Sunteți pe pagina 1din 5

ANALIZA SEMNELOR SI SIMPTOMELOR

SPECIFICE
AFECTIUNILOR NEUROLOGICE(2)

1.ATAXIA (a=fara, taxis=coordonare, miscare)- Tulburarile de coordonare a


miscarilor determina ataxie,care poate fi de tip crerebelos sau tabetic.
Ataxia de tip cerebelos se caracterizeaza prin urmatoarele semne:
1.Hipermetria sau dismetria, adica depasirea in intensitate a miscarilor
elementare si imposibilitatea efectuarii miscarilor mai fine.Se pune in
evidenta prin proba index-nas sau calcai- genunchi.

proba indice-nas :pacientul aflat in ortostatism sau decubit dorsal


este rugat sa atinga varful nasului cu aratatorul.
proba calcai-genunchi :pacientul se afla in decubit dorsal si incearca
sa pozitioneze calcaiul pe genunchiul controlateral.

Se constata, la ambele probe, ca bolnavul este incapabil sa efectueze


miscarea cu precizie, fie depasind tinta(hipermetrie), fie oprindu-se
inainte(dismetrie).O alta proba utilizata este incheiatul si descheiatul
nasturilor, care se efectueaza cu multa greutate.
2.Asinergia sau descompunerea miscarilor complexe in mai multi timpi,
semnifica faptul ca bolnavul este incapabil sa execute miscari combinate.Se
pune in evidenta prin proba flectarii genunchilor pe abdomen :bolnavul nu
poate executa sincron miscarea de flexie a genunchilor si a coapselor,
flectand mai intai coapsa pe abdomen, cu membrul inferior extins si dupa
aceea gamba pe coapsa.
3.Adiadocokinezia reprezinta imposibilitatea de a efectua miscari succesive
si de sens contrar.Ex :supinatia si pronatia mainilor nu pot fi executate
rapid.Practic se testeaza prin proba inchiderii si deschiderii pumnului sau
proba moristii, proba marionetelor.
4.Executarea cu intarziere a actelor voluntare.
5.Tremuratura cerebeloasa:statica si kinetica.

6.Tulburari ale scrisului:inegal,tremurat, mare si mersului:nesigur, cu baza


larga de sustinere.
Ataxia de tip tabetic se caracterizeaza prin :1.Mers talonat, ezitant, controlat
mereu cu privirea.
2.Hipermetrie cand bolnavul inchide ochii.3.Proba Romberg pozitiva.4.Abolire
ROT.
2.MISCARILE INVOLUNTARE-Sub termenul de miscari involuntare se
regasesc mai multe entitati: tremuraturile, convulsiile,miscarile
coreice,ticurile,fasciculatiile musculare, crampe musculare, trismus.
Tremuraturie reprezinta un cumul de contractii musculare involuntare, ce se
succed rapid, cu oarecare ritmicitate, de amplitudine mica si egala,
predominant la nivelul extremitatilor . Din punct de vedere al duratei
episodului, tremuraturile pot fi :

fiziologice :emotii, oboseala,frig ;


patologice :hipertiroidie, alcolism cronic, intoxicatii ;

Tipuri particulare de tremuraturi :

Boala Parkinson :tremor de repaos, accentual la emotii,diminua in timpul


efectuarii miscarilor active,dispare in timpul somnului.Miscarea poate fi
comparata cu bataile tobelor cu degetele sau numaratul banilor.
Isterie :tremuratura are o amplitudine ridicata, neregulata, variabila,
insotita de ticuri,spasme.Apare doar in prezenta anturajului.
Encefalopatia portala :flapping tremor sau asterixis, similar cu bataia
aripilor.
Boala Basedow:tremor cu ritm rapid.
Alcoolism:tremuraturile sunt mici, regulate, la extremitatile membrelor
superioare,mai accentuate dimineata, diminua dupa ingestia de alcool.
Ereditara :tremor atat in repaos cat si in miscare, fara caracteristici
proprii.
Senila:intereseaza extremitatea cefalica si mainile si dezvolta un ritm rar.

Convulsiile sunt contractii musculare bruste, neregulate, intermitente


si variate, ce pot produce deplasari ale segmentelor si ale trunchiului.In
functie de extindere, pot fi localizate sau generalizate.Sunt caracteristice
epilepsiei(primara sau secundara), in hipoglicemie,febra,tetanie.
In functie de caracterul contractiei, convulsiile pot fi :

tonice :contractie prelungita, violenta,determina ulterior rigiditate


musculara ;
clonice :separate de scurte intervale de lipsa a activitatii musculare,
contractii mai mult sau mai putin intense ;
tonico-clonice ;

Miscarile coreice sunt dezordonate, bruste, rapide, produc mersul dansant.


Ticurile sunt miscari clonice, cu caracter semiconstient, bruste, pot
reproduce un gest, pot fi unice sau multiple.Se atenueaza in timpul somnului
si sunt accentuate de emotii.
Fasciculatiile musculare sunt contractii limitate ale unor fibre musculare
care produc deplasarea ondulanta a segmentului.Se pot evidentia prin
percutia muschiului, prin excitatii electrice.
Crampele functionale sunt limitate la un singur grup muscular, sunt
pasagere si intereseaza grupele musculare functionale ;sunt insotite de
dureri si permit efectuarea oricarei alte miscari :crampa barbierului,
scriitorului, croitorului, pianistului.
Trismusul reprezinta o contractie a maxilarelor cauzata de contractura
involuntara a muschilor masticatori.Trismusul este primul semn de
recunoastere a tetanosului.
3.MODIFICARI ALE REFLEXELOR-Relexele cutanate :

Palmo mentonier :exicitarea regiunii tenare determina contractia


muschilor barbiei homolateral ;pozitiv in leziuni
piramidale,ateroscleroza avansata ;
Reflexele cutanate abdominale : epigastric,abdominal superior, mijlociu
si inferior.Diminuarea sau abolirea se intalneste in leziuni piramidale ;
Reflexul cutanat plantar :stimularea marginei externe a plantei pana la
haluce, determina flexia plantara a degetelor.La sugari, copii sub 6 luni
determina flexia dorsala a halucelui si indepartarea celorlalte patru
degete.Acest raspuns poarta denumirea de semn Babinski si apare
patologic in leziuni medulare.

Relfexele osteotendinoase se studiaza prin percutie cu ajutorul ciocanului de


reflexe asupra tendonului investigat :la nivelul membrelor
superioare (stiloradial, cubitopronator, bicipital, tricipital),la nivelul
membrelor inferioare :rotulian, achilean.Modificari patologice sunt :

abolirea sau diminuarea :tabes, poliomielita, nevrite ;


exagerarea :morb Pott, tumori.

Reflexele pupilare :fotomotor si de acomodare la distanta.Pierderea reflexului


fotomotor cu pastrarea celui la distanta se constata in tabes(semnul ArgylRobertson).
4.TONUSUL MUSCULAR- Este o stare de tensiune usoara dar permanenta
existenta in mod normal la nivel muscular. Hipotonia musculara reprezinta
diminuarea tonusului muscular, responsabila de o slabire a muschilor.
Hipotonia se observa la inceputul hemiplegiilor sau ca urmare a injectarii
anumitor substante (anestezice). Hipertonia musculara reprezinta exagerare
permanenta a tonusului muscular, . Hipertonia este consecutiva unei leziuni
a sistemului nervos central, a carei cauza poate fi diversa (tumorala,
vasculara, degenerativa).
5.TROFICITATEA MUSCULARA- Reprezinta capacitatea muschiului de a creste in
dimensiuni si forta.Atrofia muscular reprezint pierderea masei musculare care
poate fi determinat de inactivitate sau poate fi neurogena. Atrofia
muscular dat de inactivitate poate aprea n urmtoarele condiii:
sedentarism, condiii medicale care limiteaz micarea, scderea nivelului
de exerciii fizice. Este caracterizat de musculatur flasc i este reversibil
cu ajutorul exerciiilor i a nutriiei corspunztoare.
Atrofia neurogen apare atunci cnd sunt afectai nervii care deservesc
muchii sau exist o boal neurologic. Acest tip se instaleaz mai rapid
dect atrofia prin inactivitate, este mult mai dificil de tratat i poate fi dat de
urmtoarele boli: scleroza lateral amiotrofic, sindromul Guillain Barre,
neuropatii, poliomielit. Unul dintre primele semne ale atrofiei neurogene
este ncovoierea spatelui prin atrofia musculaturii posturale. Alte simptome
pot include: dureri dorsale, dificulti la mers, contracturi ale tendonului
ahilean, limitarea micrilor gtului.
6. DEZORIENTAREA IN TIMP SI SPATIU- Este unul dintre simptomele
majore ale confuziei mintale. Ea se mai intalneste in toate starile de slabire a
constientei (tulburari senile, dementa, accidente vasculare cerebrale etc.).
Dezorientarea in timp este caracteristica pierderii de memorie, in timp de
dezorientarea in spatiu este caracterictica afactarii encefalului sau maduvei
spinarii.
8.INCONTINENTA DE URINA SI MATERII FECALE-Reprezinta pierderea
involuntara sau accidentala de urina si materii fecale.Poate aparea in

afectarea musculaturii sau inervatiei sfincteriene (in timpul nasterii)sau in


afectiuni neurologice:AVC,traumatism medular, scleroza in placi, neuropatia
diabetica.
6.ESCARELE-Escarele de decubit se produc in mod obisnuit pe zonele de
piele de deasupra unei suprafete osoase, unde tesutul dintre os si piele este
slab reprezentat(partea inferioara a corpului).Escarele de decubit se produc
in patru etape :
-leziunile pot fi sensibile si dureroase. Pielea poate prezenta o culoare
rosietica, sau mai inchisa decat normal, asemanatoare cu o vanataie ;
- apare leziunea, ulceratia, pielea este sensibila si dureroasa. Leziunea se
extinde la zonele profunde ale pielii ;
- ulceratia se extinde la zonele profunde, se formeaza un crater de
dimensiuni reduse ;
- in acesta etapa ulceratia este foarte adanca si se intinde in muschi si os
determinand leziuni extensive. In aceasta etapa durerea nu apare datorita
mortii celulare extensive. Se pot produce distructii la nivelul tesuturilor
profunde, de exemplu tendoane sau articulatii.

S-ar putea să vă placă și