COMUNICAREA LA PRECOLAR I COLARUL MIC

Acum cand sub aceast denumire se ascunde" o nou disciplin de

invmant in
colaritatea mic i in grdini, cand se acord o importan sporit
dezvoltrii capacitilor de
comunicare, abordarea acesteia, pentru a-i reliefa cateva aspecte particulare
la varsta precolar,
devine o necesitate pentru ulterioara construcie a fundamentului pedagogic
al perioadei
ontogenetice de referin. Ne intereseaz comunicarea in sensul definit de
Paul Popescu Neveanu
sub denumirea de comunicaie; comunicaia interuman se bazeaz pe un
ansamblu de procese
psihomotorii specific umane, limbajul, in care un rol deosebit de important
revine componentei
contiente, gandirii. Aceast form de comunicaie se poate realiza i prin
utilizarea unor
mijloace neverbale cu funcie de semnalizare, atitudini posturale, mimicogesticulaie, sunete
neverbale etc, care insoesc i complementeaz comunicaia verbal" 1 Dac
analizm aceast
definiie constatm c pentru fiecare dintre modalitile" de comunicaie:
verbal, paraverbal,
non-verbal, varsta precolar ii are nuanele ei. In plan verbal copilul
apeleaz doar la
formulele orale pe care abia inva s le stpaneasc, s le utilizeze nuanat
i corect;
comunicarea non-verbal ii pstreaz cu pregnan importana; ochii, faa
intreag, manuele,
postura, mersul comunic celorlali o serie de aspecte legate de evoluia
precolarului insui i il
ajut s se exprime mai bine pe sine in relaiile cu ceilali. Paraverbalul este
preluat pe calea
imitaiei i exersat, in genere tot pe canalele imitaiei, in jocurile de creaie,
dramatizri etc.
Funciile limbajului (acest instrument de relaionare cu alii i cu sine pe care
doar omul il
stpanete in mod complex) se contureaz, se exerseaz i ii dezvolt
potenialitile la aceast
varst: funcia cognitiv catig tot mai mult teren i mai sigur, la intersecia
sa cu funcia de
comunicare; cea expresiv se conjug intr-un mod absolut specific cu cea
ludic; cea simbolicreprezentativ
se instituie i face progrese rapide; funcia persuasiv apare mai mult prin
imitaie

dar catig teren spre finele pre-colaritii; funcia reglatorie i

autoreglatorie se manifest
interesant de urmrit i, mai ales de fructificat in plan educaional.
Pentru c precolaritatea ofer camp larg de evoluie, stimularea
capacitilor de
comunicare se constituie ca finalitate major a ei i condiie important
pentru ceea ce s-ar putea
numi nivel de maturizare" optim pentru debutul colaritii. De aceea pe
parcursul capitolelor
urmtoare referirile la acest aspect, la modul in care pe diferite coordonate
se urmrete
finalitatea menionat, vor fi prezente aducand completri punctuale la acest
subcapitol ce se
dorete doar o punere de problem.
La intrarea in coal, copilul dispune de un vocabular relativ bogat
(aproximativ, 2500
cuvinte) i stpanete la modul practic regulile de folosire corect a
cuvintelor in vorbire. In
cursul micii colaritii se dezvolt atat limbajul oral, cat si cel scris. In ceea
ce privete limbajul
oral una din laturile lui importante este conduita de ascultare. colarul mic
inva treptat s
asculte explicaiile invtorului si s mearg pe urmele indrumrilor si
raionamentelor sale.
Se formeaz capacitatea de citit-scris i aceasta impulsioneaz progresele
limbajului. Lecturile
pe care colarul mic le realizeaz fac s creasc posibilitile de exprimare
corect ale acestuia.
Se insuete fondul principal de cuvinte al limbii materne, care ajunge s
numere spre sfaritul
micii colaritii aproape 5000 de cuvinte, dintre care tot mai multe ptrund
in limbajul activ al
copilului. Copilul se familiarizeaz cu structura morfosemantic a cuvintelor,
cu rolul pe care il
joac in exprimare: rdcina, terminaia, sufixele si prefixele. Ulterior,
insuirea categoriilor
gramaticale propriu zise (substantiv, verb, adjectiv, pronume) ii dezvolt
copilului bogia
posibilitilor de exprimare ale limbii materne.