FAMILIA - STRUCTUR SOCIAL PURTTOARE A UNOR FUNCII

EDUCAIONALE SPECIFICE
In devenirea uman interrelaia dinamic i complex a celor trei factori:
ereditate,
mediu, educaie presupune firesc raportarea la cadrul familial. Dincolo de
ereditatea filogenetic,
familia este aceea care transmite copilului, prin cod genetic, specificitatea ce
ine de genotip; ea
este primul mediu social i primul cadru fizic" cu care ia contact copilul i, in
acelai timp,
exercit primele influene educative i cele mai constante in timp. De aceea,
acordarea unui
spaiu in economia pedagogiei precolare i colare mici familiei, se impune,
chiar dac existena
unei pedagogii particulare legate de modul de realizare a educaiei in familie
face ca
dimensiunile tratrii s nu fie, in mod necesar, deosebite. Abordarea se
dorete a fi o punte ctre
sublinierea necesitii conlucrrii dintre familie i instituiile colare in scopul
creterii eficienei
actului educaional. De la natere copilul triete i se dezvolt in interiorul
familiei. Definirea
acesteia de ctre Claude Levi- Strauss scoate in eviden faptul c, din punt
de vedere social, ea
este un grup care are la baza constituirii sale actul cstoriei; structura sa
fundamental este
reprezentat de ctre dioda adult: so-soie la care se adaug minorii
nscui in acest cadru. Pe
membrii acestui grup ii unesc drepturi i obligaii morale, juridice, economice
i sociale; cei doi
aduli se ocup de creterea i educarea copiilor, crora le asigur nu numai
existena material
ci, mai ales, le creeaz un climat afectiv i moral propice unei dezvoltri
armonioase. Ei au
aspiraii dar i obligaii comune, iar pe msur ce cresc copiii inva s-i
cunoasc i s ii
respecte propriile obligaii , in paralel construindu-i propriile aspiraii.
Familia este un sistem complex , complexitate ce crete pe msur ce
numrul membrilor
acesteia este mai mare. Intre membrii familiei se constituie relaii extrem de
nuanate care se
influeneaz reciproc: relaia mam - copil, raportat la fiecare dintre copii,
influeneaz celelalte
relaii mam- copil: relaia tat - copil - copii i mam - tat. Relaiile sunt in
toate cazurile

biunivoce i ele, dincolo de fluctuaii de conjunctur, manifest o anume

constan. Interaciunea
dintre prini este primul model de relaie social existent pentru copil. Ea, in
forma sa fizic i
verbal este modificat calitativ i cantitativ in prezena copilului. Ambii
membri ai diodei
adulte, aparin simultan i altor grupuri sociale (familiile de provenien in
care ei inii au statut
de copii", pe care uneori nu tiu s-l depeasc in favoarea statutului de
adult printe in propria
familie, grupul profesional). De multe ori stresul acumulat in contextul
aciunii in raport cu acest
alt statut" se rsfrange asupra relaiilor din familie. Tensiuni manifeste sau
ascunse" ii pun
amprenta asupra relaiei so-soie i radiaz in forme diferite asupra relaiilor
mam-copil-copii
i, respectiv, tat-copil-copii. In interiorul familiei uneori intervin direct alte
dou cupluri de
aduli, aflate in relaii sociale netensionate sau cordiale i, in consecin, nu
intotdeauna cu o
aciune convergent din punct de vedere afectiv i educativ; este vorba de
cele dou cupluri de
bunici: materni i paterni. In general bunicii au tendina de a fi ingduitori cu
nepoii, de a da
sfaturi reclamand indelungata experien" potrivit sau nu in noile contexte,
fapt care poate
determina fie conflicte deschise, fie, i mai grav, conflicte ascunse. Copiii,
crora le convine
atitudinea permisiv a bunicilor, sunt primii care speculeaz situaia, din
pcate nu in folos
propriu real.
Interaciunea dintre copii este in mare msur determinat de relaiile
fiecruia dintre
aduli cu fiecare dintre copii. in cazul diferenelor semnificative de varst
intre minori, celui mai
51
Pedagogia precolar i a colaritii mici

mare i se poate induce ostilitatea fa de cel mic, in condiiile in care el se

simte neglijat afectiv
i antrenat in postur de ddac" rspunztoare de tot i de toate" atunci
cand prinii nu au
timp de mezin. Ostilitatea poate lua forme ascunse, dar se poate manifesta
i deschis sau chiar
violent. Prinii i bunicii sunt primii responsabili de o asemenea situaie. Cel
mai mic, dac se

simte rsfat de aduli, profit i el i poate deveni un mic tiran" pentru

fratele sau sora mai
mare. Este deosebit de important aceast constelaie de relaii socioafective pentru c ea are o
influen extrem de mare asupra evoluiei psihologice a copiilor. Ea face
obiectul unor studii
speciale, in contextul de fa ne intereseaz cateva aspecte legate de rolul
familiei n evoluia
copilului precolar i a colarului mic.
Aflat la o varst despre care se spune c este de maxim importan pentru
dezvoltarea
personalitii, pentru calitatea acesteia, varsta celor apte ani de acas"!
copilul sufer o dubl
influen din partea familiei:
pe de o parte aceasta se constituie ca o structur educaional nonformal
care, dei in
calitate de unitate social de baz nu are atribuii prioritare educaionale,
face. totui. in
mod explicit educaie. De la prini se inva primele norme morale, primele
cantece i
primele poezii, primele valori estetice;
invarea nu se realizeaz ins, numai datorit influenei educativ
nonformale a familiei
ci i prin valenele educaionale informate ale aceluiai prim cadru social.
Mama i tata
spun copilului cum i cand s salute frumos", dar ei nu respect normele
formulate chiar
in prezena copilului; ei cer copilului (adesea prea de timpuriu, cand acesta
nici nu
inelege semnificaia termenului) s nu mint, dar se mint cu nonalan
reciproc sau
comploteaz spre a mini pe altcineva, de fa cu copilul. Cand ceea ce
familia cere in
plan educaional i exemplul concret oferit nu concord, intre calitatea
familiei de mediu
educaional nonformal i, respectiv, aceea de cadru educaional informai se
nate o
contradicie care poate avea efecte negative in dezvoltarea copilului.
Familia este cadrul in care copilul inva s iubeasc, pentru c este cadrul in
care el
insui este maximal iubit. Copiii care nu se bucur de familii normal
constituite (cu ambii soi in
via, trind impreun intr-o atmosfer cald , calm i stimulativ) au
probleme, mai mici sau
mai mari, atat in planul evoluiei afective cat i in cel al integrrii sociale.
Familiile

dezorganizate sunt un context nefericit care poate determina ca cel mic s

evolueze spre statutul
de copil problem". Nu credem, ins, c dezorganizarea, in sine, reprezint
cauza unei
asemenea situaii; importante sunt cauzele dezorganizrii i calitatea
uman, personalitatea celui
care ingrijete de copil. Exist copii problem in familii organizate" (adic
soi nedivorai");
credem c dac se redefinete termenul de familie dezorganizat" cu
renunarea la conotaiile
social-formale (cstorii- divorai) i se vorbete despre familia organizat
in care 1+1=2 iar
cea dezorganizat in care 1+1=1+1" atunci poate c, intr-adevr,
dezorganizarea de acest tip,
singurtatea in doi, sau printre mai muli, poate duce la evoluia copilului
ctre cazul de
problem". Se pot aduce in prim-plan alte cateva aspecte foarte importante
legare de mediul
educativ:
prinii controlori intruzivi (C. Andre i F. Lelord, 1999/2003, p.208) care
nu ofer
libertatea de alegere copilului i decid ei pentru copil pentru binele lui.
Este una
dintre cauzele dependenei parentale care mai apoi se poate deveni uor
dependen
conjugal. Ar fi de dorit ca un copil s poat lua hotrari de indat ce el
poate face
acest lucru;
prinii distani care se ocup mai mult de ei-inii decat de copil, de unde
i
necesitatea copilului de a atrage atenia, de a se pune in valoare, de a le
arta meritele
proprii, pentru a fi in cele din urm demn de interesul lor;
prinii care prezint ei-inii o stim de sine sczut, transmiand modelul
parental
prin imitaie;
prinii alcoolici ofer o imagine vulnerabil, chiar de degradare fizic i /
sau
mental care poate fragiliza stima de sine a copilului;