INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing.

ILIEV MIRCEA

Pag. 5.1

Cap.5. REDRESOARE TRIFAZATE

5.1. Redresoare trifazate necomandate
Intr-o serie de domenii de utilizare, energia de curent continuu are pondere mai mare dect
energia de curent alternativ: electrochimie, electroliza, ncrcarea acumulatorilor, traciune electrica
etc. Redresorul realizeaz transformarea energiei de curent alternativ in energie de curent continuu.
Energia electrica se transmite de la reeaua de curent alternativ la receptorul de curent continuu
Instalaiile mari consumatoare de curent continuu utilizeaz in special redresoare trifazate,
care prezint o serie de avantaje fata de cele monofazate: ncrcarea reelei de alimentare este mai
uniforma, reducndu-se interferenele la funcionarea cu alte echipamente conectate la aceeai reea;
tensiunea redresata este mai neteda, ceea ce determina eventuala utilizare a unor filtre de netezire
mai simple, factorul de utilizare al transformatorului de alimentare este mai mare, obtinandu-se
pentru o putere redresata data o reducere a gabaritului si preului de cost.
Structura circuitelor energetice ale redresorului depinde de sursa de energie si de natura
receptoarelor alimentate.
In acest context, redresoarele trifazate pot fi clasificate in funcie de dispozitivele de
redresare utilizate, in:
- necomandate (cu diode), care au tensiunea de ieire fixa;
- comandate (cu tiristoare), cu tensiunea de ieire reglabila.
Schemele de redresare pot fi realizate: cu punct median (scheme cu un tact) si in punte
(scheme cu doua tacte).
Alimentarea circuitelor de redresare poate fi realizata cu sau fara transformator, direct de la
reea. Utilizarea transformatorului in circuitul energetic al redresorului permite multiplicarea
numrului m de faze secundare in scopul realizrii unor performante superioare fata de cele
corespunztoare la trei faze (m=3). Primarul transformatorului poate fi conectat att in stea, cat si in
triunghi. Pentru a reduce dezechilibrul de excitaie se folosete conexiunea in triunghi, evitndu-se
astfel deformarea tensiunii in secundar.
Conexiunea in punte
Reprezint in fapt, inserierea a doua scheme de redresare identice, cu punct median
alimentate de la aceeai sursa de energie. Fiecare faza din secundar conduce in intervalul unei
perioade de doua ori si este parcursa de curent in ambele sensuri.

i21
i22
i23

Ls

Rs

m=3

p=6

s=2

q=3

In figura este reprezentata schema de redresare in punte trifazata. Infasurarile primare nu au fost
reprezentate, transformatorul de alimentare putnd avea orice conexiune in primar.

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.2

Unghiul de conducie al dispozitivelor redresoare este 2/3. ntotdeauna conduc simultan

doua diode, care au potenialul cel mai pozitiv al anodului si respectiv cel mai negativ al catodului, in
intervalul considerat. Pentru un redresor trifazat in punte
Udpo=2*Udo=2*1,17*U2=2,34*U2
Conexiunile in punte nu au dezechilibru de curent continuu pe partea secundara deoarece exista
circulaie alternativa de curent. Din acelai motiv factorul de utilizare al transformatorului creste.
Schemele de redresare in punte mai au avantajul ca pot fi alimentate direct de la reea, insa in acest
caz circuitul de c.c. nu mai este izolat galvanic.
5.2. Redresoare trifazate comandate
Reglajul tensiunii redresata se poate realiza in mod continuu de la zero pana la valoarea
maxima utiliznd controlul in faza al elementelor redresoare comandabile (tiristoare). Acest mod de
reglare se realizeaz aproape fara pierderi de putere activa. In schimb pot apare limitri in aplicarea
metodei, produse de creterea ondulaiei tensiunii de ieire, precum si de creterea consumului de
putere reactiva absorbita din reea, deci de micorarea factorului de putere odat cu mrimea
unghiului de comanda. In principiu, scheme de redresoare comandate se pot obine prin nlocuirea
diodelor cu tiristoare in circuitele prezentate anterior.
In figura este prezentat un redresor trifazat comandat, cu punct median, cu sarcina RL.

Lc

ia3

ia2

Lc

ia1

3
1

Lc

N
T1

T2

T3

DN
id
Rs

Ls

Ud

Pe partea de curent alternativ caracteristicile redresorului comandat nu difer in general de

cele ale unui redresor necomandat ntruct curenii in primar nu i-si modifica structura, ci se
decaleaz numai cu unghiul de comanda .
Regimul de funcionare fara ntreruperi de curent
Cnd Lc=0 si Ls= tiristoarele sunt succesiv in conducie; fiecare tiristor amorseaz atunci
cnd este polarizat in sens direct si cnd are aplicat semnalul de comanda pe poarta, la un unghi
(are ca referina momentele de comutaie naturala, la egalitatea a doua tensiuni pozitive pe faza).
Deoarece inductana de filtraj Ls este considerata de valoare infinita, circulaia de curent prin
tiristorul aflat in conducie se menine pana la momentul comenzii urmtorului tiristor, chiar daca

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.3

tensiunea fazei respective devine in acest interval negativa. Aceasta se datoreaz generrii unei
tensiuni de autoinducie de polaritate opusa tensiunii redresate si care, nsumata cu tensiunea fazei
care conduce, asigura circulaia nentrerupta a curentului prin sarcina. Valoarea unghiului de
comanda se numete unghi critic si este: crt=/2-/m.
Daca se conecteaz o dioda in paralel cu sarcina la ieirea redresorului comandat (este
desenata punctat in figura), poriunile negative pot fi blocate, obtinandu-se imbunatatirea unor
parametri de redresare (ondulaiile tensiunii redresate si puterea reactiva consumata sunt mai sczute
la aceeai valoare medie, Ud). Dioda menine tensiunea nula din momentul anularii tensiunii fazei
aflate in conducie pana cnd se comanda faza urmtoare. Deschiderea si meninerea in conducie a
acestei diode de nul (DN) pe poriunea negativa se datoreaz procesului de autoinducie din
inductana Ls. Curentul prin sarcina se nchide in acest interval prin DN, tiristoarele fiind blocate. In
cazul deconectrii instantanee a alimentarii, DN asigura protecia tiristoarelor la supratensiune, fapt
important in circuitele cu sarcina pronunat inductiva.
Valoarea medie a tensiunii redresate se modifica in cazul conectrii DN:
Ud=3*U2/2*[1-sin(-/m)]
Cnd Lc0, Ls= , prezenta inductantelor de comutaie Lc, determina apariia intervalului de
comutaie in care conduc simultan doua faze succesive, la sfarsitul procesului de comutare
ramanand in conducie faza care a fost comandata. Forma de unda a tensiunii redresate se constituie
in acest caz din semisuma tensiunilor fazelor succesive prezente in comutaie si din tensiunea fazei
comandate.
Regimul de invertor
In regim de invertor fluxul de energie este orientat spre reeaua de c.a. In cazul ideal al
redresorului comandat, analiznd relaia: Ud=Udo*cos , rezulta ca tensiunea redresata devine
negativa in ipoteza ca exista o sursa de energie care sa mentina curentul pentru > /2. In circuitul
de sarcina este necesara introducerea unei tensiuni electromotoare, ntruct prezenta unor valori
medii negative ar condiiona un curent de circulaie invers prin dispozitivele de redresare
unidirecionale, fapt evident nerealizabil in funcionare. Daca convertorul debiteaz pe reeaua de c.a.
comutaia este dirijata in acest caz pe reea si transmisia de energie se face pe frecventa acesteia.
Dispariia tensiunii reelei determina ntreruperea comutaiei ntruct tensiunile din ramurile
tiristoarelor devin nule, iar sursa de tensiune continua s-ar afla practic in scurtcircuit.
Funcionarea unui redresor in regim de invertor este posibila numai in cazul in care valoarea
instantanee negativa a tensiunii redresate devine mai mare in valoare absoluta dect tensiunea
electromotoare, ceea ce se realizeaz prin prezenta in circuitul sarcinii a unei inductane de netezire si
prin eliminarea unui posibil regim de dioda de nul. Cazul tipic in care redresorul functioneaza ca
invertor este regimul de frnare cu recuperare de energie, la un motor de c.c. aflat in circuitul de
sarcina.
Redresorul trifazat in punte comandata
Id

Ld
Rd
Va

Ls

Vb

Ls

Vc

Ls

T1

T2

T5

Icd

T3
Vd

T4

I Rload

Cd

T6

Ipoteze: a) Ls=0 deci avem curent nentrerupt; b) Id=id=ct

Rload

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

= 0 Vd 0 =

3 2

* VLL = 1.35VLL

0 Vd = Vd0 A
/3

Vd = Vd 0 3 2

Vd =

Pag. 5.4

A
; A = Vd0d(t) =
0
/3

2 VLLsin t d(t)

VLL cos = 1.35 VLL cos

pt (0,90) Vd (0,1.35V LL )

La aceste redresoare Vd = 1.35 VLL cos . Se poate varia [0,90] Vd [min, max]
Pentru [90,180] avem regim de invertor.
P
Va

Vb

Vc

LS

T1

T3

i =I
d d

T5
VL

R load

S
N

T4

T6

T2

5.3. Redresoare cu parametri energetici ridicai

Factorul de putere al redresoarelor comandate
In cazul redresoarelor comandate cu comutaie naturala curentul de linie din reeaua de
alimentare este defazat in raport cu tensiunea de faza corespunztoare cu un unghi egal cu unghiul de
comanda al tiristoarelor si in acelai mod se deplaseaz si fundamentala acestuia, astfel ca aceste
convertoare absorb de la reea si o putere reactiva Q1.
Tinand seama ca redresoarele, fie comandate fie necomandate, genereaz o putere deformanta D1 in
reea, expresia puterii aparente totale are forma:
S1 = P12 + Q12 + D12 , in care P1 reprezint puterea activa consumata de la reea,
corespunztoare fundamentalei curentului de linie.
Factorul de putere total al instalaiei redresor comandat - consumator este dat de relaia:
= P1 / S1 = P1 / P12 + Q12 + D12 = cos 1

in care: = I1 / I 12 + I (22 ) + I (23) +...+ I (2n ) +... reprezint factorul de deformare a undei curentului de
linie ( sau coninutul in fundamentala ), iar cos 1 - factorul de putere corespunztor fundamentalei.
La creterea unghiului de comanda se modifica si factorul de putere , datorita creterii
puterilor reactiva absorbita si deformanta generata in reea.
Sunt cunoscute multe scheme de redresoare comandate. Puntea trifazata total comandata
permite obinerea unei game largi de variaie a tensiunii continue la ieire, fiind simpla si oferind cea
mai buna utilizare pentru tiristoare si transformatorul de racordare la reea, in comparaie cu celelalte
scheme de redresoare trifazate si hexafazate. Ea prezint insa si unele dezavantaje. Conduce la
inrautatirea factorului de putere in punctul de racordare la reea. Factorul de putere scade la
creterea unghiului de comanda al tiristoarelor si produce o pronunata deformare a curbei curentului
de alimentare de la o forma sinusoidala. Armonicile de curent produse dau natere la cupluri parazite
in mainile electrice, mresc pierderile in instalaii, deformeaz indicaiile aparatelor de msura si

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.5

control, introduc perturbaii in reelele de telecomunicaii, scad capacitatea de transport a liniilor

electrice si pot determina supratensiuni de rezonanta.

Fig.1. Forme de unda pentru tensiunea redresata la redresoare:

a. - cu comutaie naturala si putere reactiva absorbita din reea;
b. - cu comutaie forata si putere reactiva cedata in reea;
c. - cu comutaie forata si putere reactiva nula.
S-au conceput diferite scheme de redresoare hexafazate care sa aib factorul de putere mult
mai ridicat: redresorul cu comanda nesimetrica, schema cu doua redresoare in serie dintre care unul
poate lucra in regim de invertor, etc. In acest fel, puterea reactiva maxima solicitata se poate reduce
la jumtate in comparaie cu redresorul trifazat in punte.
Se folosesc si mijloace exterioare instalaiei de redresare pentru compensarea puterii reactive
si deformante cum sunt compensatoarele sincrone speciale, bateriile de condensatoare si instalaiile
de filtrare ale armonicilor superioare, acestea din urma producnd si putere reactiva. De asemenea, sau realizat instalaii de compensare cu baterii de condensatoare, inductane si tiristoare pentru
imbunatatirea factorului de putere total in reelele de alimentare in care se produc fluctuaii rapide ale
puterii reactive. Toate aceste instalaii necesita cheltuieli mari pentru investiii si nu pot compensa
total puterile reactive si deformante din cauza fluctuaiilor rapide ale acestora.
Fluctuaiile de putere produc simultan fluctuaii ale tensiunii de alimentare. Experimental se
pot trasa curbele de limitare ale fluctuaiei de tensiune in funcie de frecventa orara a ocurilor de
putere. De exemplu, in cazul acionarilor electrice prevzute cu redresoare comandate cu o frecventa
a ocurilor principale cuprinsa intre 500 si 1 000 pe ora, ar rezulta ca fluctuaia maxima de tensiune
sa nu depaseasca 1%. Aceasta condiie este de multe ori greu de ndeplinit, din cauza fluctuaiilor
mari de putere reactiva.

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.6

5.4. Efectele armonicelor produse de convertoare

5.4.1. Efectele armonicelor
In sistemele de acionari electrice moderne, dei tensiunea de alimentare are o forma practic
sinusoidala, curba curentului este deformata si se poate descompune in armonici, datorita unor
convertoare statice generatoare de armonici superioare cum sunt redresoarele necomandate sau
comandate si convertoarele de frecventa directe sau indirecte.
Prezenta armonicilor de curent in infasurarile mainilor electrice de c.c. sau c.a., alimentate de
la convertoare statice, conduce la producerea de pierderi suplimentare in infasurari prin efect Joule si
in circuitul magnetic prin histerezis si cureni turbionari, precum si la apariia de cupluri asincrone si
pendulare datorita interaciunii armonicelor fluxului si curentului rotoric.
Armonicile superioare ale curentului produse de convertoare statice vor circula in reeaua de
alimentare, provocnd pierderi suplimentare datorita efectului pelicular si perturbaii importante in
reelele de comunicaii.
O consecina imediata a circulaiei armonicelor curentului in sistemul de alimentare este
apariia armonicelor de tensiune in acest sistem, care sunt proporionale cu impedana sistemului la
frecventa armonicii si se pot propaga in ntregul sistem, alimentnd ali consumatori.
Aceste armonici de tensiune pot distruge condensatoarele montate pentru imbunatatirea
factorului de putere, prin suprancrcarea lor cu cureni de frecventa superioara fundamentalei. De
asemenea, ele pot provoca funcionarea defectuoasa a instalaiilor de comanda, automatizare si
iluminat fluorescent.
Deoarece frecventa armonicilor de curent si de tensiune in sistemele de alimentare au efecte
negative, se impune limitarea lor la valori admisibile cu ajutorul dispozitivelor de filtrare.
5.4.2. Condiii de racord la reeaua trifazata a redresoarelor comandate cu tiristoare
care alimenteaz motoare de curent continuu, avnd in vedere regimul deformant
Dei exista numeroase analize teoretice referitoare la efectul deformant al redresoarelor
comandate cu tiristoare asupra tensiunii reelei de alimentare, precizarea prin norme a unor condiii
de racord aplicabile in practica este intr-o faza incipienta.
In scopul unei prezentri unitare si cat mai clare se vor explica in continuare fenomenele de
baza, se vor interpreta recomandrile existente si se vor face propuneri referitoare la condiiile de
racord la reea si masurile ce trebuiesc luate in acest sens.
5.4.2.1. Scurta prezentare a efectului deformant
5.4.2.1.1. Consumator unic. Armonici injectate in reea
Vab

Fenomenul de crestaturi
se datoreaz fenomenului
de conducie simultana a 2
faze.
Pentru
un
redresor
Ac
comandat in stea trifazata
se va lua in considerare
Ic
procesul de comutare a
curentului de pe un
tiristor
pe
tiristorul
urmtoarei faze in situaia
u
unei sarcini puternic
inductive (curentul de sarcina Id practic constant). Tiristorul de pe faza urmtoare continua sa
conduc un interval de timp u/ (unde u reprezint unghiul de suprapunere a conduciei celor doua
tiristoare) din cauza caracterului inductiv a circuitului de comutare.
In intervalul de suprapunere u, fazele reelei sunt scurtcircuitate datorita conduciei simultane
a tiristoarelor de pe aceste faze si potenialul comun al acestor tiristoare devine egal cu potenialul

INTRODUCERE IN ELECTRONICA APLICATA - S.l. ing. ILIEV MIRCEA

Pag. 5.7

mediu (semisuma) al potenialelor fazelor care comuta, iar tensiunea intre fazele respective la intrarea
in steaua de tiristoare devine nula. Apar deci deformri puternice pe forma de unda a tensiunilor la
intrarea redresorului comandat cu tiristoare.
5.4.2.1.2. Ansamblu de consumatori
Daca ali receptori s-ar conecta pe reeaua la care este conectat si un redresor comandat cu
tiristoare, acestora li s-ar aplica o tensiune puternic deformata, ceea ce ar putea perturba funcionarea
lor. Astfel in cazul altui redresor cu tiristoare s-ar putea ca aprinderea tiristoarelor sa fie mpiedicata
daca durata impulsului de aprindere nu depaseste durata corespunztoare unghiului de suprapunere.
Din acest motiv, in cazul unei alimentari comune, redresoarele cu tiristoare nu se racordeaz
direct la bornele comune de distribuie, ci prin intermediul unor bobine de reea sau transformatoare,
a cror inductana echivalenta de scurtcircuit s-a notat cu Lbt. Inductana Lbt indeplineste in
ansamblu urmtoarele funciuni:
- reduce amplitudinea variaiilor de tensiune la barele de racord in intervalele de comutare, pe
care le lateste in schimb; aceasta are ca efect micorarea in ansamblu a armonicelor de curent, dar in
principal a celor de ordin ridicat;
- reduce panta de cretere a curentului di/dt in intervalele de comutare si mpreuna cu
circuitele RC de protecie reduce si panta de cretere a tensiunii pe tiristoare du/dt;
- reduce amplitudinea curentului de scurtcircuit, ceea ce permite limitarea vrfului de curent
de ctre sigurana ultrarapida la o valoare admisa de tiristor (daca bobina de reea este pe miez de
fier, aceasta se satureaz in acest regim, inductana bobinei reducndu-se la o fraciune redusa din
cea nominala, reducerea fiind cu att mai pronunata, cu cat intrefierul este mai mic).
Vom examina acum situaia sarcinilor capacitive. Nu se recomanda conectarea directa a unor
condensatoare pentru imbunatatirea factorului de putere, ntruct pot intra in rezonanta cu inductane
ale sistemului pe frecvente ale armonicelor de curent, injectate de redresoarele cu tiristoare in reea.
Din acest motiv, condensatoarele se inseriaza cu inductane, si circuitele rezonante (filtrele) astfel
formate se acordeaz pe frecventele armonicelor generate de redresoarele cu tiristoare: 5, 7, 11 si 13.
In circuitele de joasa tensiune se prevede de obicei doar filtrul pentru armonica 5.
In ansamblu filtrele de armonici:
- scurtcircuiteaza armonicele pe care sunt acordate, inlaturandu-le din componenta formei de
unda a tensiunii de pe bare;
- constituie circuite inductive la frecvente ridicate(condensatoarele prezint reactante mici in
comparaie cu bobinele), care sunteaza inductana sursei, reducnd inductana echivalenta a acesteia
si reducnd astfel variaiile mari ale tensiunii la comutare;
- constituie circuite capacitive la frecvente joase, contribuind la imbunatatirea factorului de
putere a instalaiei;
- introduc in mod nedorit frecvente de rezonanta in intervalul dintre frecventele de acord,
ceea ce prezint un pericol doar in cazul unor nesimetrii pronunate intre unghiurile de comanda ale
tiristoarelor unui redresor.
5.4.2.2. Prescripii si recomandri referitoare la armonici
Coninutul global de armonici (factorul de distorsiune) nu trebuie sa depaseasca 10%. Fiecare
din armonicele 5,7,11 si 13 nu trebuie sa depaseasca 5% din valoarea fundamentalei. Depasirea
acestor valori nu este admisa de motoarele asincrone si sincrone racordate la aceleai bare cu
redresoarele cu tiristoare. Daca neglijam armonicele de ordin superior si daca fiecare din armonicele
menionate ar reprezenta 5% din valoarea fundamentalei, rezulta tocmai factorul de distorsiune admis
de 10%.