutice ptr. boala i
este valabil doar la existenta deja a unui frate afectat

Amniocenteza este utila la nivelului de alfa-fetoproteina (proteina produsa doar in viata


intrauterina, in cantitate redusa in LA, trece in cantitate minima pe cale transplacentara si
transmembranara in sangele matern, concentratiile depinznd da varsta sarcinii). Valorile sunt
bine cunoscute in S16-20. Se deceleaza cresterea valorilor in sangele matern/LA. Diagnosticul
prenatal pe baza alfa-fetoproteinei trebuie coroborat cu datele echografice deoarece rezultate
false apar la 0,1% prin prezena sangelui fetal in lichidul amniotic ( Eritrocite fetale sau Hb F in
lichidul amniotic). ntreruperea de sarcina trebuie recomandat la ecografie sugestiva+2 dozari
pozitive
Alfa -fetoproteina poate fi crescut n

Sarcina gemelara

defecte inchidere tub neural (mielomreningocel, anencefalie)

omfalocel

atrezie digestiva

hemoragie fetala

eroare de apreciere varsta gestationala

epidermoliza buloasa

Fetoscopia este rar folosita, periculoasa pentru sarcina, se utilizeaz in diagnosticul prenatal al
hemoglobinopatiilor (talasemia majora), hemofiliei A prin punctionarea vaselor fetale sau cu
prelevare fragment piele fat in suspiciunea de boli grave de piele la fat (eritrodermie buloasa
ichtioziforma)