Pronuntati-va asupra respectarii TFUE in urmatoarele ipoteze:

1. Societatea austriaca Clean Car Autoservice a dorit sa isi angajeze ca

administrator pe dl Henssen, cetatean german cu domiciliul in Berlin. Autoritatile
municipale din wiena (de la RC) au refuzat prelucrarea datelor, aratand ca in
conformitate cu legislatia austriaca pot fi desemnati administratori pt SC ce exercita
activitati artizanale, comerciale sau industriale doar persoane cu resedinta
in austria. Societatea CCA contesta masura, aratand ca aceasta este contrara dr.
european.
2. Autoritatile administrative germane i-au refuzat dlui Moser, cetatean german,
accesul la stagiul de pregatire necesar pentru a accede, dupa promovarea
examenului de stat, la functia de institutor in invatamantul primar. Decizia a fost
pronuntata in temeiul legislatiei landului B-W cu privire la garantiile suficiente pe
care trebuiau prezentate de acete persoane in ceea ce priveste fidelitatea fata de
Constitutia germana (considerata incalcata intrucat dl Moser era membru al
partidului comunist). Dl Moser a contestat masura, aratand ca ea este de natura sa
limiteze accesul sau la eventuale activitati salariate in alte state membre.
3. In conformitate cu o legea austriaca, angajatorii stabiliti in AU trebuiau sa
plateasca salariatilor a caror vechime neintrerupta in munca era mai mare de 3 ani,
o anumita indemnizatie in caz de concediere. Dorind sa ocupe un post la o societate
in Germania, dl Graf, cetatean german, a reziliat contractul de munca pe care il
avea incheiat cu o societate austrica si a solicitat indemnizatia de sfarsit de
contract. Aceasta i-a fost refuzata, si dl Graf contesta conformitatea legii austrice cu
dreptul european
4. Dl Micheletti, cetatean argentinian stabilit in Argentina, poseda si cetatenie
italiana, fiind nascut din parinti italieni. In 1989, ii este recunoscut in Spania, in
temeiul unei conventii spa- arg, titlul universitar de odontolog, iar in anul urmator
obtine aici un permis de sedere pe 6 luni. La expirarea lui, dorind sa se stabileasca
in Spania in vederea deschiderii unui cabinet, solicita o carte de sejur definitiva, ca
si cetatean italian; aceasta ii este refuzata pe motiv ca, in conformitate cu dreptul
spaniol, atunci cand o persoana are dubla cetatenie (si niciuna nu e spaniola),
autoritatile spaniole trebuie sa ia in considerare cetatenia statului unde persoana isi
avea stabilita resedinta.
5. Dl. Angonese este un cetatean italian nascut in provincia italiana Bolzano, ce
are ca limba materna germana. Intre 1993 si 1997 el a urmat studii universitare in
Austria, iar in 1997 a raspuns unui anunt de recrutare facut de o banca din provincia
Bolzano, Casa di Risparmi. Pentru ca din dosarul sau lipsea certificatul de bilingvism
italo/german solicitat de banca (certificat eliberat doar de autoritatile din provincia
Bolzano), el nu a fost acceptat sa participe la concurs. El a invocat incalcarea
dreptului european si a solicitat instantelor obligarea bancii la repararea
prejudiciului suferit de el in urma pierderii sansei de a participa la concurs.
6. Lege germana in materie de securitate sociala ce acorda somerilor un bon de
plasament, pentru remunerarea serviciilor societatilor ce intermediau inchierea de
contracte de munca pe durata de minim 3 luni si pentru care se achita,de catre
angajatori, cotizatii la securitatea sociala. Societatea germana ITC a gasit dlui H,
german, in Olanda, un loc de munca ce corespundea conditiilor legii, dar autoritatile
au refuzat plata bonului de plasament, pe motiv in temiul ct de munca in cauza
cotizatiile urmau a fi platite in Olanda, astfel ca legea germana nu era respectata.
Masura a fost contestata, invocandu-se dreptul european.

7. Legislatie italiana ce prevedea ca pot avea functia de capitan si secund pe

navele cu pavilon italian doar cetatenii italieni.
8. Legislatie belgiana ce prevedea conditia nationalitatii pentru comisarii de
asigurari agreati de Oficiul belgian de control al asigurarilor. Aceste persoane sunt
angajate de societatile de asigurare si au misiunea de supraveghere a activitatilor
realizate de administratori; ei trebuie sa redacteze regulat rapoarte catre Oficul be
de supraveghere a asigurarilor, trebuie sa informeze asociatii/societatea de
eventuale infractiuni si fapte care ar putea ameninta situatia financiara a acesteia.
9. Alpine investment este o societate olandeza ce practica cold-calling-ul pentru a
propune clientilor din diverse SM servicii financiare (in pp, intermedierea de
contracte la termen cu marfuri); in olanda, cold calling-ul este interzis, astfel ca soc
a fost sanctionata; ea contesta masura
10. Societatea letona Laval a detasat lucratori in Suedia, pentru realizarea unor
activitati pe un santier. 3 sindicate suedeze, la care nu era afiliat nici un lucrator al
lui Laval, au negociat cu ac societate aplicarea prevederilor unei conventii colective
in favoarea salariatilor; negocierile s-au soldat cu un esec, sindicatele suedeze au
inceput greva, ce implica blocarea accesului masinilor/oamenilor pe santier. Laval a
actionat sindicatul in justitie pt a cere declararea grevei ca fiind contrara dt
european
11. Societatea franceza x, a detasat mai multi lucratori in Belgia, pentru realizarea
unor lucrari de constructie. Ea nu a respectat dispozitiile unei legi belgiene ce
prevedea varsarea unor salarii minime tuturor lucratorilor, plata unor contributii
sociale speciale pt salariati in Be, precum si tinerea unor registre speciale cu privire
la salariatii detasati, astfel ca impotriva administratorilor ei s-a inceput o procedura
penala in BE.
12. Lege greaca ce dispunea ca ghizii turistici ce doreau sa-si exercite activitatile
in Grecia trebuiau neaparat sa aiba incheiat un contract de munca cu birourile de
turism
13. Oliveri, cetatean italian, s-a nascut in Germania si a locuit in aceasta tara toata
viata; el este toxicoman, + infectat cu hiv si hepatita C, a fost de mm ori condamnat
pentru furt si comert cu droguri, iar datorita inchisorii/spitalizarii nu mai are un loc
de munca. In aplicare unei legi germane cu privire la stupefiante, ce prevedea ca
strainii condamnati la o pedeapsa cu inchisoarea de minim 2 ani (in cazul minorilor)
sau la o pedeapsa cu inchisoarea fara suspendare, trebuie sa fie expulzati , s-a
inceput procedura expulzarii. Contestata
14. Dna Van Duyn, cetatean olandez, membra a Bisericii de Scientologie, doreste
sa intre in UK pentru a ocupa un post de secretara; autoritatile engleze ii refuza
intrarea; trebuie aratat ca in UK nu exista vreo lege care sa interzica activitatile
Bisericii de Scientologie
15. Oteiza Olazabal, spaniol de orgine basca, se deplaseaza in Franta in 1986, unde
solicita calitatea de refugiat, ce ii este refuzata. In 1988 este prins si condamnat in
Franta pentru o rapire (revendicata public de ETA) si asociere de raufacatori, la 18
luni de inchisoare. Dupa ispirea pedepsei, obtine mai multe permise provizorii de
sedere in Ille de France (Paris). In 1996, decide sa se stabileasca in regiunea
Pirinei Atlantic (limitrofa Spaniei); invocand existenta unor legaturi banuite cu ETA,
prefectul politie ii interzice insa stabilirea resedintei in 31 de departamente franceze
(pt a-l indeparta de frontiera spaniola) precum si parasirea parisului fara autorizatie
16. Dna D. Calfa, italianca, inculpata pt detinere si uzaj de stupefiante interzise, cu
ocazia unui sejur in Creta, a fost condamnata de un tribunal grec la 3 luni inchisoare
si expulzare pe viata de pe teritoriul grec

17. Dl. Rutili este cetatean italian, ce exercita o activitate salariata in Franta; in
calitate de membru al unui sindicat, el instigase si condusese mai multe greve pt
care nu fusese obtinuta in prealabil autorizarea din partea autoritatilor; de aceea, la
innoirea permisului lui de sedere, prefectul politiei i-a interzis dreptul de a se
deplasa in 4 departamente franceze. El contesta masura
18. In ciuda unei legi franceze ce interzicea bancilor remunerarea conturilor la
vedere, soc. caixa bank, franceza, filiala a caixa bank spania, a decis sa remunereze
conturile la vedere ale clientilor sai din franta, la fel cum societatea-mama facea in
Spania. Autoritatile franceze i-au interzis continuarea acestei practici si i-au solicitat
modificarea tuturor contractelor deja incheiate. Masura a fost contestata.
19. Lege austriaca ce condiiona nregistrarea in registrul comertului din Austria a
SC apartinand unor resortisanti din cele 10 SM din Europa centrala si de est
(aderate in 2004) de dovedirea, de catre asociati, a calitatii lor de lucrator
independent (in AU) sau producerea unei dispense de permis de munca (in AU).
20. Cartesio, sevic