DECONTAREA

SERVICIILOR PRESTATE

CUPRINS
CUPRINS ............................................................................................................................................. 2
OBIECTIVE: ........................................................................................................................................ 3
1. Sejurul clientilor, reclamatii, situatii particulare .............................................................................. 4
1.1. Rolul si importanta rezervarii .................................................................................................... 4
1.1.1. Tipuri de rezervari: ............................................................................................................ 4
1.1.2. Procedura de rezervare ...................................................................................................... 5
1.1.3. Incidente in activitatea de rezervare .................................................................................. 5
1.2. Verificarea modalitatii de plata ................................................................................................. 7
2. Contractul turistic ........................................................................................................................... 11
3. Operatiuni si instrumente de plata in turism .................................................................................. 19
3.1. Cecul de calatorie (Travelers Cheque) ............................................................................... 19
3.2. Cartea de credit ................................................................................................................... 19
3.2.1. Gruparea cardurilor dupa facilitatile oferite................................................................... 19
3.2.2. Gruparea cardurilor in functie de emitent ....................................................................... 19
3.2.3. Utilizarea cardurilor in tarile dezvoltate ......................................................................... 19
3.3. Voucherul ............................................................................................................................ 19
Bibliografie......................................................................................................................................... 26

2 din 26

OBIECTIVE:
Cunoasterea instrumentelor si a modalitatilor de plata a serviciilor turistice prestate
Capacitatea de a administra conturile clienilor
Utilizarea diferitelor metode de administrare a conturilor
Capacitatea de a executa operaiuni de regularizare a conturilor clienilor

3 din 26

1. Sejurul clientilor, reclamatii, situatii particulare

Ciclul clientului cuprinde 4 faze:
Presosirea
Sosirea
Ocuparea camerei
Plecarea
Diferitele faze ale ciclului clientului implica diverse tiouri de tranzactii si servicii:
Rezervari
Check-in si inregistrare
Corespondenta si informatii
Servicii si caratul bagajelor
Convorbiri telefonice si mesaje
Administrarea conturilor clientilor
Check-out si achitarea notei de plata.

1.1. Rolul si importanta rezervarii

Pentru client reprezinta:
Siguranta inchirierii de camere in perioade cu cerere mare
Cunoasterea prealabila a produsului hotelier, posibilitatea confruntarii ofertei cu propriile
asteptari
Cunoasterea si negocierea tarifului
Posibilitatea de a-si satisface preferintele (un anume tip de camera, alte servicii)
Siguranta inchirierii unei camere pentru o perioada mai lunga
Pentru hotel reprezinta:
Planificarea activitatii, inchirierea camerelor in perspective, deci eficientizarea activitatii,
printr-o exploatare judicioasa a capacitatii de cazare
Activitatea de rezervare reprezinta cazare anticipate si are rolul de a diminua pierderile si de
a imbunatati indicatorii de exploatare
Rezervarea spatiilor de cazare este imperios necesara in hotelurile mari, care ofera un produs
hotelier complex sau in perioade de cerere mare
1.1.1. Tipuri de rezervari:
Inaintea zilei sosiriiin ziua sosirii
Doar pt cazare/pentru mai multe servicii hoteliere
Pt clientii individuali/pt grupuri de clienti
Direct de catre client/de catre un intermediary
4 din 26

La hotel, prin sectorul de rezervari sau la receptie

Verbal (direct, telefonic)/in scris
Cu/fara garantie
1.1.2. Procedura de rezervare presupune:
Cererea(comanda de rezervare)
Verificarea posibilitatilor de a raspunde solicitarii
Negociere-detalii-alternative
Acceptarea sau refuzul rezervarii
Notarea datelor/inscrierea pe lista de asteptare/recomandarea altui hotel
Confirmarea rezervarii
Inregistrarea rezervarii
1.1.3. Incidente in activitatea de rezervare
1. suprarezervarea-se practica in mod deliberat si controlat cu scopul de a diminua efectele
anularilor, modificarilor la rezervarea initiala si neprezentarilor, pentru exploatarea eficienta
a capacitatii de cazare.
Hotelul are urmatoarele obligatii:
clientul va fi informat inaintea sosirii, daca este posibil, ca rezervarea sa a fost
transferata la alt hotel
hotelul ii va trimite in scris scuze pentru incident
cazarea se va efectua intr-un hotel de cel putin acelasi grad de confort cu hotelul la
care s-a facut rezervarea initiala
transportul la celalalt hotel va fi asigurat de hotelul la care s-a efectuat rezervarea
daca tariful este mai mare, diferenta va fi suportata de hotelul la care s-a efectuat
rezervarea
hotelul poate oferi facilitate tarifare la o cazare ulterioara si, eventual, un statut
special clientului respective.
2. modificarea rezervarii se poate referi la :
data sosirii/plecarii
ora sosirii
tipul camerei
numarul de persoane
garantarea unei rezervari negarantate initial
alte modificari.
3. anularea rezervarii se admite de catre hotel, dupa caz, cu sau fara penalitati.
Anulare fara penalitati:
rezervare negarantata-se comunica clientului de catre hotelier numarul anularii
rezervare garantata-se va restitui garantia, daca nu se doreste o alta rezervare.
Anulare cu penalitati:
5 din 26

 rezervare negarantata-se impune plata unei nopti de cazare, daca se face dovada
neinchirierii camerei respective
rezervare garantata-se retine garantia, daca se face dovada neinchirierii camerei
respective
4. neprezentarea
Pentru rezervarile garantate se retine depozitul de garantie, se utilizeaza cartea de credit, se
utilizeaza contul firmei intermediare.
Pentru rezervarile negarantate :
-solicitarea platii prin scrisoarew, telefon, etc.
-inscrierea respectivelor persoane pe lista neagra, pentru a le solicita in viitor garantarea
rezervarii sau pentru a le refuza viitoarele rezervari.

Rezervarea garantata implica plata de catre client a camerei, chiar daca aceasta nu a fost
folosita,cu exceptia cazului in care clientul a urmat procedura de anulare a rezervarii.
Rezervarea este garantata prin:
plata in avans
carte de credit
deposit in avans
accord contractual
O rezervare este refuzata atunci cand:
hotelul nu dispune de tipul de cazare solicitat de catre client, la data mentionata de acesta
hotelul este complet ocupat
clientul se afla pe lista neagra.
Rezervarea negarantata-clientul pur si simplu efectueaza rezervarea si apoi confirma data
sosirii. In cazul acestei rezervari, hotelul retine fara garantii o camera, pana la ora de anulare a
rezervarii, care este, de obicei, ora 6 p.m. din ziua in care urmeaza sa soseasca clientul. Daca
clientul nu soseste pana la ora anularii, atunci camera este disponibilizata. In acest caz, hotelul
poate inchiria camera disponibilizata altui client sau chiar clientului initial, daca acesta soseste
mai tarziu si camera inca mai este disponibila. Acest timp dupa care se anuleaza rezervarea este
numit timp de mentinere a rezervarii. Scopul acestui interval de timp de mentinere a rezervarii
este de a evita pierderea de venituri pentru hotel, de pe urma clientilor care nu reusesc sa apara.

Jurnalul hotelului cuprinde urmatoarele informatii:

numele clientilor
tipul de cazare solicitat
durata sederii
tariful si conditiile stabilite
cum si cand s-a efectuat rezervarea
numarul telefonului de contact
observatii.
6 din 26

1.2. Verificarea modalitatii de plata

Reguli la intampinarea clientilor
1. pastrati un bun contact visual
2. zambiti in timpul discutiilor cu clientul
3. stati drept; tinuta dreapta indica respectu;l si atentia acordata celorlati
4. pastrati in permanenta un aspect personal curat, ingrijit si ordonat
5. vorbiti clar, folosind un ton placut
Activitati de check-in de baza:
pregatirea pentru sosirea clientului
starea si disponibilitatea camerei
sosirile si plecarile asteptate
sosiri ale clientilor cu solicitari speciale
VIP-uri si clienti frecventi ai hotelului
atribuirea camerei si stabilirea tarifului
inregistrare
Formularul de inregistrare va cuprinde: data sosirii, data plecarii, numarul de camere, ora
sosirii, tipul camerei, tariful,, pachet de servicii, numele, adresa, CI sau pasaport, plata,
semnatura receptionerului si a clientului.
verificarea metodei de plata
Reguli generale pentru verificarea modalitatii de plata:
daca clientul este de tip walk-in sau are rezervare negarantata,
solicitati un avans sau seria cartii de credit
daca clientul are o rezervare garantata si isi achita propriul cont,
solicitati seria cartii de credit si telefonati pentru autorizarea unei
sume suficiente pentru a acoperi o zi intreaga
daca clientul doreste sa plateasca cash sau cu o valuta straina, trebuie
informat despre tariful camerei
in cazul platii prin intermediul cecului, cardul de garantie al cecului
trebuie sa acopere intreaga suma de plata.
Daca achitarea contului clientului se efectueaza de catre o companies
au o agentie de voiaj, receptionerul trebuie sa asigure inregistrarea
corecta a detaliilor platii, si anume, ce categorii de servicii sunt platite
de companie si ce ramane de plata clientului.
inmanarea cheii si insotirea clientului.

Serviciile se impart in 2 categorii:

Servicii de baza
Cazarea
Restauratia(alimentatia)
7 din 26

 Servicii suplimentare
Transportul si depozitarea bagajelor
Depozitarea valorilor
Servicii telefonice
Room-service
Piscine
Sala gimnastica
Sala jocuri
Salon infrumusetare
Inchirieri jocuri, materiale sportive
Tehnologia principalelor servicii hoteliere suplimentare
1. furnizarea informatiilor
Etape:
zambeste, exprima solicitudine
asculta cu atentie
asigura-te ca ai inteles correct
recomanda, argumentand
informeaza-te suplimentar, prin telefon, daca e cazul
ajuta-l pe client in luarea deciziei corecte, prin cunostintele personale si materialele
informative
ofera informatiile necesare:denumire, adresa, nr tel
afla, ulterior, daca este multumit clientul.
Categorii de informatii
1.1.
Informatii despre hotel:
-solicitate inaintea inceperii sejurului
Amplasare
Cai de acces, modalitati de transport
Categoria de confort, dotari
Servicii suplimentare, facilitate
Tarife, taxe, suplimente, reduceri
Capacitate de cazare
Acces cu animale de companie
Credit hotelier, zi hoteliera
-solicitate in timpul sejurului:
Facilitati-localizare in hotel, program functionare, pachet servicii, gama sortimentala, tarife
Servicii suplimentare: ingrijire copii, curatat oncaltaminte, spalat, calcat, servicii secretariat
Evenimente gazduite in hotel
Informatii despre utilizarea echipamentelor din dotarea camerei
8 din 26

Materiale informative:
Pliantul cu servicii suplimentare
Lista de preparate si bauturi
Pliante de promovare a piscinei, salii de intretinere, saloanelor de infrumusetare,
clubului, cazinoului, magazinelor, bibliotecii, centrului de afaceri
Calendarul evenimentelor din hotel
Instructiuni diverse
Materiale informative disponibile in camere:
Instructiuni de folosire a telefonului
Tarife interne si internationale pentru convorbiri telefonice
Lista pentru room service
Lista cu preturile produselor din mini bar
Programul TV
Harti

2.

1.2.

informatii despre posibilitati de petrecere a timpului liber

evenimente speciale
manifestari cultural artistice
spectacole, concerte, filme
muzee
cluburi, cazinouri
restaurante, baruri, cafenele, taverne
centre de intretinere
centre comerciale
obiective turistice
excursii, drumetii.

1.3.

informatii-adresa, nr tel, orar, servicii oferite-privind institutiile publice, companii de

stat si private
mijloace de ttransport
hoteluri
institutii publice
servicii medicale specializate
biserici, manastiri
servicii de urgenta
magazine specializate

rezervari pentru clientii aflati in hotel

rezervari de spatii de cazare-la acelasi hotel
-la alt hotel
rezervari de mese la restaurant
9 din 26

 rezervari de bilete la mijloacele de transport

rezervari de bilete la diferite manifestari cultural-artistice si sportive
3.

primirea si transmiterea corespondentei

pentru client
scrisoare
colet
telegrama
fax
de la client

4.

primirea si transmiterea informatiilor

mesaje lasate la receptie
mesaje primite sau transmise prin fax
mesaje primite sau transmise prin telefon

5.

trezirea la ora solicitata

6.

depozitarea valorilor
6.1.
6.2.
6.3.

7.
8.
9.
10.
11.

seif individual in camera

seif individual la receptie
seif comun la receptie
6.3.1. pastrarea banilor
6.3.2. bijuterii
6.3.3. aparate electronice
6.3.4. acte, documente

pastrarea obiectelor uitate

serviciul de spalat, curatat, calcat, reparat imbracaminte
curierat-comisionerat
comenzi de taxi
inchirieri
11.1.
11.2.
11.3.
11.4.

inchirieri prin receptie

inchirieri de masini
inchirieri prin locurile specializate din hotel: piscine, sauna, sala gimnastica, forta, baza
tratament, biblioteca, sala jocuri
inchirieri de Sali specializate in hotel

12. organizarea de tururi de oras, excursii, drumetii

13. transportul bagajelor
alte servicii
10 din 26

2. Contractul turistic
Contractul turistic trebuie sa aiba in prima parte inserate cele doua parti contractante, respectiv
furnizorul de servicii turistice si beneficiarul. De remarcat este faptul ca trebuie sa fie inscrise
identitatea fizica, fiscala si comerciala a fiecaruia dintre ele si anume:
sediul social, adica locul unde isi desfasoara practic activitatea firma de turism (oras, strada,
numar, numar de telefon, fax, e-mail)
codul fiscal
codul de inregistrare la Registrul Comertului
alte elemente care sa exprime ca firma e inregistrata la organele de stat (in cazul unei alte
tari)
contul la banca la care este arondata firma si prin care se va lucra
imputernicitii care pot si au dreptul la semnatura
tampila unitatii
Semnatura e cea care se afla inscrisa si la Administratia Finantelor Publice si la Registrul
Comertului, ea trebuie sa fie identica .
Cei care semneaza contractul sunt:
directorul general sau directorul firmei de turism, care defapt exprima dorinta autorizata de
relatii contractuale privind activitatea turistica,
seful contabil sau directorul economic (a doua semnatura) si care exprima din punct de
vedere financiar modul de comunicare intre cele doua parti cat si legalitatea economica a
acestora
a treia semnatura este a consilierului juridic sau un reprezentant al oficiului juridic care
semneaza pentru legalitatea contractului. Acesta este inscris in contextul legii contractuale.
Aceasta prima parte este extrem de importanta pentru a se exprima veridicitatea firmelor
partenere, ba mai mult, unele din acestea mai si verifica bonitatea celeilalte (starea economicofinanciara).
Obiectivul contractului turistic
= consta in stabilirea package-ului de servicii si care poate fi stipulat ca un package total si unitar
sau pe elementele acestuia
Pozitionarea reprezentantilor firmelor de turism : locul unde e cazat, mijlocul lui de
transport, tinuta lui, comportamentul acestuia si mai ales daca te invita sau nu la vreun protocol.

Modalitatile de plata pot fi:

date, decontate, inainte de a sosi turistul la hotel, sau
in bazele materialelor turistice cu un anumit numar de zile, deci inaintea sejurului, in timpul
sau dupa terminarea sejurului.
Sunt variante in care o parte sa se achite inaintea sejurului, la mijlocul lui sau la sfarsitul
acestuia.
11 din 26

De remarcat este ca, contractele se mai si asigura cu o anumita garantie initiala.

Totodata se mai stabilesc datele fixe de decontare si in urma carora, in caz ca nu s-au efectuat
platile, sa decurga penalizari, iar in caz ca nu se pot realiza conventiile, clauzele stabilite, atunci se
vor stabili modalitati de a fi concretizate prin: intelegeri sau relatii amiabile cand sunt de acord,
respectiv creand un proces verbal de conciliere si gasind asupra lor, daca se vor putea prelua mai
putine penalizari, daca se pot prelungi termenele, intelegerile.
Litigiile care se nasc in urma neconcilierii pot fi duse la organele de instanta, fie pe teritoriul
agentiei sai fie pe teritoriul complexului hotelier, dupa cum este stipulat in contract.
Clauzele contractuale suplimentare: anumite servicii speciale, se stipuleaza clauze de forte
majora, clauze de dezdaunare atunci cand serviciile nu se respecta.
Exemplu: in cazul in care agentia de turism trimite un numar mai mare de turisti decat cel inscris in
anexa la contract. In anexa contractului se va inscrie sejurul grupurilor de turisti (7, 10 zile) si in
acelasi timp data intrarii si iesirii grupurilor si numarul de serii.
Dezdaunarea de catre turist se va face de catre partea contractanta vinovata (exemplul cu
hotelul).
In clauzele contractuale mai ales pentru cei care vor efectua tratament balnear se va specifica
turistii care vin la tratament sa aiba asupra lor si recomandarea medicala, aceasta recomandare
trebuie prezentata agentiei de turism de catre turist. Aceasta in ideea ca un bolnav care are o boala
neadecvata valentelor terapeutice statiunii sau complexului turistic balnear, sa nu poate fi primit in
cadrul acestuia.
Pentru produsul terapeutic se vor stabili tarifele medicale care in contract se asigura ca tarif
unic global pentru procedura de baza si doua proceduri adiacente.
Procedurile de baza in tratamentul balnear sunt acelea pe care le dau virtutile terapeutice ale
resurselor naturale: apa termominerala, apa de baut, namol sapropelic, aer etc. ( ex: Olanesti
rinichi procedura de baza: apa de baut; Techirghiol namol sapropelic; Baile Felix apa
termominerala).
Toate procedurile suplimentare indicate de doctor, necesare turistului pentru cresterea
capacitatii privind tratamentul balnear se vor plati de catre turist la nivelul complexului balnear
respectiv.$
$
In anexe se mai pot specifica si anumite actiuni speciale turistice care sa imbogateasca
package-ul de serviciu (obiectul contractului) si care sa fie adus la cunostinta turistului si care sunt
de regula optionale.
Cele 5 componente ale structurii turismului sunt:
1) Transportul turistic
2) Cazarea
3) Alimentatia
4) Agrementul
5) Tratamentul
In turism producatorul serviciilor trebuie sa fie in acelasi moment si loc cu beneficiarul acestor
servicii ( cele doua parti sunt inseparabile).
Caracteristici ale serviciilor turistice
- INSEPARABILITATEA
12 din 26

- INTANGIBILITATEA
Marfa apartine detinatorului de baze materiale, de exemplu: detinator de avion, autocar, tren, etc)
Oferta turistica este generata si datorata ofertantului.
-

PERISABILITATEA sau nestocabilitatea produselor turistice (timpul)

VARIABILITATEA sau diversitatea
o Ponderea fortei de munca este mare in turism
o Forta de munca nu este uniforma serviciile difera
o Se incearca standardizarea serviciilor, pentru aceasta serviciile trebuie sa fie
marcate (ex: Hotelul Continental, MacDonalds)

Ofertantul

(Detinatorul de servicii)

Intermediarul
(Agentiile de turism)

Beneficiarul
(Turistul)

Locul, momentul si eficienta unde oferta se intalneste cu cererea turistica de pe piata.

Prima operatiune in turism este organizata si efectuata la piata de turism unde se intalneste
cererea turistica cu ofera turistica, iar locul este de regula (in amjoritate) la TARGURILE DE
TURISM. Acestea sunt organizare anual, semestrial sau cand nevoia o impune.
Targurile de turism se organizeaza cu cel putin 1 an inainte si acolo se vor stabili contacte si
contracte turistice care transfera oferta turistica de la detinatorul de baza matriala la beneficiarul
(agentiile de turism, turoperatorii).
Totodata targurile de turism au un termen (data, an, luna, perioada) in care se desfasoara si
locul unde este actiunea, unele targuri sunt nationale,internationale, locale si zonale.
Fiecare contract, si cel depus la unitatea provizoare si cea prestatoare de servicii, se depune
la sediul institutiei, la Registratura.
O data preluate serviciile turistice de la detinatorii de baza materiala, de la agentia de turism
sau turoperatorii, acestia din urma, in baza mixului de marketing turistic se vor face toate
demersurile pentru a-si realiza contractele turistice in vederea eliminarii oricarui neajuns (penalizari
sau alte disfunctionalitati).
O data intrata pe piata, agentia de turism sau turoperatorii vor transforma oferta turistica
potentiala intr-una reala, ea devenind reala in momentul in care turistul potential devine un turist
real, fapt care are loc atunci cand acesta isi achita serviciile turistice, clipa in care defapt intra in
gestiunea turismului (pe banda serviciilor turistice: transport, cazare, masa, agrement etc).
La nivelul unitatii de turism, turistul in baza motivatiei sale pe care o are si a optiunii
manifestate, prezinta documentele care sa ateste ca el este beneficiarul de servicii turistice.
Documentele sunt urmatoarele:
Chitanta pentru suma de bani achitata sau factura fiscala
13 din 26

Voucherul este o denumire internationala, document de insotire a turistului

Bilet de odihna si tratament (BOT) care se inmaneaza turistilor ce merg la o statiune
balneara sau bilet de odihna care se inmaneaza turistilor ce merg la odihna.
Contractul intre agentia emitatoare si turistul privind faptul cum ca s-ar respecta
deopotriva calitatea serviciilor si derularea prestatiilor turistice cu respectarea intocmai de
cele doua parti.
Contractul de asigurare medicala se primeste in cazul excursiilor externe.
Voucherul document cu regim special privind evidenta, urmarirea si controlul acestora. El este
emis de catre unitati topografice agreate de Ministerul Finantelor, voucerele fiind numerotate si
inseriate si sunt supuse inregistrarii lor la FISC in scopul de a se asigura ca sunt oficiale si ca sunt
elemente care previn o frauda fiscala, evaziune.
Voucherul este supus controlului de catre organele fiscale pentru a se vedea autenticitatea,
veridicitatea si daca sunt inscrise corect in actele contabile. El contine ca imprimat si trebuie sa
ateste:
Numele firmei emitatoare
Destinatia inspre care se indreapta turistul
Numele si prenumele turistului conform pasaportului sau actului de identitate
Serviciile turistice pe care le-a comandat, si anume: o cazare intr-o camera single, double
sau apartament, pensiune completa sau demipensiune, un tratament sau un serviciu de
agrement.
Serviciile sunt inscrise la tarifele la care sunt preluate prin contract. Ele nu pot fi
modificate, marite sau micsorate numai daca exista o intelegere a partilor contractante.
Firma de turism care doreste sa aib packageurile de servicii complete, ea va trebui sa aib
contracte turistice cu toata structura turismului si anume:
un detinator de transport turistic
cazare
masa
agrement etc.
Turistul sosit la agentie doreste sa mearga pe litoral de la Timisoara cu avionul, atunci
agentia de turism va trebui sa aiba un contract cu o companie aeriana si sa poata emite bilete de
avion, dar emiterea acestor bilete se poate face doar in conditiile in care, in cadrul agentiei de turism
sunt persoane agreate de compania de zbor si care au fost formate, perfectionate de aceasta in
vederea obtinerii brevetului de ticketing.
Instruirea consta in a intelege modalitatile si derularea in zbor in vederea cunoasterii si a
transmiterii acestor cunostinte turstului care va beneficia de acest serviciu.
Agentul de turism care face operatiuni de ticketing trebuie sa cunoasca cateva elemente:
parcul de avioane al companiei de zbor
capacitatea acestora
orele de zbor ( RO.cursa)
14 din 26

destinatia (RO 162 Berlin)

orarul zborurilor
tarifele
documentele de imbarcare
perioada de sosire la aeroport
cantitatea de bagaje care trebuie dusa atat la bord cat si in cala
ce servicii se ofera, daca sunt de escale si unde sunt, timpul escalei, ce alte servicii
suplimentare vor fi la bordul avionului.
Turistul cu voucherul se prezinta la unitatea de cazare pe care a solicitat-o si in baza acestuia
i se vor oferi documentele gazduirii lui la hotel.
La sosirea la hotel, pe langa voucherul prezentat, se va prezenta si documentul de identitate:
pasaport, C.I. sau B.I., in care se verifica daca numele inscris in voucher este identic cu cel care il
prezinta turistul. Odata identificat i se inmaneaza o fisa de sosire-plecare in care se inscriu de catre
turist datele personale datele personale, respectiv tara, de unde vine, cetatenia, scopul venirii, durata
sejurului, semnatura. Aceasta fisa va fi semnata si de receptioner care verifica tot ce a scris turistul ,
daca corespund sau nu realitatii. Cu acest prim document atesta luarea in gestiune a turistului de
catre hotel si totodata, intrucat fisa se face in doua exemplare: una ramane la hotel si alta la politie,
se va afla de catre orgnele de politie sederea temporara sau domiciuliul temporar ale turistului,
hotelul este obligat sa comunice aceasta fisa in vederea asigurarii securitatii hotelului, respectiv de a
nu se caza oameni certati cu legea, oameni care sunt urmariti sau dati in urmarire generala, nationala
si internationala (traficanti de droguri, carne vie) sau alti faptasi.
Turistii sunt inscrisi in registrul de prestatii hoteliere cu toate datele personale inclusiv a
serviciilor si a duratei sejurului respectiv.
La receptie va primi o legitimatie de hotel, legitimatie care are inscrisa numarul camerei si
pe coperta ultima are planul orasului cu pozitionarea hotelului, cu adresa si telefoanele. In
legitimatie se introduce si cartela de la camera.
Cartela magnetica are inscris pe ea sejurul pe care il va avea turistul cazat stiindu-se ca ziua
hoteliera incepe la ora 12 si se termina a doua zi tot la ora 12. Deci automat turistul va fi obligat ca
inainte de ora 12 a ultimei zile de sejur sa paraseasca hotelul, in caz contrar el nu va mai putea sa
beneficieze de intrarea in camera cu cartela care i-a fost inmanata.
In cazul in care turistul nu poate pleca din hotel numai dupa cateva ore, el va solicita
receptiei sa-si depuna bagajele pana la plecare in camera de bagaje a hotelului. Acelasi lucru il va
face si turistul care va veni inainte de ora 12 a zilei sosirii.
Cartela este mult uzitata si datorita faptului ca se foloseste in scopul reducerii consumului de
energie electrica. In momentul intrarii in camera imediat in stanga cum deschide usa exista un
buzunarel aplicat inainte de baie, unde se introduce cartela, si in acest fel declanseaza sistemul de
alimentare cu energie electrica a camerei (mai putin al frigiderului sau al aerului conditionat).

15 din 26

Camerele care nu sunt folosite vor avea o temperatura de garda in scopul asigurarii
functionarii instalatiilor si a protejarii materialelor de constructii (faianta) cat si a posibilitatilor de
incalzire imediata.
In momentul in care s-a uitat lumina sau televizorul aprins, automat se debranseaza curentul
prin luarea cartelei din acel locas. In cazul pierderii cartelei, receptia va emite o alta cartela cu care
se va deschide camera, iar in caz ca s-a gasit ca pierduta, aceea nu va mai fi valabila intrucat nu va
mai actiona asupra sistemului de deschidere, astfel ca aceasta cartela asigura o securitate turistica.
Cartela la unele hoteluri este folosita si drept nsemn pentru a beneficia de micul dejun sau
de celelalte mese. La receptie li se mai transmite turistilor sositi si alte documente necesare
efectuarii prestatiilor turistice conform celor inscrise in voucherul pe care turistul l-a prezentat.
In cazul in care el a platit baremul de masa ( este suma stabilita pe zi pe care trebuie sa o
asigure restaurantul turistului; ex: 20 lei, 30 lei, dupa cum este stipulat in contractul turistic). In
restaurant pot fi mai multe baremuri de masa in functie de contractul sau conventia incheiata cu
beneficiarul (grupul Olanda: 50 lei; grupul Finlanda: 100 lei; grupul Germania: 200 lei). Pentru
fiecare barem se face un meniu adecvat nationalitatii respective, a preferintelor acestora, a preturilor
acestora. In restaurant se intocmesc atat meniuri pentru grupurile organizate cat si pentru cele
neorganizate (la liber). Pentru cele organizate li se asigura hrana conform baremului si receptia
emite niste cartele (mai ales in turismul social). Turismul social este are loc atunci cand societatea
face ceva pentru turism prin primirea unor bilete pentru bolnavi, pensionari, pentru bugetari pentru
a-i motiva.
Obligatia turistului este ca sa respecte programul de servire al restaurantului privind mesele
ce urmeaza a fi servite: mic-dejun orele 07 10; dejunul 12 - 15; cina 18 20 (eventual 21).
Cei care primesc bonuri valorice, fata de cei care primesc cartele de masa, in primul rand, cei
care au bonuri de masa, au baremul de masa mai mare si ei vor primi bonurile valorice la nivelul
baremurilor contractate intre hotel si agentie.
Turistul poate sa consume bonuri valorice atat pentru masa cat si pentru bautura si pot lua
masa la orice ora a zilei si mai pot lua masa si la alte unitati de alimentatie din cadrul complexului.
Cei care au cartela sunt cei care vin prin turismul social.
Turismul social e organizat si functioneaza prin Casa Nationala de Pensii si prin Ministerul
Muncii. In cadrul turismului social tarifele sunt mai mici si doar o mica parte e platit de turist, restul
e platit de catre stat se vorbeste de oameni cu venituri mici , pensionari, bugetari.
- Pensionarii vor plati o cota parte din pachet in functie de nivelul pensiei pe care o are si de
regula fac turismul de tratament;
- Bugetarii primesc de la Ministerul Muncii bilete de odihna care de asemenea , ponderea pe
care o acopera statul la fel e in functie de nivelul salariul sau pot fi chiar gratuite. Gratuite
mai sunt si biletele de tratament emise de Ministerul Muncii prin Casa de Pensii la anumite
categorii de populatie, oameni indreptatiti a avea aceste facilitati, cum ar fi: veteranii de
razboi, detinutii politici, revolutionarii.

16 din 26

Exista si un al treilea mod de a se acorda servicii de alimentatie atunci cand turistului i se acorda
o legitimatie all-inclusive, doar in cazul in care in hotel mai sunt si alte baremuri de masa. In cazul
in care tot hotelul e in sistemul all-inclusive, turistul nu va mai primi nici un alt document decat
simpla cartela care ca fi prezentata fata de cazul care exista un dubiu asupra turistului care va
beneficia de toate serviciile pe care le are la hotel.
- Pentru turistii care au sosit si au in voucher servicii de agrement li se vor inmana documente
necesare de participare la acestea (spectacole etc.).
- In fiecare camera exista afisat la un loc destul de vizibil inventarul de camera in sensul cunoasterii
de catre turist si a respectarii acestuia pe perioada sejurului, iar la plecare camerista este obligata sa
vada daca acesta a pastrat si daca este in integritate. In cazul disparitiei de obiecte de inventar din
camera, turistul va fi obligat sa le plateasca la receptie.
- La restaurant turistul, in baza documentelor care au fost trimise, acesta se va confrunta cu
pozitionarea lui in sala de mese mai ales cand sunt grupuri de turisti organizate. Ei sunt asezati pe
nationalitati, pe baremuri in asa fel incat sa poata fi identificati de ospatari atunci cand sunt serviti.
In cazul in care restaurantul este destinat turistilor care efectueaza tratament, pe langa faptul ca li se
inscrie numele (daca accepta), se pune regimul direct pe care il are bolnavul. Regimurile se fac la
indicatia medicului in functie de bolile pe care acesta le are (diabet, ulcer, etc.).
- Pentru turistii organizati, ghidul impreuna cu seful de unitate, bucatarul sef, seful de depozit,
intocmesc meniurile pentru persoanele sejurului. Ele se intocmesc pe o perioada mai indelungata
intrucat nu este voie ca un fel de mancare sa se repete de 2-3 ori tocmai ca ideea de serviciu de
alimentatie sa fie si in functie de barem si de specificul nationalitatii care sa combine cu mancarurile
traditionale in vederea cunoasterii si a gastronomiei respectivei zone, localitati, tari. De specificat
este ca in saloanele unde se servesc mese in regim dietetic exista si o asistenta dieteticiana care sa
asigure respectarea retelor.
- Lista de meniu cu care ne confruntam atunci cand intram in restaurant este defapt oglinda acestuia
deoarece exprima specificul cat si diversitatea restaurantului. In lista de meniu trebuie inscris
gramajul, pretul si denumirea asa cum se gaseste in documentul de baza care este retetarul.
- Retetarul este obligatoriu de a fi respectat si este aprobat de catre forurile competente si in acelasi
timp este si un document gestionar (toate retetele se calculeaza ca si pret in baza acestuia). In cazul
in care unitatea doreste sa aiba un specific si prin specialitatea casei, zilei, bucatarul trebuie sa
intocmeasca retete in cadrul restaurantului care urmeaza a fi supuse omologarii, aprobarii de catre
firma de turism cat si de cele de competenta judeteana. Reteta exprima calitatea produselor si
calculatorul (cel care face calculele de productie) in functie de reteta si de numarul de turisti
stabileste produsele alimentare care trebuiesc scoase din magazie, depozit si introducerea in gestiune
a acestora.
- Necesarul de alimente intocmit se concretizeaza intr-un bon de comanda emis la depozit si care la
randul sau va furniza aceste elemente din stocul propriu, iar in caz ca acesta nu exista le va comanda
17 din 26

la furnizori. Fiecare restaurant are incheiate contracte de aprovizionare, contracte care respecta
regula generala a contractelor turistice numai ca obiectul contractului sunt alimentele.
El va fi insotit de o anexa in care se specifica ritmicitatea aprovizionarilor.
Sectiile unui restaurant sunt:
salonul de primire (sef de sala)
bucataria (bucatar sef)
barul (barman gestionar)
bufetul
depozitul
-

Retetarul se face de obicei pentru 10 portii.

In baza bonului de comanda se intocmeste de catre seful de depozit bonul de eliberareprimire. Marfa cand intra in depozit este primita in baza avizului de expeditie a furnizorului
si a facturii si intr-o prima faza se inscrie in fisa de magazie la pretul de achizitie.

Atributii:
Magazionerul, in momentul cand intra o marfa in magazie, inscrie in fisa de magazie
soldul (daca a mai fost marfa), cantitatea intrata, noul sold, pretul de achizitie, calitatea
marfii si termenul de garantie pentru a informa in timp util atunci cand marfa sta mai
mult in stoc si poate sa devina perisabila.
La un anumit volum de marfuri se acorda o cota de perisabilitate, insa de remarcat e
faptul ca se impune magazionerului ca aceasta cota sa fie cat mai mult diminuata
deoarece influenteaza la diminuarea profitului din cresterea pierderilor.
In fisa de magazie se mai opereaza si cu pretul restaurantului respectiv care devine ca
rezultat prin aplicarea la pretul de achizitie al produsului, cota de adaos comercial.
De mentionat este ca in fisa de magazie se mai inscrie si actul cu care a venit marfa,
numarul, data, furnizorul si ca in momentul sosirii marfii, in baza avizului de expeditie
de insotire a marfii se efectueaza receptia respectiv nota de receptie.
Marfa se receptioneaza de cate o comisie de receptie, comisie instituita in baza unei
decizii a conducerii unitatii, a managerului si care e formata din minim 3 persoane care
sa constate atat aspectul calitativ cat si cantitativ.
Cota de adaos este stabilita de catre manager si se pune in functie de cheltuieli, marja de
profit. Cheltuielile intalnite sunt cele fixe si variabile.

Cheltuieli fixe ale unui restaurant: impozit pe teren, impozit pe cladire, mijloace fixe
amortizarea lor, uzura obiectelor de inventar, asigurarile.
Cheltuieli variabile: determinate de catre numarul de clienti, cu cat sunt mai multi cu atat
cheltuielile variabile sunt mai mari, dar si cifra de afaceri este mai mare. Exemple de
cheltuieli variabile: cheltuieli cu energia terminca, electrica, cheltuieli cu apa, canal,
salubritate.
18 din 26

3. Operatiuni si instrumente de plata in turism

1. Cecul de calatorie (Travelers Cheque)
2. Cartea de credit
2.1. Gruparea cardurilor dupa facilitatile oferite
2.2. Gruparea cardurilor in functie de emitent
2.3. Utilizarea cardurilor in tarile dezvoltate
3. Voucherul
1. Cecul de calatorie (Travelers Cheque)
Mecanismul plii serviciilor turistice presupune o serie de instrumente: cecul de cltorie, cartea de

credit, voucherul, numerarul, viramentul, ordinul de plat. Unele din aceste instrumente se regsesc
i n alte sectoare economice, iar altele sunt specifice numai plilor din turism(voucherul i cecul de
cltorie).
Cecul de cltorie, mijloc de plat, nscris cu valoare fix, emis de o banc sau de o agenie de
voiaj, care, de regul, i garanteaz titularului nlocuirea n cazul pierderii sau a furtului.
Cecul de cltorie( Travelers Cheque) constituie un mijloc de plat avantajos, att pentru clieni, ct
i pentru unitile din industria hotelier. Turitii i oamenii de afaceri caut hotelurile i
restaurantele care accept aceste documente, pentru c ele prezint toate garaniile i nu presupun
ntrzieri de plat sau comisioane, cu excepia unui procent mic de agio.
Eurocecurile
Eurocecurile reprezinta o categorie specific a cecurilor de cltorie, tipizate cu un grad de
securitate ridicat. La sistemul Eurocec au aderat majoritatea rilor europene i din bazinul
mediteranean. Eurocecurile sunt cecuri cu limit de sum, dar care nu au valoare imprimat pe ele.
Eurocecurile sunt vndute de bnci clienilor( care au conturi deschise la ele) sub forma unor
carnete de cecuri n alb. Beneficiarii completeaz Eurocecurile, acestea fiind atrase asupra
disponibilului din contul lor deschis la banca menionat pe formularul Eurocecului, n limita valorii
contului clientului.
Eurocecurile se particularizeaza prin aceea ca, o data cu eliberarea carnetului de cecuri, banca da
clientului si o carte de garantie.
Cartea de garantie (sub forma unei carti de vizita) cuprinde anumite elemente care, pe de o parte,
asigura bancii platitoare incasarea certa a banilor de la banca emitenta, iar pe de alta parte, constituie
o protectie impotriva furturilor, falsificarilor.
Cecurile VISA sunt asemanatoare eurocecurilor. Se particularizeaza prin aceea ca sunt garantate de
posesorul lor cu sumele acestuia, existente in contul bancii care le-a eliberat. Ca atare, beneficiarul,
19 din 26

cand primeste carnetul de cecuri VISA, nu il achita in totalitate, ci diferenta neachitata este preluata
din contul sau cand cecurile sunt primite de banca emitenta de la bancile platitoare.
International Money Order este emis in special de marile societati de voiaj din Anglia, SUA si
avand acelasi regim de utilizare ca si cecurile de calatorie.

Etapele derularii platii prin cec de calatorie

1-2 In baza unui disponibil in cont sau unei sume in valuta in numerar un solicitant de la ghiseele

unei banci sau agentii cumpara cecuri de calatorie. La cumparare, solicitantul semneaza fiecare un
cec cumparat.
3-4 In posesia cecului, beneficiarul se prezinta la banci sau agentii din diferite tari si contra
cecurilor primeste suma echivalenta in valuta indicata pe cec sau, dupa dorinta, in moneda locala, in
cursul zilei din tara respectiva. Cu acest prilej, pe fiecare cec da o a doua semnatura, care este
confruntata de lucratorul de la ghiseu cu prima si cu cea de pe actul de identitate, pasaport.
5 Cu cecul poate achita direct, de exemplu intr-un aeroport, taxa pentru depasirea greutatii la
bagaje.
6-7 Atat bancile unde a fost schimbat pe bani lichizi, cat si institutiile la care s-au achitat diferite
obligatii direct sau prin cec, remit cecurile la incasare institutiei emitente.
8-9 In baza cecurilor primite, banca, agentia emitenta, etc. transmite contravaloarea cecurilor
primite.
2. Cartea de credit
Cartile de credit reprezinta o forma simplificata de plata, care se extinde ireversibil. In industria
turismului, comisionul perceput pentru cartile de credit este de circa 10 %, in beneficiul firmelor
emitente.
Cardul este un instrument de plata fara numerar, cu ajutorul caruia un posesor autorizat poate fie
achita contravaloarea unor bunuri sau servicii cumparate de la comerciantii abilitati, fie obtine
lichiditati de la banca emitenta.

Facilitati de care beneficiaza detinatorul cardului

Posesorul unui card poate retrage numerar din contul sau;
Cu ajutorul unui card se poate achita contravaloarea unui bun sau serviciu, acest lucru avand la
baza un contract incheiat intre posesorul cartii de plata, emitentul acesteia si comerciantul de bunuri
sau prestatorul de servicii.
Ca tendinta in politica de promovare a cardurilor, companiile emit de regula carduri structurate pe
categorii de clienti si facilitatile oferite.
2.1. Gruparea cardurilor dupa facilitatile oferite
Credit card (cardul de credit)
Cardul de credit indica faptul ca detinatorului i-a fost deschisa o linie de credit care ii permite sa
achizitioneze bunuri/servicii si/sau sa ridice numerar, in limita unui plafon stabilit in prealabil.

20 din 26

Particularitatea credit cardului consta in faptul ca permite titularului sa efectueze plati chiar daca
acesta nu are disponibilitati in contul sau bancar.
Credit cardul este emis in asa fel incat partile detinatorului acestuia sa opteze pentru una din
urmatoarele variante:
Sa ramburseze in totalitate creditul la sfarsitul perioadei stabilite, in acest caz fiind denumit si
charge card.
Sa ramburseze creditul numai in parte, partea ramasa urmand a fi considerata o extensie a
creditului acordat anterior.
Avantaje pentru posesorul cartii de credit
Detinatorul unei carti de credit, cumparatorul, are posibilitatea sa aleaga momentul efectuarii
anumitor cumparaturi;
Posesorul cardului are posibilitatea de a achita datoria in intregime la primirea situatiei soldului,
sau de a achita acest sold in arte lunare;
Tranzactiile se realizeaza mult mai rapid decat in cazul cecului.

Store card (cardul de magazin)

In tarile dezvoltate, marile magazine au introdus pe piata propriile carduri, care concureaza credit
cardurile emise de banci. Aceste magazine prefera sa emita propriul instrument de plata (store card)
din ur,matoarele considerente:
Asigura loialitatea clientilor pentru magazinul sau reteaua de magazine;
Determina cresterea vanzarilor prin facilitatile de plata oferite.
Store cardurile pot fi folosite numai in cadrul aceluiasi grup de magazine. Tranzactiile nu se
deruleaza prin intermediul sistemului bancar, astfel ca putem considera acest tip de operatiuni ca
apartinand unui sistem inchis.

Cartea de debit (debit cardul)

Debit cardul permite detinatorului sa-i fie debitata, din contul sau, in mod direct, contravaloarea
bunurilor sau serviciilor achizitionate si/sau a numerarului retras cu ajutorul distribuitoarelor
automate de numerar.
Particularitatea cartii de debit consta in faptul ca titularul poate efectua plati sau retrage numerar
doar in limita disponibilitatilor din contul sau, insa avand griji ca intotdeauna sa ramana in cont o
suma-limita pana la care se pot efectua operatiunile enumerate.
Cash cardul (carte de numerar) reprezinta debitul card care poate fi utilizat doar pentru retrageri de
numerar.
Avantajele debit cardurilor
Avantaje pentru banci
Gradul ridicat de control asupra tranzactiilor clientului in raport cu disponibilitatile banesti din

cont;
Costurile bancii pentru operarea debit cardurilor sunt mai reduse comparativ cu cheltuielile
aferente utilizarii cecurilor sau a numerarului;
21 din 26

Degrevarea activitatii de la ghiseele bancare, inclusiv reducerea cheltuielilor din acest punct de

vedere.
Avantaje pentru clienti
Clientii nu mai sunt nevoitiu sa poarte asupra lor sume mari de bani pentru a achita marfuri de
valori mari, eliminandu-se riscurile de furt si disconfort pe care le presupune numerarul la purtator;
Nu trebuie completat nici un document, spre deosebire de cec;
Tranzactia se realizeaza instantaneu.
Avantaje pentru comercianti
Cheltuielile impuse de asigurarea securitatii sunt mult mai reduse decat in aczul folosirii
numerarului ca mijloc de plata;
Pentru operarea debit cardurilor, banca percepe comerciantului vanzator taxe mai mici decat in
cazul folosirii numerarului ca mijloc de plata;
Decontarile sunt mai rapide decat in cazul cecului.
Cheque guaranteed card (cardul de garantare a cecului)
Cardul de garantare a cecului garanteaza suma de plata inscrisa pe cec, care are acoperire in
contul personal al detinatorului.
Cardul multifunctional
Cardul multifunctional este orice debit card care are si alte functiuni ce il pot face recunoscut
ca mijloc de plata, precum:
carte de numerar;
carte de garnatare a cecurilor.
Smart card
Smart cardurile prezinta cateva avantaje fata de cardurile cu banda magnetica:
Capacitate de memorare foarte mare;
Nu este necesara autorizarea on-line;
Protectia impotriva fraudelor si a riscului de credit al bancii este mult mai mare.
2.2. Gruparea cardurilor in functie de emitent
Carduri bancare
Cartile bancare se pot grupa pe mai multe niveluri distincte, in functie de posibilitatea lor de
utilizare, astfel:
Nivelul 0 cuprinde cartile pentru retrageri de numerar, a caror emitere este gratuita;
Nivelul 1 cuprinde cartile pentru retrageri de numerar, care permit obtinerea cash-ului de la orice
distribuitor de numerar;
Nivelul 2 cuprinde cartile nationale, care sunt exprimate in moneda nationala a tarii unde se afla
amplasata banca emitenta, ele putand juca rolul de instrumente de plata doar in tara respectiva;
Nivelul 3 grupeaza cartile internationale, a caror circulatie si utilizare depasesc granitele tarii unde
este amplasata compania emitenta.

Carduri private ale comerciantilor

Cartile private ale comerciantilor sunt de fapt store cardurile care au fost prezentate anterior.
Emitentii acestora sunt marile magazine, care pentru a invinge concurenta, ataseaza cartilor private
22 din 26

tot mai multe servicii care tin de cresterea imaginii firmei respective, o data cu satisfacerea
exigentelor clientilor, precum:
Plata de disponibilitati sau pe baza de credit;
Asigurarea masinilor si a locuintelor;
Dreptul la o remiza de fidelitate acordata la sfarsitul anului, calculata la nivelul cumparaturilor
efectuate;
Servicii de livrare, parking gratuit;
Acces exclusiv la serviciile de club ale emitentului.
Carduri emise de alte institutii si organizatii
Institutiile internationale specializate delimiteaza acele institutii care apar pe piata cardurilor
in calitate de proprietari de marca.
Piata internationala a cardurilor este dominata de:
VISA INTERNATIONAL;
MASTERCARD;
EUROCARD;
AMERICAN EXPRESS;
DINERS CLUB.
De exemplu, exista cinci tipuri de carduri VISA:
CLASSIC CARD, accesibil oricarui tip de solicitant;
BUSINESS CARD, adresat persoanelor care calatoresc in interes de serviciu, in calitate de
reprezentanti ai firmelor;
GOLD CARD, pentru persoane cu venituri importante;
ELECTRON CARD, accesibil persoanelor cu venituri mici;
PLUS CARD, utilizabile numai la automatele bancare de distribuire a numerarului.

Carduri de credit cu avantaj reciproc

Cardurile de credit cu avantaj reciproc sunt emise de actre societati de servicii financiare
care au incheiat protocoale comerciale cu institutii profesionale, sociale, religioase sau nonprofit.
Cardurile de credit cu profil indirect
Scopul acestor carduri de credit este acela de atragere a clientilor dintr-o sfera bine
determinata de servicii si vanzari de produse, profitul initiatorilor unor astfel de programe fiind
determinat de cresterea volumului vanzarilor de produse si nu utilizarea cartilor de credit. Aceasta a
determinat o adevarta presiune asupra emitentilor de carduri bancare ca VISA si MASTERCARD.
Cele mai cunoscute sunt AT&T (societate americana de telecomunicatii) si FORD MOTOR CO
(marele producator de automobile).
Cardurile de plata selective
Cartile de plata selective sunt acele carduri a caror folosire este limitata la o singura
categorie de bunuri si servicii, respectiv:
Cartele telefonice;
Carduri ale companiilor petroliere;
23 din 26

Carduri de asigurare.
Cardurile de abonament
Cardurile de abonament sunt carti cu utilizare specifica si clientela limitata, emiterea lor
fiind facuta de companiile de transport aeriene si rutiere.
Cardurile de identificare
Acestea sunt mai modeste prin utilizarile lor in raport cu ansamblul cartilor. Pot sa fie
destinate unei folosiri in scop de identificare a posesorului, emitentii lor fiind, in general, firme care
inchiriaza masini, agentii de turism, hoteluri, diverse cluburi si organizatii profesionale.
2.3. Utilizareacardurilor in tarile dezvoltate
Cardul Diners Club a fost creat in Statele Unite in anul 1951 si introdus in Franta in 1954.
initial, a fost creat pentru restaurante, apoi aria sa de actiune s-a extins la serviciile de hotelarie si de
comercializare.
La prezentarea cartii, clientul este invitat de catre seful hotelului sau restaurantului sa semneze un
formular special pentru a verfifica similitudinea semnaturii cu cea de pe cartea Diners.
Acest formular este expediat centralei sau filialei Diners Club, care reglementeaza plata serviciilor
intr-un interval oarecare de timp, adaugand, printre altele, un comision care poate sa atinga pana la
10% din valoarea debitului, in favoarea Diners Club.
Cartea de credit American Express a fost lansata in anul 1958 de catre aceasta mare firma
americana, din motive concurentiale fata de Diners Club, ale carei operatiuni periclitau difuzarea
cecurilor de calatorie emise de American Express si care stau la originea puterii sale financiare.
Folosirea sa se face la fel ca si cartea Diners Club.
Eurocard a fost creata de o organizatie financiara de origine engleza care a incheiat un acord cu
Interbank, o asociatie care grupeaza 5.500 de banci.
Intercarte a fost emisa de Banca Populara Franceza. Ea nu este o carte de credit platitoare si nu
inlocuieste cecul, ci suprima riscul cecului fara acoperire.
Tiketele-restaurant reprezinta titluri speciale de plata oferite de catre patroni personalului lor
salariat, pentru a-i permite sa achite, in totalitate sau partial, pretul mesei luate la restaurant.
Creditul pentru vacanta permite petrecerea vacantelor si in cazul in care persoana sau familia nu
dispune pe moment de suma necesara. Aceste credite sunt utilizate frecvent pentru calatoriile
internationale maritime.
3. Voucherul
Voucher-ul turistic este un document specific turismului individual i grupurilor mici care const
dintr-un nscris emis de agenia de voiaj partener coninnd: numele turistului, perioada de sejur,
serviciile turistice ordonate i sumele pe categorii de servicii i per total de facturat.
De regul, pe verso sunt imprimate o serie de condiii, pe baza crora se vnd serviciile turistice
clientului. Agenia de voiaj partener recunoate voucherul pe care l emite drept o garanie de plat
, care trebuie s fie onorat n conformitate cu sumele i termenele convenite.

Voucher-ele au urmtoarele caracteristici:

Sunt n acelai timp comenzi i mijloace de plat a serviciilor;
24 din 26

Reprezint servicii turistice i nu bani, i dei, nu pot fi convertite n bani de ctre furnizorul de
servicii;
Pot fi emise att n moneda naional pentru serviciile prestate pe teritoriul naional, ct i n
valut strin pentru serviciile prestate n ri strine.
Voucher-ul are un ciclu de valabilitate care cuprinde patru faze: emisia, onorarea, prezentarea la
plat i plata.
Faza de emisie. A emite un voucher nseamn:
A se ngriji de rezervarea anticipat a serviciului;
A ntocmi voucher-ul n ntregime i a indica tariful serviciului prestat;
A ncasa totalul sumei respective.
Un voucher este alctuit din mai multe file:
Originalul ncredinat clientului;
Duplicatul transmis imediat furnizorului serviciului;
Copia contabil pentru casier;
Copia pentru biroul pltitor- aceast copie , nainte de plata serviciului ctre furnizor, va fi
controlat pe baza originalului i a duplicatutului permite mpreun cu factura furnizorului;
Copia ageniei, de pstrat n actetele ageniei emitente

Faza de onorare. Onorarea unui voucher nseamn prestarea serviciilor indicate n el. clientul
semneaz voucherul original pe verso pentru a demonstra c serviciul i-a fost efectiv prestat.
Faza de prezentare la plat. Furnizorul trebuie s cear ageniei emitente suma cuvenit dup
onorarea voucherului. Anexat la factur, furnizorul va trimite ageniei emitente sau celei locale, sau
biroului centralizator de pli, fie originalul voucherului luat de la client, fie duplicatul, care revine
direct de la agenie nainte de sosirea clientului. Furnizorul nu factureaz voucherul, ci factureaz
serviciile, iar voucherul reprezint un credit al furnizorului pentru agenie.
Faza de plat. Biroul nsrcinat cu plata facturilor, dup primirea facturii i efectuarea controlului
pe baza copiei voucherului ce se afl n posesia sa, va expedia un cec prin intermediul unei bnci n
favoarea furnizorului.

Tipuri de vouchere
Dupa tipul voiajului, se disting:
Vouchere pentru voiajuri individuale, valabile si pentru servicii izolate;
Vouchere pentru voiajuri in grup insotit.
Dupa serviciul prestat
Serviciile prestate sunt numeroase si diverse. Pentru fiecare dintre aceste servicii poate fi
emis un tip particular de voucher:
Vouchere pentru transport;
Vouchere pentru servicii receptive;
Vouchere de primire.

25 din 26

Bibliografie
1. Morosan Gheorghe, Produse si servicii bancare, Editura Universitatii Suceava, 2011, Suceava
2. Stanciulescu Gabriela Managementul operatiunilor de turism, Editura All Beck, 2003,
Bucuresti.
3. Vorzsak, A.(coord.), Introducere n marketingul serviciilor, Presa Universitar Clujean, ClujNapoca, 2001

26 din 26