Sunteți pe pagina 1din 70
ICS 91.010.30;13.220.50;91.080.20 SR EN 1995-1-; Decembrie 2005 STANDARD ROMAN Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn Partea 1-2: Generalitati - Calculul structurilor la foc Eurocode 5: Design of timber structures — Part 1-2: General - Structural fire design Eurocode 5: Conception et calcul des structures en bois — Partie 1-2: Généralités — Calcul des structures au feu APROBARE Aprobat de Directorul General al ASRO la 15 decembrie 2004 Standardul european EN 1995-1-2:2004 are statutul unui standard roman CORESPONDENTA _ | Standardul national SR EN 1996-1-2:2004 este identc cu standardul european VT EN 1995-1-2:2004 si este reprodus cu permisiunea CEN, rue de Stassart 36, B- 1050 Bruxelles. Toate drepturile de exploatare ale standardului european. in orice forma gi prin orice mijloace, sunt rezervate in lumea intreaga pentru CEN ‘si membrii sai gi nici o reproducere nu poate fi facuta fara permisiunea in scris 8 CEN prin ASRO ‘The national standard SR EN 1995-1-2:2004 Js identical to the European Standard EN 1995-1-2:2004 and is reproduced with the permission of CEN, rue de Stassart 36, B-1050 Brussels. All exploitation rights of the European Standard, in any form and by any means, are reserved world-wide to CEN and its Members, and no reproduction may be undertaken without expressed written permission of CEN through ASRO La norme nationale SR EN 1995-1-2:2004 est identique @ la Norme ‘européenne EN 1995-1-2:2004 et est reproduite avec la permission de CEN, rue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles. Touts les droits d'exploitation de la Norme européenne, dans n’importe quelle forme et par n’importe quel moyen, sont réservés dans le monde entier pour CEN et ses membres et aucune reproduction ne peut étre faite sans la permission éorite de CEN par ASRO ‘ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA (ASRO) Str. Mendeleev nr. 21-25, cod 010362, Bucuresti Director General: Tel.: +40 21 316 32 96, Fax: +40 21 316 08 70 Directia Standardizare: Tel. +40 21 310 17 30, +40 21 310.43 08, +4021 312.47 44, Fax +4021 3155870 Directia Publicafi - Serv. VanzariAbonamente: Tel. +40 21 316 77 25, Fax +40 21 317 25 14, +4021 31294 88 Serviciul Redactie - Marketing, Drepturi de Autor + 40 21 316.99.74 @ASRO —_Reproducerea sau utiizarea integralé sau parialé a prezentului standard in orice publica si prin orice procedeu (electronic, mecanic, folocopiere, microflmare etc.) este interzis& dac& nu exista acordul scrs al ASRO Ref.: SR EN 1995-1-2: 2004 Editia 1 Preambul national ‘Acest standard reprezinta versiunea romana a textului in limba engleza a standardului european EN 1995-1-2:2004. Standardul european EN 1995-1-2:2004 a fost adoptat la 15 decembrie 2004 prin fila de confirmare care este inlocuita de prezenta traducere. Corespondenta dintre standardele europene la care se face referire si standardele romane este prezentaté in anexa national NA STANDARD EUROPEAN EN 1995-1-2 EUROPEAN STANDARD NORME EUROPEENNE EUROPAISCHE NORM Noiembrie 2004 ICS 91.010.30;13.220.50; 91.080.20 Inlocuieste ENV 1995-1-2:1994 Versiunea romana Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn Partea 1-2: Generalitati - Calculul structurilor la foc Eurocode 5: Design of timber Eurocode 5: Conception et — Eurocode 5: Bemessung und structures ~ Part 1-2: General- calcul des structures en bois - _Konstruktion von Holzbauten — Structural fire design Partie 1-2: Généralités - Calcul Teil 1-2: Allegemeine Regeln ~ des structures au feu Bermessung fiir den Brandfall Acest standard reprezinté versiunea romana a standardului european EN 1995-1-2:2004. Standardul a fost tradus de ASRO, are acelasi statut ca si versiunile oficiale si a fost publicat cu permisiunea CEN Acest standard european a fost adoptat de CEN la16 aprilie 2004. Membrii CEN sunt obligati s& respecte Regulamentul Intern CEN/CENELEC care stipuleaza conditile in care acestui standard european i se atribuie statutul de standard national, fara nici o modificare. Listele actualizate si referintele bibliografice referitoare la aceste standarde nationale pot fi obtinute pe bazai de cerere adresata catre Centrul de Management sau orice membru CEN. Acest standard european exista in trei versiuni oficiale (engleza, francezé, germand). O versiune in oricare alta limba, realizata prin traducerea sub responsabilitatea unui membru CEN, in limba sa nationalai si notificaté Centrului de Management, are acelasi statut ca si versiunile oficiale. Membrii CEN sunt organismele nationale de standardizare din urmatoarele tari: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia i Ungaria. CEN COMITETUL EUROPEAN DE STANDARDIZARE European Committee for Standardization Comité Européen de Normalisation Europdiisches Komitee fir Normung Centru de Management ue de Stassart 36, B-1050 Bruxelles ©2004 CEN Toate drepturile de exploatare sub orice forma si in orice mod sunt rezervate in lumea intreaga membrilor nationali CEN Ref.: EN 1995-1-2:2004 RO SR EN 1995-1-2:2004 Cuprins Preambul, Sectiunea 1 Generalitat. 44 444 112 12 13 14 15 16 Secliunea 2 Principii de calcul... 24 244 242 213 22 23 24 244 242 24.3 244 Istoricul programului de eurocoduri. Statutul si domeniul de aplicare a eurocodurilor... Standarde nationale care implementeaza eurocodu... Legatur Informatii suplimentare specifice EN 1995-1-2. ‘Anexa nationala la EN 1995-1-2. Domeniu de aplicare. Domeniu de aplicare a Eurocodului 5.... Domeniu de aplicare a EN 1995-1-2 Referinte normative Ipoteze... Diferente intre principii si reguli de aplicare. Termeni si definiti... Simbolui... Cerinte. Cerinte de baza. Expunerea la focul nominal... Expunerea la focul parametric. Actiuni Valori de calcul pentru proprietatile materialului si rezistenta. Metode de verificare Generalitat Analiza pe elemente structurale. Analiza elementelor structurale. Analiza structurala globala. Sectiunea 3. Proprietafi ale materialelor. 34 32 33 34 3.44 3.4.2 3.4.3 Generalitat Proprietaiti mecanice. Proprietati termice. ‘Adancimea de carbonizare. Generalitat Suprafete neprotejate pe parcursul duratei de expunere la foc. Suprafete ale grinzilor si stalpilor protejate initial de expunerea la foc. 2 intre eurocodur' gi specificatii tehnice armonizate de produse (EN si ATE) Pagina 3.4.34 3.4.3.2 3.4.3.3 3.4.34 35 SR EN 1995-1-2:2004 Generalitati Viteze de ardere. Initierea carbonizari. Timpi de cedare a cémasuielilor ignifuge Adezivi.. Sectiunea 4 Metode de calcul pentru rezistente mecanice 44 42 424 422 423 43 43.4 432 433 434 435 44 Generalitati. Reguli simplifcate de determinare a proprietatilor sectionale: Generalitati. Metoda sectiunii reduse. Metoda proprietaiilor reduse. Reguli simplificate pentru analiza elementelor si componentelor structurale. Generalitati Grinzi Stalpi. Elemente imbinate mecanic. Contravantuii Metode avansate de calcul. Sectiunea 5 Metode de calcul pentru pereti si subsisteme plangee. 54 52 53 Generalitat Analiza functiei capacitati portante. Analiza functiei de separare Sectiunea 6 Imbinari 6.4 62 6.24 624.4 6.21.2 6.2.1.3 6.22 6.224 6.222 63 6.3.1 632 64 Generalitat imbinari cu elemente laterale de lemn Reguli simplificate. imbinari neprotejate imbinari protejate. Reguli suplimentare pentr bina cu placi de otel interioare. Metoda incdircdiri reduse. Imbindiri neprotejate. ‘imbinari protejate. imbinari cu plécute metalice exterioare (aparente) ‘Imbinari neprotejat ‘imbinari protejate. Reguli simplificate pentru suruburi solicitate axial... Sectiunea 7 Detali.... 7A Pereti si plangee. 23 26 27 28 28 29 29 29 29 29 30 31 31 3 31 32 32 32 33 33 33 33 34 34 34 34 34 35 36 37 37 38 38 38 38 39 40 40 SR EN 1995-1-2:2004 7.4.4 Dimensiuni si partiion@r 7.1.2 Detali ale imbinarilor casetate. 713 Izolati. 72 Alte elemente. ‘Anexa A (informativa) Parametrii expunerii a foc........ MM Generalitati 2 Viteze de ardere si adancimi de carbonizare A3 Rezistente mecanice ale elementelor incovoiate ‘Anexa B (informativa) Metode de calcul avansate. B1 Generalitat B2 Proprietati termice. B3 Proprietditi mecanice. ‘Anexa C (informativa) Grinzi portante de plangeu si stélpi de perete in ansambluri ale c&ror goluri sunt umplute complet cu izolatie. c1 Generalitat c2 Sectiuni transversale remanente. c2.4 Viteze de ardere. 2.2 Initierea carbonizéirii 23 Timpii de cedare a panourilor. c3 Reducerea parametrilor de rezistenta i rigiditate ‘Anexa D (informativ) Carbonizarea elementelor din ansamblurile de peret si plangee cu goluri de aer. D1 Generalitat b2 Viteze de ardere. D3 Initierea carbonizaii.... D4 Timpi de cedare a panourilor. Anexa E (informativa) Analiza functionarii separate a ansamblurilor de pereti si plangee. E1 Generalitat E2 Metoda simpiificata de analiza a izolatiei. E24 Generalitat E22 Valori de baza ale izolatilor... E23 Coeficienti de pozitie, E24 Efectul imbinarilor. Anexa F (Informativa) Ghid de utiizare a acestei parti de Eurocod..... 40 40 40 40 42 42 42 44 45 45 45 47 49 49 49 49 51 51 53 55 55 55 55 56 87 87 87 87 58 59 59 64 SR EN 1995-1-2:2004 Preambul Acest standard european EN 1995-1-2 @ fost elaborat de catre Comitetul Tehnic CEN/TC250 Eurocoduri Structurale, al c&ruia secretariat este detinut de catre BSI Acestui standard european trebuie sa primeasca statutul de standard national, fie prin publicarea unui text identic, fie prin ratificare, pana cel tarziu in mai 2008, iar standardele nationale in contradictie cu acesta trebuie anulate pana cel tarziu pana in martie 2010. Acest standard european inlocuieste ENV 1995-1-2:1994. CEN/TC250 este responsabil de elaborarea tuturor Eurocodurilor Structurale. Conform Regulamentului Intern CEN/CENELEC, institutele nationale de standardizare din urmatoarele tari sunt obligate sa aplice acest standard european: Austria, Belgia, Cipru, Danemarca, Elvetia, Estonia, Finlanda, Franta, Germania, Grecia, Irlanda, Islanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Marea Britanie, Norvegia, Olanda, Polonia, Portugalia, Republica Ceha, Slovacia, Slovenia, Spania, Suedia si Ungaria Istoricul programului de eurocoduri {in 1975, Comisia Comunitatilor Europene decidea demararea, in baza articolului 95 al Tratatului, ‘a unui program de actiune in domeniul constructilor. Obiectivul programului era eliminarea barierelor tehnice in schimburile comerciale si armonizarea specificatilor tehnice. {in cadrul acestui program de actiune, comisia a Iuat initiativa stabiliri unui ansamblu de reguli tehnice armonizate pentru proiectarea constructilor; in prezent aceste reguli sunt utilizate in statele membre a 0 alternativa, intr-o prima etapa, la reglementéirle nationale in vigoare pe care urmeaza sa le inlocuiasca ulterior. Timp de cincisprezece ani, comisia a coordonat, cu ajutorul unui Comitet Director aleatuit din reprezentantii statelor membre, dezvoltarea programului eurocodurilor, fapt ce a condus la aparitia primei generatii de coduri europene in anii ‘80. {In 1989, comisia si statele membre ale Uniunii Europene si ale Asociaiei Europene a Liberului Schimb — AELS - au decis, pe baza unui acord"’ intre Comisie si CEN, sa transfere la CEN, printr-o serie de mandate, pregatirea si publicarea eurocodurilor, cu domeniu de aplicareul de a le atribui in vitor statutul de standard european (EN). in acest mod, se stabileste, de facto, o legatura intre eurocoduri $i totalitatea directivelor Consiliului siisau deciziile Comisiei privind standardele europene (de exemplu Directiva Consiliului 89/108/CEE privind produsele pentru constructii ~ DPC - si Directivele Consiliului 93/37/CEE, 92/50/CEE si 89/440/CEE privind lucrarile i serviciile publice, ca si directivele echivalente ale AELS, destinate revigoréili piefei interne) Programul eurocodurilor pentru structuri cuprinde standardele urméitoare, alcatuite fiecare, in general, din mai multe part EN 1990:2002 Eurocod: Bazele proiectarii structurilor EN 1991 Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor EN 1992 Eurocod 2: Proiectarea structurilor de beton EN 1993 Eurocod 3: Proiectarea structurilor de ofel EN 1994 Eurocod 4: Proiectarea structurilor compozite de otel si beton"” EN 1995 Eurocod 5: Proiectarea structurilor de lemn EN 1996 Eurocod 6: Proiectarea structurilor de zidarie EN 1997 Eurocod 7: Proiectarea geotehnica EN 1998 Eurocod 8: Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur EN 1999 Eurocod 9: Proiectarea structurilor de aluminiu * Acord intre Comisia Comunitafi Europene si Comitetul European de Standardizare (CEN) privind activitatea de gleborare a eurocodurilor pentru proiectarea constructilor si lucrartoringineresti (BC/CEN/03/89) NY NOTA NATIONALA - A se citi beton armat cu armaiturd rigida. 5 SR EN 1995-1-2:2004 Standardele eurocod recunosc responsabilitatea autoritatilor de reglementare din fiecare stat membru si stipuleaza dreptul acestora de a stabili, la nivel national, valori ale unor parametri de calcul, care s& fie incluse in reglementéirle privind siguranta constructillor, in cazul in care aceste valori continua s& fie diferite de la 0 tard la alta Statutul si domeniul de aplicare a eurocodurilor Statele membre ale UE si ale AELS recunosc eurocodurile ca documente de referinta care pot fi uitilizate drept: — mijloc de a proba conformitatea constructilor si a lucrarilor ingineresti cu cerintele esenfiale din Directiva Consiliului 89/106/CEE, in particular cu Cerinta Esenfiald nr.1 — Stabilitatea si rezistenta mecanica ~ si Cerinta Esentiala nr. 2 - Securitatea in caz de incendiu; — ca baz de specificati pentru contractarea lucréirilor de construct si a servicilor tehnice asociate; cadru de specificatiitehnice armonizate pentru produsele de constructii (EN si ATE) Jn masura in care se referd la lucratile de construct in sine, eurocodurile au o relalie directa cu documentele interpretative ” la care se face referire in articolul 12 al DPC, chiar daca au o natura diferita de cea a standardelor armonizate de produse”. In consecintS, aspectele tehnice care rezult din lucrarile de elaborare a eurocodurilor trebuie avute in vedere, in mod adecvat, de catre comitetele tehnice CEN si/sau grupurile de lucru ale EOTA, care elaboreaza standardele de produse, in vederea obtinerii unei compatiblitat totale a specificatilor tehnice pentru produse cu eurocodurile. Standardele eurocoduri contin reguli comune de proiectare structural pentru calculul complet al structurilor si produselor componente de naturé traditionala sau inovatoare. Deoarece eurocodurile nu abordeazé, in mod special, cazuri de constructii cu forme neregulate sau conditii deosebite de proiectare, proiectantul trebuie sé apeleze la consultanta unor experti pentru consideratii suplimentare privind aceste cazuri. Standarde nationale care implementeaza eurocoduri Standardele nationale care implementeaza eurocodur trebuie sa cotina textul integral al eurocodului (inclusiv anexele) aga cum a fost publicat de CEN; textul eurocodului poate fi precedat de o pagina Tationala de titluri si un preambul national si poate fi urmat de o anexa nationala ‘Anexa nafionala poate sa contina numai informatii si date privind parametrii din eurocod definifi drept Parametri Determinati la nivel national; informatie si datele care fac obiectul optiunii autoritatilor nationale sunt utiizate pentru proiectarea constructilor si a lucrarilor ingineresti din tara respectiva si se refera la’ — valori ale coeficientilor partali si/sau clase pentru care eurocodul prevede alternative nationale; valori care se pot utiliza in cazul in care eurocodul nu furnizeaza valoarea parametrului si indica numai simbolul acestuia; — date specifice tarii respective (geografice, climatice etc.), ca de exemplu harta de zonare pentru incdircarea data de zépada; — procedura care trebuie utiizata atunci cand eurocodul prezinta proceduri alternative. decizii de aplicare a anexelor informative , referir la informatii complementare non contradictori, pentru a ajuta utlizatorul fa aplicarea 2' Conform aticolulul 3.3 al DPC, cerinfele esentiale (CE) trebuie sa fle prezentate intro forma concrets in documentele interpretative (Dl) pentru a asigura legatura necesara intre cerinjele esentiale si prevederile standardelor europene armonizate (EN), agrementelor europene (ATE) si ghidurilor europene armonizate pentru ‘agremente tehnice. ®* Conform articolului 12 al DPC (Directiva Consilului 89/106/CEE) documentele interpretative trebuie: 2) 8& prezinte intr-o forma concretd cerinfele esentiale prin armonizarea terminologiei gi bazel tehnice si prin indicarea, dupa caz, a claselor sau nivelurilor pentru fiecare certs; b) s& indice metodele de corelare a claselor sau nivelurilor cerinfelor cu specificatile tehnice, ca de exemplu metode de calcul gi de incercare, raguli de proiectare etc. ©) 88 serveasca drept documente de referin{a pentru elaborarea_standardelor armonizate si recomandarilor pentru aprobati tehnice fa nivel european agremente tehnice armonizate, Eurocodurile, de facto, au un rol similar in domeniul Cerinfei Esentale nr.1 si al unei parti a Cerinfei Esenfiale 2. SR EN 1995-1-2:2004 Legaturi intre Eurocoduri si specificatiile tehnice armonizate de produse (EN si ATE) Este necesar s& existe 0 coerenté in cea ce priveste specifcaile tehnice armonizate pentru produsele de constructii si regulile tehnice pentru lucrarile de constructii “’. Pe langa aceasta, orice informatie referitoare la eurocoduri, care insoteste marcajul CE pentru produsele de construct, trebuie s8 mentioneze clar parametrii determina la nivel national care au fost luati in considerare. Informatii suplimentare specifice EN 1995-1-2 EN 1995-1-2 descrie principiile, cerinfele si regulile in ceea ce priveste calculul structural al cladirilor ‘supuse actiunii focului, inclusiv aspectele urmatoare: Cerinte de siguranta EN 1995-1-2 se adreseaza clientilor (de exemplu pentru formularea cerintelor specifice), inginerilor proiectanti, antreprenorilor si autoritajilor relevante. Obiectivele generale ale protectiei impotriva incendillor sunt de a limita riscurile privind proprietatea individual, asociativa adiacenta si unde este cazul, asupra proprietatilor expuse direct, in caz de incendiu Directiva 89/106/EEC privind produsele pentru constructii stabileste cerintele principale urmatoare pentru limitarea riscurilor de incendii “Luerairile de constructii trebuie proiectate si executate in aga manier& incat, in cazul izbucnirii unui incendiu — capacitatea portanta a structurii poate fi asumata pentru un anumit interval de timp determinat; izbucnirea si extinderea focului precum si a fumului in interiorul cladiri sunt limitate; — locatarii pot parasi cladirile sau pot fi salvati pe alte cai — siguranta echipelor de salvare este luata in considerare’ {in conformitate cu Documentul explicativ "Siguranta in caz de incendii™ exigentele fundamentale pot fi observate prin urmarirea diferitelor strategii de siguranta impotriva incendillor afiate in vigoare in statele membre ale UE cum ar fi scenarii de incendii attificiale (incendii nominale) sau scenarii de incendii naturale (incendii parametrice), continand si masuri pasive si/sau active de protectie impotriva incendiilor. Partile cu privire la incendii din eurocodurile structurale se refera la aspectele specifice masurilor de protectie pasiva la incendii in faza de proiectare a structurii si elemente din acestea pentru pastrarea ‘capacitatii portante si limitarea extinderii incendillor intr-o maniera cét mai adeovata. Diferite cerinte functionale si grade de performanta pot fi specificate fie in termini de evaluare a rezistentei nominale (standard) la actiune focului, in general stabilite de reglementari nationale cu privire la incendii, fie prin referiri la tehnici de siguranta in caz de incendii pentru stabilirea masurllor pasive si active. Cerinte suplimentare privind, de exemplu — posibilititi de instalare si intretinere a instalatillor de protectie impotriva focului; — conditi privind ocuparea cladirlor sau a compartimentului de incendit; ~ utiizarea de materiale izolatoare si de protectie aprobate, inolusiv intretinerea lor nu sunt stabilite de acest document intrucat ele se supun clauzelor autoritatilor abilitate. Valorile numerice ale coeficientilor partiali precum si ale altor coeficienti de siguranfa sunt indicate cu titlu de recomandare astfel incét s& asigure un nivel acceptabil de sigurant. Ele au fost stabilite in presupunand indeplinite un set de cerinte privind executia si calitatea. *) Ase vedea Art.3.3 gi Art.12 din DPC, cat si clauzele 4.2, 4.3.1, 4.3.2 si 5.2 ale D1 °! A se vedea articolele 2.2, 3.2(4) $i 4.2.3.3, SR EN 1995-1-2:2004 Procedura de calcul © proceduré analitic’ exhaustiva pentru calculul structural la actiunea incendillor va considera ‘comportarea sistemului structural la temperaturi ridicate, posibile expuneri la clduré precum si efectele benefice ale sistemelor de protectie activa la actiunea incendillor, alaturi de incertitudinile legate de acesti trei factori plus importanta cladirii (posibile consecinte in caz de colaps). in prezent se poate considera 0 metod pentru determinarea unor niveluri adeovate de performanta care sa includa cativa, dacéi nu toti, acesti parametri, si sd prezinte faptul cd, structura, ori elemente structurale se vor comporta intr-o manieré adecvata in cazul unui incendiu real. Cu toate acestea, in cazurile in care metoda se bazeaza pe incendiul nominal (standard), sistemul de clasificare, ce necesita anumiti timpi de rezistenta la foc, ia in considerare, (chiar dacé nu in mod explicit), caracteristicile si incertitudinile prezentate mai sus. in figura 1 sunt prezentate posibilitati de aplicare a péirtii 1-2 din EN 1995. Se pot identifica abordarile prescriptive precum si cele bazate pe performante. Abordarea prescriptivé utilizeaz incendil nominale pentru a genera actiuni legate de temperatura. Abordarea bazata pe performante, care ultlizeaza tehnici de siguranta impotriva incendillor se refera la actiunile legate de temperatura bazate pe parametric fizici si chimici Pentru calculul in conformitate cu aceasta sectiune, EN 1991-1-2 este necesari determinarea actiunilor termice si mecanice asupra structu ijloace auxi re de proiectare Mijloace auxiliare de proiectare bazate pe modele de calcul stabilite in EN 1995-1-2, urmeaza a fi executate de catre organisme externe interesate. Partea principala a EN 1995-1-2 include majoritatea notiunilor si regullor principale necesare pentru aplicarea directa a calculului structural in caz de incendiu a structurilor de lemn. {in anexa F(informativa), sunt prezentate indruméri pentru a ajuta utilizatorul in selectarea procedurilor potrivite pentru calculul structurilor de lemn. Anexa nationala la EN 1995-1-2 Acest standard indic& proceduri alternative, valori si recomandari pentru clase, cu note, care indica cazurile in care se pot face optiuni la nivel national. Astfel, standardul national care implementeaza EN 1995-1-2 poate avea anexa nafionala care sa contina Parametrii Determinati la nivel national care sunt utiizati pentru proiectarea constructillor si a lucrarilor ingineresti ce se executé in tara respectiva. Alegerea nationala este autorizata in EN 1995-1-2 pentru articolele urmatoare: 2.1.3(2) Temperatura maxima pentru functia de separare in cazul expunerii parametrice la foc; 2.3(1)P Coeficienti partiali de siguranta pentru proprietatile materialelor; 3(2)P__Coeficienti partiali de siguranta pentru proprietatile materialelor, 2.4.2(3) Coeficienti de reducere pentru combinatile de actiuni; 4.2.1(1) Metode de determinare a proprietatilor sectiunit SR EN 1995-1-2:2004 Procedura de calcul Reguli prescriptive (actunile termice date de focul standard) Performante bazate pe cod (fizice — bazate pe actiuni termice) ‘Analiza unui element ‘Analiza unei parti de ‘Analiza introgit structura structuri Determinarea actunilor Determinarea actunilor ‘Selectia actiunilor ‘mecanice si a conditilor ‘mecanice si a conditilor mecanice Tit tits Modele Modele Modele |[ Modele Modele simple || complexe simple || complexe complexe Selectia unui model simplu sau avansat pentu structure supusa la actunea foculu! ‘Analiza unui element ‘Analiza unei parti de ‘Analiza intregii structura structur Determinarea Determinarea Selecta actiunlor ‘actiunilor mecanice si ‘actiunilor mecanice si ‘mecanice ‘a condiilor limita ‘a condiilor ita Modele | [ Modele Modele Modele simple | | complexe complexe complexe Figura 1 -Proceduri alternative de calcul SR EN 1995-1-2:2004 Sectiunea1 Generalitati 4.4 Domeniu de aj 4.4.4 Domeniu de aplicare a Eurocodului 5 (1)P Eurocodul 5 se aplicd in calculul constructilor si lucrdrilor ingineresti de lemn (lemn masiv, ecarisat, geluit sau busteni, produse lamelate sau pe baza de lemn, de exemplu LVL) sau panouri pe baz de lemn imbinate cu adezivi sau elemente aplicate mecanic. Se supune principiilor si cerintelor privind siguranta si exploatarea structurilor precum principillor de calcul si verificare stabilite prin EN 1990:2002, (2)P Eurocodul 5 se referd numai la condifile pentru rezistenfele mecanice, exploatare, durabilitate si rezistenta la foc in cazul structurilor de lemn. Alte condifi, de exemplu privind izolafille termice sau fonice nu sunt considerate. (3) Eurocodul 5 este destinat a fi utilizat impreuna cu: EN 1990:2002 Eurocod — Bazele proiectéirii structurilor” EN 1991 “Actiuni in construct” Standardele europene pentru produsele de constructie corespunzatoare structurilor de lemn EN 1998 Proiectarea structurilor pentru rezistenta la cutremur’, in cazurile in care structurile de lemn ‘sunt amplasate in zone seismice. (4) Eurocodul 5 este impaitt in parti distincte: EN 1995-1 Generalitati EN 1995-2 Poduri (5) EN 1995-1 "Generalitati" cuprinde: EN 1995-1-1 Generalitati -Reguli comune si reguli pentru cladiri EN 1995-1-2 Generalatii — Calculul structurilor la foc (6) EN 1995-2 se referd la reguli generale din EN 1995-1-1. Articolele din EN 1995-2 completeaza articolele din EN 1995-1 1.1.2, Domeniu de aplicare a EN 1995-1-2 (1)P EN 1995-1-2 trateaz calculul structurilor de lemn pentru o situatie accidentala de expunere la foc gi trebuie sa se utilizeze impreund cu EN 1995-1-1 si EN 1991-1-2:2002. EN 1995-1-2 identifica numai diferenfele sau completeaza calculul pentru conditi normale de temperatura, (2)P_EN 1995-1-2 trateazé numai metode pasive de protectie la foc. Metodele active nu sunt prevazute. (3)P EN 1995-1-2 se aplic’ in cazul structurilor pentru care anumite functii sunt cerute sa fie \deplinite in situatii de expunere la foc, functii legate de = evitarea colapsului prematur al structurii(functia legaté de capacitatea portanta) — limitarea extinderii focului (flécari, gaze fierbinti, c&ldura excesiva) dincolo de zonele prevazute (functia de separare) (4)P_EN 1995-1-2 indicd principiile si regulile de aplicare pentru calculul structurilor la cerintele specificate in raport cu functille si nivelurile de performanté mentionate mai sus. (6)P EN 1995-1-2 se aplica la structurile sau elementele structurale care fac obiectul EN 1995-1-1 si sunt calculate corespunzator. (6)P Metodele prezentate in EN 1995-1-2 se aplicd la toate produsele prevazute in standardele pentru produse la care face referire in aceasta parte. 10 SR EN 1995-1-2:2004 1.2. Referinte normative (1)P Acest standard european cuprinde prin referinte datate sau nedatate prevederi ale altor publicati Aceste referinfe normative sunt citate la locurile corespunzatoare din text si publicatile sunt enumerate in continuare. Pentru referintele datate, amendamentele sau revizuirile ulterioare ale oricdreia din aceste publicafii nu se aplicd acestui standard european decat dacd ele au fost \corporate in el prin amendamente sau revizuire. Pentru referintele nedatate, se aplicd ultima editie a publicatiei la care se face referire (inclusiv amendamentele). Standarde europene: EN 300 Oriented strand boards (OSB) — Definition, classification and specifications EN 301 Adhesives, phenolic and aminoplastic for load-bearing timber structures; classification and performance requirements EN 309 Wood particleboards ~ Definition and classification EN 313-1 Plywood — Classification and terminology. Part 1: Classification EN 314-2 Plywood — Bonding quality. Part 2: Requirements EN 316 Wood fibreboards — Definition, classification and symbols EN 520 Gypsum plasterboards - Specifications - Test methods EN 912 Timber fasteners — Specifications for connectors for timber EN 1363-1 Fire resistance tests - Part 1: General requirements EN 1365-1 Fire resistance tests for loadbearing elements — Part 1: Walls EN 1365-2 Fire resistance tests for loadbearing elements — Part 2: Floors and roofs EN 1990:2002 Eurocode: Basis of structural design EN 1991-1-1:2002 _Eurocode 1 Actions on structures Part 1-1: General actions — Densities, self-weight and imposed loads for buildings EN 1991-1-2:2002 _Eurocode 1: Actions on structures ~ Part 1-2: General actions - Actions on structures exposed to fire EN 1993-1-2 Eurocode 3: Design of steel structures — Part 1-2: General - Structural fire design EN 1995-1-1 Eurocode 5: Design of timber structures — Part 1-1: General - Common rules and rules for buildings EN 12369-1 Wood-based panels ~ Characteristic values for structural design — Part 1 OSB, particleboards and fibreboards EN 13162 Thermal insulation products for buildings — factory-made mineral wool (MW) products ~ Specifications M/103 ENV 13381-7 Test methods for determining the contribution to the fire resistance of structural members — Part 7: Applied protection to timber members EN 13986 Wood-based panels for use in construction - Characteristics, evaluation of conformity and marking EN 14081-1 Timber structures — Strength graded structural timber with rectangular cross section - Part 1, General requirements EN 14080 Timber structures - Glued lamelated timber — Requirements EN 14374 Timber structures — Structural lamelated veneer lumber — Requirements 1.3. Ipoteze (1) In completarea ipotezelor generale din EN 1990:2002 se presupune cé orice sistem de protectie pasiv impotriva incendillor considerate in calcul sunt intretinute corespunzator. 1.4 Diferente intre principii si reguli de aplicare (1)P Se aplica regulile din EN 1990:2002 articolul 1.4. 1.5. Termeni si definitii (1)P Se aplicd regulile din EN 1990:2002 articolul 1.5 si EN 1991-1-2 articolul 1.5. (2)P Termenii si definitile urmatoare sunt folosite in EN 1995-1-2 cu semnificatiile urmatoare: "1 SR EN 1995-1-2:2004 1.54 Linie de carbonizar imita intre partea carbonizata si sectiunea remanent, 1.5.2 Sectiune efectiva: Sectiunea unui element de rezistenta considerata in calculul structural la actiunea focului bazat pe metoda sectiunii reduse. Se obtine din sectiunea remanent prin eliminarea parlor de sectiune de rezistenta si rigidtate zero. 1.53 Timpul de cedare a protectiei: Durata de protectie a unui element impotriva expunerii directe la foo; (de exemplu cand camasuiala ignifuga sau alt mijloc de protectie se desprinde de pe elementul de lemn, sau in cazul in care un element structural avea initial rol de protectie nu mai lucreaza datorita colapsului sau in cazul in care protectia asigurata de un alt element structural nu mai este eficienta datorita deformatiei excesive) 15.4 Material ignifug: Orice material sau combinatie de materiale aplicate unui element structural sau unui alt element in vederea ameliorarii rezistentei sale la foc. 155 Calculul la temperatura normala: Caloulul la starea limita ultima pentru temperaturi normale in conformitate cu EN 1995-1-1 1.5.6 Elemente protejate: Elemente structurale pentru care sunt luate masuri pentru a reduce cresterea temperaturi interne si s8 previna sau s& reduca carbonizarea cauzata de foc. 1.5.7 Sectiune remanenta: Sectiunea i 8 a elementului redusa de adancimea de carbonizare. 1.6 Simboluri Pentru intelegerea EN 1995-1-2, se aplicd simbolurile urmatoare: Litere latine mari A Aria sectiunii remanente A Aria totala a plangeelor, peretilor si tavanelor incluse intr-o incinta considerata cu foc A Aria totala a deschiderilor verticale dintr-o incinta Ey Valoarea de calcul al efectelor actiunilor Ess Valoarea de calcul al modulului de elasticitate la foc; valoarea de calcul al efectului actiunilor in situatie de foc Fess Valoarea de calcul al efectului actiunilor asupra imbindirilor in situatie de foc Froz Fractila 20 % din rezistenta Fr Valoatea caracteristica a unei imbinari la temperaturé normala fara a considera efectul de durata al incdrcarilor sau al umiditatii (knos = 1) Gos Valoarea de calcul a modulului de elasticitate transversal la foc Ge Valoare caracteristica a actiunii permanente Ky Modul de lunecare in situatie de foc K. ‘Modul de lunecare pentru starea ultima la temperatura normala L Inaitimea nivelului ° Factor de deschidere Qs Valoare caracteristicé a incércarii variabile predominante Sos Fractila 5 % a rigiditatii (modul de elasticitate sau modul de elasticitate transversal) la temperatura normale Sx Fractila 20 % a rigiditatii (modul de elasticitate sau modul de elasticitate transversal) la temperaturé normala Ses Valoarea de calcul a unei proprietati de rigiditate (modul de elasticitate sau modul de elasticitate transversal ) in situatie de foo Wor Modul de inertie a sectiunii efective Ww. Modul de inertie a sectiunii remanente 12 Litere latine mi a0 ay a a3 ay SR EN 1995-1-2:2004 Parametru Parametru Distanta Distanta Grosime suplimentara a elementului pentru a imbunatati rezistenta mecanica a imbinarii Latime; absorptivitatea termicd a intregii incinte Parametru Parametru Capacitate calorica specifica Diametrul elementului de imbinare Adancimea stratului de rezistenta si rigiditate zero Adancime de carbonizare pentru carbonizarea unidirectionala Adancime teoretica de carbonizare ‘Adancime efectiva de carbonizare Adancimea golului Fractila 20 % din rezistenta la temperatura normal Valoarea de calcul a rezistentei la foc Rezistenta caracteristica Valoarea caracteristicd a rezistentei la forfecare Media ponderata a inaltimilor deschiderilor verticale dintr-o incinta Grosimea izolatiei Grosimea panoului de protectie la foc Parametru Coeficient de densitate Coeficient Coeficient de izolatie Coeficient de post protectie Coeficient Coeficient de transmisie termic pentru imbinarile ou tije Coeficient de grosime al panoului Coeficient al imbinari Factor de modificare pentru durata incarcarli si al continutului de apa Factor de modificare pentru modulul de elasticitate in caz de foc Factor de modificare pentru foc Factor de modificare pentru rezistenta la Incovoiere in caz de foc Coeficient al sectiunii teoretice Coeficient de pozitie Factor de reducere functie de temperatura a rezistentei locale sau a proprietatii de rigiditate Lungime de penetrare a elementului de imbinare in lemn neafectat de foc Lungime minima de ancoraj a elementului de imbinare Lungimea elementului de imbinare Deschiderea panoului Perimetrul sectiunii remanente expuse la foc Valoarea de calcul a densitatii sarcinii termice raportate la aria total a plangeelor, peretilor si tavanelor care inchid 0 incinté Timp de expunere la foc Intervalul de timp cu viteza de ardere constanta Grosimea elementului lateral Durata de initiere a carbonizari le elementele protejate (intarzierea initieri carbonizairii datorita protectiei) Timp de rezistenté la foc a imbindiri neprotejate Timp de cedare a izolatiei Timp de crestere a temperaturii pe latura neexpusa a constructiei Valoare de izolatie de baza a stratului “i” Grosimea minima a panoului Durata de rezistenta la foc in ceea ce priveste functia capacitatii portante Durata impusa de rezistenta la foc Coordonata Coordonata 13 SR EN 1995-1-2:2004 Litere grecesti mari P e Factor ce tine seama de proprietatile termice ale inchiderilor Temperatura Litere latine mici & Pr Valoarea de calcul a vitezei de ardere de baz pentru o carbonizare Unidirectionala in conditii standard de expunere la foc Valoatea de calcul a vitezei de ardere teoretica in conditii standard de expunere la foc Valoarea de calcul a vitezei de ardere in timpul fazei de Incalzire pe curba de foc parametric Factor de conversie pentru reducerea capacitéttii portante la foc Factor de conversie pentru modulul de lunecare Coeficient partial al actiunilor permanente in situatii accidentale de calcul Coeficient partial al proprietatii unui material, care ia in considerare atat cat si incertitudinile de modelare si variatille directionale Coeficient partial la lemn jn situatie de foc Coeficient partial pentru actiunea variabilé predominant Conductivitate termica Densitate Densitate caracteristica Continutul de apa Coeficient pentru valoarea gruparii unei actiuni variabile Coeficient pentru valoarea cvasipermanenté a unei actiuni variabile Coeficient pentru valoarea frecventa a unei actiuni variabile in situatia de foc 14 SR EN 1995-1-2:2004 Sectiunea 2 Principii de calcul 24 Cerints 241.1 Cerinte de bazd (1)P in cazul in care sunt impuse rezistente mecanice in situatii de incendiu, structurile trebuie calculate si executate astfel incat sé-si mentina functia de capacitate portanté pe o perioada semnificativa de expunere la foc. (2)P in cazurile in care sunt impuse compartimentéri la foo, elementele de inchidere ale incintei, inclusiv imbinarile, trebuie calculate si executate astfel incat sa isi mentina functia de separare pe o perioada semnificativa de expunere la foc, Acest lucru inseamna, unde este cazul, asigurarea ca ‘nu survine cedarea integral — nu intervine cedarea izolatiei: — este limitata radiatia termica dinspre fata neexpusé la foo. NOTA 1 ~ A se vedea EN 1991-1-2:2002 pentru definti NOTA 2 - Nu exista riscul de extindere a focului datorité radiatiei termice in cazul in care temperatura suprafetei neexpuse este sub 300°C, (3)P Criterii de deformatie trebuie aplicate in cazurile in care mijloacele de protectie, sau criterille de calcul pentru elementele de separare, cer ca deformatia structurii de rezistenta sa fie considerata, (4) Nu este necesara considerarea deformatiei structurii de rezistenté in urmatoarele situati, dupa caz! eficienta mijloacelor de protectie a fost testaté in conformitate prevederile 3.4.3 sau 5.2; — elementele de separare indeplinesc cerintele unei expuneri la foc nominal. 2.4.2. Expunerea la focul nominal (1)P Pentru conditii standard de expunere la foc, elementele structurale se supun criteriilor R, E si | ‘dupa cum urmeaza: = numai functia de separare: integritate (criteriul E) si, atunci cand este impus, izolare (criteriul |); = numai functia de capacitate portanta: rezistent& mecanica (criteriul R); — functille de separare si capacitate portanta: criterille R, E si, ond este impus, | (2) Se considera satisfacut criteriul R in cazul in care functia de capacitate portant este mentinut pe durata impusa de expunere la foc. (3) Criteriul | se poate considera satisfacut in cazul cénd cresterea medie de temperatura asupra intregii suprafete neexpuse este limitata la 140 K, cresterea maxima de temperatura in orice punct nu depageste 180 K. 2.4.3. Expunerea la focul parametric (1) Functia de capacitate portanta se mentine pe intreaga durata a focului inclusiv in faza de decline, ‘sau pe 0 perioada de timp specificata. (2) Pentru verificarea functiei de separare, in ipoteza ca temperatura normala este de 20°C se aplica urmatoarele = cresterea medie a temperaturii a suprafetei neexpuse a constructiei se limiteazé pnd la 140 K si cresterea maxima a temperaturii pe suprafata neexpusa nu depageste 180 K pe durata fazei de incdizire pana cand temperatura maxima in incinté este atins&; cresterea medie a temperaturii a suprafetei neexpuse a constructiei se limiteaza pana la 4G, si cresterea maxima a temperaturii pe suprafata neexpusa nu depaseste AG, pana in faza de deciin. 15 SR EN 1995-1-2:2004 NOTA - Valorile recomandate pentru cresteri maxime de temperatura in faza de deciin sunt A@; = 200K si A, = 240 K. Informatii pentru alegerea national se poate gasi in anexa nationala. 2.2. Actiuni (1)P Actiunile termice si mecanice trebuie s& se ia din EN 1991-1-2:2002. (2) Pentru suprafete de lemn, materiale pe bazéi de lemn gi placi de gips se considera coeficientul de cemisivitate egal cu 0,8. 2.3. Valori de calcul pentru proprietatile materialului si rezistente (1)P Pentru verificarea rezistentei mecanice, valorile de caloul ale rezistentei si rigiditati trebuie determinate conform: foo fasi= Kmoa.s——— (2.1) Tua S: Sasi= koa. (2.2) Tus in care fas este valoarea de calcul a rezistentei la foc; San este valoarea de calcul a unei proprietati de rigiditate (modul de elasticitate E, sau modul de elasticitate transversal Gy.) in situatia de foc; fo este fractila 20 % a rezistentei la temperatura normala; Sm este fractla 20 % a rigicitatii (Modul de elasticitate sau modul de elasticitate transversal) la temperatura normalés; Kroge factor de modificare pentru foc; ome Coeficient partial de siguranta al lemnului la actiunea focului NOTA 1 — Factorul de modificare pentru foc fine seama de reducerea rezistentei si rigiditat la temperaturi Tidicate. Factorul de modificare pentru foc inlocuieste factorul de modificare pentru calculul la temperatura Normal knes indicat in EN 1995-1-1. Valofi ale Keas Sunt indicate in articolele corespunzatoare. NOTA 2 - Valoarea recomandata a coeficientului partial de siguranta al proprietailor materialului in caz de incendiu este de jx, = 1,0. Informatie despre alegerea national pot fi gasité in anexa nationala. (2)P Valoarea de calcul Rars @ unei rezistente mecanice (capacitate portant) trebuie calculata conform Reo (2.3) Youn ‘in care: Rass este valoarea de calcul a unei rezistente mecanice in situatie de incendiu la timpul f Ra este fractila 20 % din rezistenta mecanica\ la temperatura normal fara a lua in calcul efectul duratei de incdrcare gi a umiditatii (Knos = 1); ” este un factor de conversie; jun este coeficientul partial de sigurantéi al lemnului la actiunea focului NOTA 1 ~ Ase vedea (1)deasupra notei 2. NOTA 2 — Valorile de calcul ale rezistentelor sunt aplicate la imbinari, a se vedea 6.2.2 si 6.4. In 6.2.2.1. este indicat un factor de conversie 17 pentru Imbindi 16 SR EN 1995-1-2:2004 (3) Fractila 20 % din valoarea unei rezistente sau a unei rigiditati se calculeaza cu: foo = kn fy (2.4) Szo = kn Sos (2.5) in care: foo este fractila 20 % a rezistentei la temperatura normala Sx _ este fractila 20 % a rigiditatii (modul de elasticitate sau modul de elasticitate transversal) la temperatura normala; Sos _ este fractila 5 % a rigiditatii (modul de elasticitate sau modul de elasticitate transversal) la temperatura normala; ky este indicat in tabelul 2.1 Tabelul 2.1 — Valori pentru ke ky Lemn masiv 4,25 Produse lamelate de lemn 4,15 Panouri pe baz de lemn 4.15 Wve Imbinari cu elemente de imbinare supuse la forfecare |1,18 cu elemente laterale de lemn sau panouri pe baz de lemn Imbinari cu elemente de imbinare supuse la forfecare | 1,05 cu elemente laterale din ole Imbinari cu elemente de imbinare solctate axial 405 (4) Fractila 20 % din valoarea rezistentei mecanice, Roo, a unei imbinari se calculeazé conform Ro = kn Re (26) ‘in care: ks este indicat in tabelul 2.1 R, este valoarea caracteristicd a rezistenei mecanice a unei imbinari la temperaturé normal fra a lua in calcul efectul duratei de incarcare si a umiditati (kes = 1); (6) Pentru valorile de calcul ale proprietéitlor termice dependente de variafia temperaturi, a se vedea 3.2 2.4 Metode de verificare 244 Generalitat (1)P Modelul sistemului structural adoptat in calcul trebuie sa reflecte performanta structurii in caz de incendiu (2)P Trebuie verificat pentru durata de expunere la foc impusa t: Eos $ Rass (2.7) In care: Es, este valoarea de calcul al efectului actiunilor in situatie de foc, determinat in conformitate cu EN 1991-1-2:2002, inclusiv efectele dilatarilor si deformatiilor termice: Rais este valoarea de calcul a rezistentei corespunzéitoare in situatie de foc. (3) Analiza structural tn caz de incendiu se efectueaza in conformitate cu EN 1990:2002 articolul 5.1.4. NOTA - Pentru veriicarea cerinjelor de rezistenta la foc standard, este suficienta o analizé a elementelor structurale, 7 SR EN 1995-1-2:2004 (4)P Efectul dilatarilor termice ale materialelor, altele decat lemn, trebuie luate in considerare. (6) In cazurile in care regulile de aplicare indicate in EN 1995-1-2 sunt valabile numai pentru curba temperatura-timp standardizata, acest lucru este identificat in articolele corespunzatoare. (6) Ca 0 alternativa la calculul numeric, calculul la actiunea focului se poate baza pe rezultatele ‘incercarilor la foc sau pe o combinatie a incercarilor la focsi calcule, a se vedea EN 1990:2002 articolul 5.2. 2.4.2. Analiza pe elemente structurale (1) Efectul actiunilor se determina pentru timpul t = 0 utilizand coeficientii de combinatie yi,1 oF yo. In conformitate cu EN 1991-1-2:2002, articolul 4.3.1 (2) Ca o simplificare la (1), efectul actiunilor E» poate fi obtinut din analiza la temperatura normal ‘conform: Ean =m Ee (2.8) in care Es este valoarea de calcul a efectului actiunilor pentru calculul la temperatura normala tn gruparea fundamentala de incdrcdiri, a se vedea EN 1990:2002; Tm este coeficient de reducere a valorii de calcul a incarcarii in caz de incendiu, (3) Coeficientul de reducere 1: pentru gruparea de incarcari (6.10) din EN 1990:2002 se ia in caloul conform: G+ 5 Qas fea) 76701 A ‘sau pentru grupairile de incaircari (6.10a) si (6.10b) din EN 1990:2002, ca valoarea cea mai mic& indicata de urmatoarele doua expresii 1 . m= ete Gas (2.92) To G+ ¥o1 As my =O ves (2.9) Vo G+ Yas As in care Q.1 este valoarea caracteristicd a incéircarii actiunii variabile predominante; G, _ este valoarea caracteristica a actiunii permanente; 16 este coeficient partial pentru actiuni permanente; yor este coeficient partial pentru actiunea variabila 1; % este coeficient pentru valoarea grupairii unei acfiuni variabile in caz de incendiu, indicat fie de vis fie de yes, ase vedea EN 1991-1-2:2002; é factor de reducere a actiunilor permanente defavorabile G NOTA 1 - in figura 2.1 este prezentat un exemplu de variaie a factorului de reducere 7m functie de gradul de incrcare Q\,/Gx pentru diferte valori ale cosficientului de grupare ya conform expresiei (2.9) in urmatoarele ipoteze: joa = 1,0, 70 = 1,35 si 7a = 1,5. Valori ale coeficientilor parjiali sunt specificate In anexele nationale corespunzatoare din EN 1990:2002. Expresile (2.9a) si (2.9b) indica valori usor mai riicate. 18 SR EN 1995-1-2:2004 0,8 0,7 oe yn=0,9 ni 05 wr=0,7 wpri=0,5 0,4 0,3 0,2 0 0,5 1 15 2 25 3 Qk.1/Gk Figura 2.1 - Exemple de variatie a factorului de reducere 7 functie de gradul de incarcare Q,:/G, conform expresiei (2.9) NOTA 2 - Cao simplificare, valoarea recomandata este 7 = 0,6, exceptand cazurile incarcarilor impuse conform categoriei E indicata in EN 1991-2-1:2002 (suprafete cu posibiltatea de aglomerari de bunuri, inclusiv caile de ‘aoces) unde valoarea recomandata este 7 = 0,7. Informatie asupra alegerii nationale se poate gsi in anexa najional’ NOTA 3 ~ Alegerea nationala a combinatiilor de incarcari intre expresiile (2.9) si expresiile (2.9a) gi (2.9b) sunt in EN 1991-1-2:2002, (4) Conditile limita la reazeme se pot considera constante in timp. 24,3 Analiza elementelor structurale (1) Se aplicd 2.4.2(1) (2) Ca o altemativa la desfésurarea analizei structurale in caz de incendiu la timpul t = 0, valorile reactiunilor in reazeme si ale eforturilor (forte si momente) pe conturul elementelor structurale pot fi ‘obinute din analiza structurala in conditii normale de temperatura cum sunt prezentate la punctul 242 (3) Partea structurii care trebuie analizata se specific’ pe baza dilatarilor si deformatilor posibile astfel incat interactiunile lor cu alte elemente sa poata fi aproximate prin conditii de rezemare si contur independente de timp pe durata expunerii la foc. (4)P Pentru partea structurii care trebuie analizata, modul probabil de cedare la actiunea focului, proprietatile de material dependente de timp si rigiditétile elementelor, efectele dilatarilor si deformatilor termice (actiuni indirecte ale focului) trebuie luate in calcul (5) Conditile de contur limita la reazeme precum si fortele si momentele de pe conturul elementului analizat pot fi considerate constante in timp. 2.4.4 Analiza structurala globala (1)P O analiza structurala globalé trebuie luatd in calcul modul de rupere corespunzator in cazul expunerii la foc; — proprietatile de material si rigiditatile elementului dependente de temperatura; — efectele dilatarilor si deformatiilor termice (actiuni indirecte datorate focului) 19 SR EN 1995-1-2:2004 Sectiunea 3 Proprietati ale materialelor 3.1. General itati (1)P In cazul in care nu sunt indicate ca valori de calcul, valorile proprietaitilor materialelor prezentate aceastd sectiune trebuie considerate ca valori caracteristice. (2)P Proprietajile mecanice ale lemnului la temperatura de 20 °C trebuie luate egale cu cele prezentate in EN 1995-1-1 pentru calculul la temperatura normalé. 3.2 Proprietati mecanice (1) La 4.1 si 4.2 sunt prezentate metode simplificate de reducere a parametrilor de rezistenta $i Tigiditate, NOTA 1 - In anexa C (informativa) este prezentata o metoda simplificata de reducere a parametrilor de rezistenta si rigiditate pentru elementele de lemn tip cadru in ansambluri perete/plangeu umplute complet cu material izolant. NOTA 2 - In anexa A (informativa) este prezentata 0 metoda simplificatd de reducere a parametrilor de rezistenta si tigidtate pentru elementele de lemn supuse la foc parametric. (2) Pentru metode de calcul avansate se poate aplica o relatie neliniara intre deformatia specifica si tensiunile de compresiune. NOTA: In anexa B (Informativa) sunt indicate valor ale proprietor mecanice dependente de temperatura 3.3 Proprietati ter ice (1) in situatiile in care calculul la actiunea focului se bazeazé pe o combinatie de incercari si calcule, proprietatile termice sunt verificate cu cele obfinute in urma rezultatelor, dupa posibiltat NOTA - Pentru 0 analiza termica, valorile de calcul ale conductivitafi termice si capacitatii termice la lemn sunt prezentate in anexa B (informativa). 3.4 Adancimea de carbonizare 3.4.1. Generalitati (1)P Pentru toate suprafetele de lemn si din panouri pe baza de lemn expuse la foc trebuie sa se ia in calcul efectele carbonizani si unde este cazul, pentru suprafetele protejate initial de expunerea la foc, dar la care carbonizarea lemnului apare dupa un timp corespunzator de expunere la foc. (2) Adancimea de carbonizare este distanta intre suprafata exterioara initiala a elementului gi limita de carbonizare si se calculeazé in functie de timpul de expunere la foc si viteza de ardere corespunzatoare (3)Calculul proprietatilor sectionale trebuie sa fie bazat pe adancimea reala de carbonizare inclusiv rotunjirea colturilor. Alternativ, se poate calcula o sectiune teoretica far a considera si rotunjimile colturilor, bazata pe o viteza de ardere teoretica. (4) Pozitialimitei de carbonizare trebuie luaté dupa pozitia izotermei de 300 de grade. NOTA - Aceasté ipotezai este valabila pentru majoritatea esentelor moi cat sia celor tar (5) Se considera ca vitezele de ardere difera in mod normal pentru: suprafete neprotejate pe parcursul perioadei de expunere la foo; ~ suprafetele care au fost intial protejate, inainte de cedarea protectiei; — suprafetele care au fost initial protejate dar care sunt expuse la foc dupa cedarea protectiei (6) Regulile de la 3.4.2 si 3.4.3 se aplica in cazul expunerii la foc standard, 20 SR EN 1995-1-2:2004 NOTA - Pentru expunere la foc parametric, a se vedea anexa A (informativa. 3.4.2 Suprafete neprotejate pe parcursul duratei de expunere la foc (1) Viteza_de ardere in cazul carbonizarii unidimensionale, a se vedea figura 3.1, se considera constanté in timp. Adancimea de carbonizare se calculeazé conform: opar.o = Bo t (3.1) in care: desaro ete valoarea de calcul a adancimii de carbonizare pentru carbonizarea unidimensionala; Bb este viteza de ardere unidimensionala pentru o carbonizare in situatia de expunere la foc standard; t este timpul de expunere la foc. \ \ _ 1 i i i vi! I > Figura 3.1 —Carbonizarea unidimensionala a unei sectiuni mari (expunere la foc pe o fata) (2) Viteza de ardere teoretic’, a c&rei magnitudine include efectul rotunjirii colturlor gi al fisurilor, a se vedea figura 3.2, se considera constant in timp. Adancimea de carbonizare teoretica se calouleazé conform enarn = Bo t (3.2) in care: danay _e8te adancimea de carbonizare teoretica, ce include efectul rotunjii colturilor; hy viteza de ardere teoreticé a carei amplitudine include efectul rotunjirii colturilor si al fisurilor. (3) Viteza de ardere unidimensional, valoarea de calcul, poate fi aplicata cu conditia ca sa fie luata in calcul o carbonizare ridicata la colfuri, in cazul sectiunilor cu o latime initiala minima, bran, In care p _ [2 deseo +80 Pent Aypaeg 213mm im 18,15 denaro pentru dgpaz9 <13mm in cazul in care cea mai mica dintre dimensiunile sectiunii este mai mic de Dyin, se utiliza viteza de ardere teoreticas 63) (4) Pentru sectiunile calculate folosind valorile de calcul ale vitezelor de ardere unidimensionale, , raza de curbura a colturilor se ia egald cu adancimea de carbonizare dena.o (6) Pentru suprafetele de lemn, neprotejate pe durata expunerii la foc, valorile de calcul ale vitezelor de ardere /% si /, sunt indicate in tabelul 3.1 NOTA - Pentru elementele de lemn din ansamblurile pere{i sau plangee in cazul carora golurile sunt umplute integral_cu material izolant, valorile de calcul teoretice ale vitezelor de ardere f, sunt indicate in anexa C (informativa). 2 SR EN 1995-1-2:2004 (6) Valorile de calcul ale vitezelor de ardere in cazul esentelor tari, cu exceptia fagului, cu valori ale densitatilor caracteristice cuprinse intre 290 kg/m’si 450 kg/m’, pot fi obfinute prin interpola liniare intre valorile din tabelul 3.1. Vitezele de ardere ale fagului se iau cele indicate pentru lemnul masiv de esentd moale. (7) Valorile de calcul ale vitezelor de ardere pentru LVL, in conformitate cu EN 14374, sunt prezentate in tabelul 3.1 dchann ee Figura 3.2 — Adancimea de carbonizare dirs, pentru carbonizarea unidirectionala si adancimea de carbonizare teoretica denarn (8) Valorile de calcul ale vitezelor de ardere pentru panouri pe baza de lemn in conformitate cu EN 309, EN 313-1, EN 300 si EN 316, si placajele de lemn sunt prezentate in tabelul 3.1. valorile se aplica la 0 densitate caracteristica de 450 kg/m’ si o grosime a panoului de 20 mm. (9) Pentru densitati caracteristice p, si grosimi de panou hp mai mici de 20 mm, viteza de ardere se calculeaza conform Poot = Bo Kp kn (3.4) cu k= [ee (35) Px [20 k= PO (36) ui in care: a este valoarea densitaii caracteristice, in kg/m’; hy este grosimea panoului, in milimetr. NOTA - Pentru panourile pe baza de lemn, valorile caracteristice ale densitajlor sunt indicate in EN 12369. 22 SR EN 1995-1-2:2004 Tabelul 3.1 - Valori de calcul ale vitezelor de ardere si f, la lemn, LVL, panouri de lemn gi panouri pe baz de lemn & bh mm/min mm/min a) Esenje moi si fag Placi lamelate de lemn cu densitatea caracteristica > 290 kg/m’ 0.65 o7 Lemn masiv cu densitatea caracteristica 0.65 08 3290 kgim® ) Esente tari Lemn masiv sau panour lamelate de esenta tare cu densitatea caracteristica de 290 kgim® 0.65 7 Lemn masiv sau panouri lamelate de esenta tare cu | 0,50 0155 densitatea caracteristica > 450 kg/m? ©) LVL cu densitate caracteristicé > 480 kg/m? 0.65 or @) Panouri Panour de len og? - Placaje 4,0° - Panouri pe baza de lemn, altele decat placaje os" = Valorie se aplic la valoarea caracterstca a densi de 450 kgin so Grosime a panoulul de 20 mma se vedea 3.4219) pentru alte grosim si densitt. 3.4.3 Suprafete ale grinzilor si stalpilor protejate inifial de expunerea la foc 3.4.3.1 Generali (1) Pentru suprafetele protejate cu c&masuieli ignifuge, alte materiale de protectie sau alte elemente structurale, a se vedea figura 3.3, se iau in considerare ca — initierea fenomenului de carbonizare este amanata pana la timpul fen; ~ carbonizarea poate incepe inaintea cedarii protectie’ ignifuge, dar cu o vitez mai mica decat cea a vitezelor de ardere prezentate in tabelul 3.1 pana la timpul de cedare a protectiei t; — dupa timpul de cedare t, a protectiei ignifuge, viteza de ardere creste peste valorile prezentate in tabelul 3.1 pana la timpul t, descris mai jos; = la momentul t, cand adancimea de carbonizare este egala fie cu valoarea adancimii de carbonizare a aceluiasi element neprotejat, fie de 25 mm, considerandu-se valoarea cea mai mica, viteza de ardere revine la valorile prezentata in tabelul 3.1 NOTA 1 - Alte metode de protectie la foc includ imbracdminte tumefiate si impregnéii. Metodele de incercare sunt prezentate in ENV 1381-7 NOTA 2- Protectia conferité de alte elemente structurale se poate Inchela odaté cu = cedarea sau colapsul elementului cu rol de protectie; = deformatia excesiva a elementului cu rol de protectie. NOTA 3 - In iguile 3.4 pana la 3.6 sunt prezentate diferite faze de protectie,timpi de tranzactie inre faze si vitezele de ardere corespunzatoare. NOTA-4: Regulile aplicabile in cazul ansamblurilor cu goluri sunt indicate tn anexa D (informativa). (2) in cazurile in care nu sunt prezentate mai jos, urmatoare reguli trebuie stabilite pe baza incereatitor: — timpul de initiere al fenomenului de carbonizare f., a elementului, = timpul de cedare a caimaguielii ignifuge ori a altui material cu rol de protectie t, viteza de ardere dinaintea cedairii protectiei atunci cand t,> te. NOTA - Metodele de incercare sunt prezentate in ENV 1381-7, (3) Efectul golurilor neumplute mai mari de 2 mm la imbinarile din caémaguieli la initierea carbonizarii si unde este cazul, asupra vitezelor de ardere inaintea cedarii protectiei, se iau in considerare. 23 SR EN 1995-1-2:2004 3 ; ; 2 ; 1 4 1 4 Legenda 1 inca 2 stalp 3. platforma 4. element de inchidere Figura 3.3 — Exemple de camaguiel fuge la : a) grinzi, b) stalpi, 24 SR EN 1995-1-2:2004 40 Adancime 30 2b de carbonizare dehar.0 d char,0=25 mm sau 20 deharn [mm 10 Timp t Legenda 1 Relatia pentru elemente neprotejate pe durata expuneri la foc pentru o viteza de ardere i (sau fo) 2. Relatia pentru elemento protejate intial, dupa cedarea protectiet 2a Dupa desprinderea protectei, carbonizarea Incepe cu 0 viteza superioara 2 Dupai ce adancimea carbonizatd depageste 25 mm viteza de ardere se reduce la valoarea din tabelul 3.1 Figura 3.4 — Variatia adancimii de carbonizare in raport cu timpul la momentul fe, adancimea de carbonizare la momentul {, este de minimum 25 mm 40 Adancime 30 de carbonizare denaro sau deharn 20 [oe] 10 0 ff ta Timp t Legenda 1 Relatia pentru elemente neprotejate pe durata expuneri la foc pentru o viteza de ardere prezentaté in tabelul 3.1 3. Relatia pentru elemente protejate intial cu timpi de cedare ai protectie (si timp limita ty ‘mai mici decat cei obinuti cu relatia (3.8) Figura 3.5 — Variatia adncimii de carbonizare in raport cu timpul la momentul fen = 1 $1 adancimea de carbonizare la momentul , este mai mica de 25 mm 25 SR EN 1995-1-2:2004 40 Adancime 30 de carbonizare dcharo sau 20 deharn (oom) 10 teh t ta Timp t Legenda 1 Relatia pentru elemente neprotejate pe durata expuneri fa foc pentru o viteza de ardere fr (sau fo) 2. Relata pentru elemente protejate inal unde carbonizarea incepe inaintea ced stratulul protect 2a Carbonizarea incepe la momentul fey cu o viteza mai mica atunci cand stratul protectiv este inca activ 2 Dupa desprinderea stratului protectv, carbonizarea incepe cu vteze superioare 2c Dupa ce adancimea carbonizata depageste 25 mm viteza de ardere se reduce la valoarea din tabelul 3.1 Figura 3.6 — Variatia adancimii de carbonizare cand ten < ty 3.4.3.2 Viteze de ardere) (1) Pentru tan < f< t:vitezele de ardere ale elementelor de lemn indicate in tabelul 3.1 sunt multiplicate ou un factor ko. (2) in cazul in care elementul de lemn este protejat cu un singur strat de gips tip F, valoarea kz se ia egala cu ky =1-0,018 h, (3.7) in care h, este grosimea stratului, in milimetr. In cazurile in care cdmaguiala este compusa din mai multe straturi de gips tip F, valoarea h, se ia ca grosime a stratului interior. (3)in cazul in care cémasuiala este realizata din fibre de gisturi argiloase cu 0 grosime minima de 20 mm si o densitate minima de 26 kgim’ ce rémane activa pana la temperaturi de 100°C, valoarea kp poate fi luata din tabelul 3.2. Pentru grosimi cuprinse intre 20 mm si 45 mm, se pot efectua interpola liniare. Tabelul 3.2 - Valor ale of kz la elemente de lemn protejate cu fibre de sisturi Grosime fe Pow mm 20 1 245 0.6 (4) Pentru faza ulterioara a cedarii stratului protectiv indicaté de & < t < t,, vitezele de ardere prezentate in tabelul 3.1 sunt multiplicate cu un coeficient ks = 2. Pentru t > f, vitezele de ardere prezentate in tabelul 3.1 sunt aplicate f8r& a fi multiplicate cu ks. 26 SR EN 1995-1-2:2004 (6) Timpul limita f, a se vedea figurile 3.4 si 3.5, in cazul in care t= fy, Se iau in calcul conform (24 @ min; 25 (3.8) laa" ° ‘sau pentru ty < t, (a se vedea figura 3.6) 1, = 25-(hi ton) koh . Ks Bo (3.9) care f, este valoare de calcul a vitezei de ardere teoretica, in mm/min. Expresiile (3.8) si (3.9) se aplica gi in cazul carbonizaiii unidirectionale, unde f, este inlocuit cu f, Pentru calculul valorii t,a se vedea 3.4.3.4. NOTA - Relatia (3.8b) implica faptul ca un strat de carbune de 25 mm confera o protectie suficienté pentru a reduce viteza de ardere la valorile din tabelul 3.1 3.4.3.3. Initierea carbonizarii (1) Pentru cémasuieli ignifuge compuse din unul sau mai multe straturi de panouri pe baz de lemn sau de panouri de lemn, momentul de initiere al fenomenului de carbonizare te, al elementului structural de lemn protejat se stabileste conform t,- 7B (3.10) aa in care: hp este grosimea panoului, in cazul mai multor straturi, reprezinta grosimea totala a straturilor; tay este timpul de initiere a carbonizarii; (2) Pentru cémasuieli compuse dintr-un strat de gips de tip A, F sau H in conformitate cu EN 520, la linile de baza interioare sau a perimetrelor adiacente imbindirilor umplute, ori a golurilor neumplute cu deschidere de 2 mm sau mai putin, timpul de initiere fn se ia conform 8h, - 14 (3.11) t care: hp grosimea panoului, in mm. ‘in pozitii adiacente imbinarilor cu goluri neumplute cu deschideri mai mari de 2 mm, timpul de initiere ty Se calculeaz 8 hy - 23 (3.12) care: hhy este grosimea panoului, in mm; NOTA - Placle de gips tip E, D, R si in conformitate cu EN 520 au proprietti termice si mecanice egale sau superioare celor de tip A gi H. (3) Pentru cémasuieli compuse din doua straturi de gips de tip A sau H, timpul de initiere a carbonizairii ty se determina cu expresia (3.11), in care grosimea h, se considera ca find grosimea stratului exterior gi 50 % din grosimea stratului interior, cu conditia ca distantele dintre elementele de binare a stratului intern nu sunt mai mari decat dintre cele ale stratului exterior. (4) Pentru cémasuieli compuse din doud straturi de gips de tip F, timpul de initiere a carbonizarii toy determinat cu expresia (3.11), in care grosimea hp se considera ca fiind grosimea stratului exterior gi 80 % din grosimea stratului interior, cu conditia ca distantele dintre elementele de imbinare a stratului intern nu sunt mai mari decat dintre cele ale stratului exterior. ar SR EN 1995-1-2:2004 (6) in cazul grinzilor sau a stalpilor cu protectii realizate din fibre de sisturi argiloase aga cum sun prezentate la punctele 3.4.3.2(3), timpul de inifiere a carbonizaril f) se determina conform fe, = 0,07(Iins -20) VAs (3.13) care: ty, este timpul de initiere a carbonizari in minute; gg este grosimea materialului izolant in milimetr; Pos este densitatea materialului izolant in kg/m’. 3.4.3.4 Timpi de cedare a camaguielilor ignifuge (1) Cedarea camasuielilor poate surveni datorita = carbonizarii sau degradairii mecanice a materialului din care este realizaté camasuiala; — lungimii insuficiente de penetrare a elementului de imbinare in lemnul necarbonizat; ~ distributiei inadecvate a elementelor de imbinare. (2)in cazul cémasuielilor realizate din panouri de lemn sau pe baza de lemn prinse de grinzi sau stalp, timpul de initiere a carbonizéri f2, se determina cu expresia urmatoare: fmt, (4) in care fey se calculeazé cu expresia (3.10) (3) Pentru placile de gips de tip A gi H timpul de cedare t, se considerd: tate 6.15) {in care fey Se calculeaza cu expresia 3.4.3.3(3). NOTA - in general, cedarea datorata degradarii mecanice depinde de temperatura si de marimea si orientarea panourilor. in mod normal, pozitia verticala este mult mai favorabila decat cea orizontala (4) Lungimea de penetrare J, a elementelor de imbinare in lemnul necarbonizat se ia de cel putin 10 mm. Lungimea de penetrare necesara, l;roq a elementului de imbinare se calculeaza conform Vor0q = Mp + Ioan +!a (3.16) care: hp este grosimea panoului; desaco este adancimea de carbonizare a elementului de lemn; Je este lungimea minima de penetrare a elementului de imbinare in lemnul necarbonizat. De asemenea, se ia in considerare si carbonizarea crescutd in zona coltuilor, a se vedea 3.4.2(4) 3.5 Adezivi (1)P Adezivi utiizati in domeniu structural trebuie sa realizeze imbinéiri cu o rezistent& si durabilitate incat integritatea adezivitati sa fie mentinuta pe perioada de rezistenta la foc stabilité. NOTA - In cazul unor adezivi, temperatura de plastifiere (inmuiere) se considera inferioara celei de carbonizare a lemnului (2) In cazul imbinairilor lemn pe lemn, lemn pe materiale pe baza de lemn, materiale pe baza de lemn pe materiale pe baza de lemn, se pot utiliza adezivi pe baz de fenol-formaldehide si adeziv amino plastic tip 1 in conformitate cu EN 301. Pentru placaje si LVL, se pot utiliza adezivii prevazut EN 314. 28 SR EN 1995-1-2:2004 Sectiunea 4 Metode de calcul pentru rezistente mecanice 4.1 General (1) Regulile din EN 1995-1-1 se aplica impreuna cu proprietatile sectiunii determinate conform 4.2 si 4.3 si regulile suplimentate pentru analiza prezentate la 4.3. Pentru metode avansate de calcul, a se vedea 4.4 4.2 Regul impli fate de determinare a proprietatilor sectionale 4.2.4 Generalitati (1) Proprietatile sectiunii se determina cu ajutorul regulilor prezentate fie la punctul 4.2.2, fie la 4.2.3. NOTA - Se recomands folosirea metodei sectiunl reduse, prezentata la 4.2.2. Informatie cu privre la alegerea in nalfonalé se pot fi gsi in anexa national (1) Se deduce o secfiune efectiva prin reducerea sectiunii transversale initiale cu adancimea efectiva de carbonizare dy, (a se vedea figura 4.1) det =dcharn +kodo (4.1) cu: do =7 mm devaen Ste determinata conform expresiei (3.2) sau cu regulile prezentate la 3.4.3. ko este indicat la (2) si (3) NOTA - Se presupune ca materialul afiat in vecinatatea limitei de carbonizare, intr- rezistenta si rigiditate egale cu zero, in timp rezistentele si rigiditatile sectiu neschimbate. In strat de grosime ko do are ramase sunt considerate Legenda 1 suprafata initiald a elementului 2 limita sectiunii remanente 3 limita sectiunii efective Figura 4.1 — Definitia sectiunii remanente si a celei efective (2)in cazul suprafetelor neprotejate, valoarea coeficientului ky se determina pe baza tabelului 4.1 Tabelul 4.1 — Determinarea valorilor coeficientului ky pentru suprafete neprotejate cu fin minute (a se vedea figura 4.2a) Te 1=20 min 120 £220 min, 1,0 29 SR EN 1995-1-2:2004 (3) Pentru suprafetele protejate, cu fan > 20 min, ko se considera c& variaza liniar de la 0 pana la 1 pe Un interval de timp de la t = 0 pan la t = ta, a se vedea figura 4.2b. Pentru suprafetele protejate la ‘care tay < 20 min se aplica tabelul 4.1 ko ko ° 20 0 20 Timp [min] Timp [min] a) b) Figura 4.2 — Variatia coeficientului ky: a) pentru elemente neprotejate si pentru elemente protejate la care fa, < 20 min, b) pentru elemente protejate la care fen > 20 min (4) in cazul suprafetelor de lemn care intélnesc un gol intr-un plangeu sau un perete, (de regula laturile late ale unui stélp sau a unei grinzi), se aplica urmatoarele: — unde camasuiala ignifuga este realizaté dintr-unul sau doua straturi de plici de gips de tip A, panouri de lemn sau din panouri pe baza de lemn, la momentul de cedare fa cémasuielii, pentru coeficientul ko se ia valoarea 0,3. Dupa acest moment, ko se considera c& variaza liniar crescator pana la valoarea egal cu unitatea pe parcursul urmatoarelor 15 min; — unde cémasuiala ignifuga este realizata dintr-unul sau doud straturi de placi de gips de tip F, la momentul inceperii carbonizairii tay, ko are valoare egal cu unitatea. Pentru timpi t < ta,, se face interpolare liniara, a se vedea figura 4.2b. (6) Valoarea de calcul a rezistentelor si rigiditatilor sectiunii efective se calculeaz& conform kroas = 1.0. 4.2.3 Metoda proprietatilor reduse (1) In cazul sectiunilor rectangulare de lemn de esent moale expuse la foc cu trei sau patru laturi si sectiunilor circulare expuse la foc pe intreg perimetrul se aplica regulile urmatoare. (2) Sectiunea remanent se determina conform 3.4. (3) Pentru > 20 min, coeficientul de modificare la foc kness, @ Se vedea 2.3 (1)P, se ia conform (ase vedea figura 4.3): — pentru rezistenta la incovoiere: 1p -wot (4.2) ios = 10-505 (42) — pentru rezistenta la compresiune: 1p oe (4.3) ‘mod, fi 125A (4.3) frets = 10-355 a (44) care: Pp. este perimetrul sectiunii remanente expuse la foc, metri; A, este aria sectiunii remanente, in m?, SR EN 1995-1-2:2004 (4) Pentru elemente neprotejate gi protejate, Ja momentul t = 0 coeficientul de modificare (factorul de modificare) la foc se ia knoss = 1. pentru elemente neprotejate, pentru 0 < f < 20 minute coeficientul de modificare la foc se determina prin interpolare liniara. 1 os 06 kmod.fi 04 02 0 0 20 40 60 80 100 pIAt [m-1] Legenda 1. Rezistenta la Intindere, Modulul de elastictate 2. Rezistenja la incovoiere 3 Rezistenta la compresiune Figura 4.3 — Prezentarea expresiilor (4.2) ... (4.4) 4.3. Reguli simplificate pentru analiza elementelor si componentelor structurale 4.3.1 Generalitati (1) Compresiunea perpendiculara poate fi neglijata (2) in cazul sectiunilor rectangulare gi circulare forta taietoare poate fi neglijata. in cazul sectiunilor crestate se verificd daca sectiunea remanent in vecinatatea crestaturii este de cel putin 60 % din sectiunea necesara in cazul calcului la temperatura normala. 4.3.2. Grinzi (1) Acolo unde contravantuirile cedeaza pe parcursul perioadei de expunere la foc, stabilitatea la torsiune lateral a grinzii se considera faré a lua in calcul restrictlle laterale provenind de la contravantuirea respectiva. 4.3.3. Stalpi (1) Acolo unde contravantuirile cedeazé pe parcursul perioadei de expunere la foc, stabilitatea stlpului se ia in calcul fara a considera nici o legaturd lateral provenind de la contravantuirea respectiva. (2) Se pot considera mai multe conditii de contur favorabile decat in cazul calcului la temperatura ormala in cazul unui stélp aflat intr-o incinta ce reprezinta parte a unui stélp continuu intr-un cadru fra balans. Pentru niveluri intermediare stalpul se poate considera dublu incastrat la capete, in timp ce la ultimul nivel stalpul se poate lua in calcul ca fiind la capatul inferior, a se vedea figura 4.4. Lungimea stalpului se consider conform figurii 4.4. 31 SR EN 1995-1-2:2004 Figura 4.4 — Stalp continu 4.3.4 Elemente imbinate mecanic (1)P in cazul elementelor imbinate mecanic, trebuie s& se aiba in vedere reducerea modulelor de lunecare in caz de incendii (2) Modulul de lunecare Ks in caz de incendiu se determina conform Ky = Ky (4.5) in care: Ky este modulul de lunecare in situatie de foc, in Nimm; K, este modulul de lunecare la temperatura normala la starea limita ultima conform EN 1995-1-1, 2.2.2(2), in Nimm; m este un factor de conversie conform tabelului 4.2. Tabelul 4.2 — Factorul de conversie 7% Cuie si guruburi 02 Buloane, Dibluri; inele | 0,67 restate, conectori din placi taiate si pldci zimtate 4.3.5. Contravantuiri (1) in cazul in care calculul elementelor supuse la compresiune sau incovoiere tine seama de efectul contravantuiri, se verificd daca elementul de contravantuire nu va ceda pe durata impusd de expunerea la foc. (2) Elementele de contravantuire executate din lemn sau din panouri pe baza de lemn se considera ca nu vor ceda daca grosimea remanenta sau aria sectiunil este de 60 % din valoarea initialé impusa de calculul la temperatura normals, si sunt fixate cu cuie, suruburi, dibluri sau buloane. 4.4 Metode avansate de calcul (1)P Metode avansate de calcul pentru determinarea rezistentei mecanice si a functiei de separare trebuie furnizata o analizé realista a structurilor expuse la foc. Trebuie s8 se bazeze pe o comportare fizica fundamentala astfel incat s4 conduca la 0 aproximare cu un grad ridicat de incredere asupra ‘comportaiii probabile a elementului structural considerat in condi de foc. NOTA - Anexa B (informativa) cuprinde indrumari 32 SR EN 1995-1-2:2004 Sectiunea 5 Metode de calcul pentru pereti gi subsisteme plangee 5.1. General (1) Regulile prezentate in acest articol se aplica in cazul constructillor portante (R), cu rol de separare (E)), si in cazul constructilor cu rol mixt - portanta si separare (REI), Pentru rolul de separare regulile se aplicd numai in cazul rezistentelor la foc standardizate care nu depasesc 60 min 5.2 Analiza functiei portante (1) Constructile portante féré rol de separare trebuie calculate la expunere la foc pe ambele fete in acelasi timp. NOTA 1 - In anexa C (informativa) este prezentata 0 metoda de calcul pentru pereti si plangee cu cavitile uumplute complet cu izolaie. NOTA 2 - In anexa D (informativa) sunt prezentate reguli pentru pereti si plangee cu cavitatigoale. 5.3 Analiza functiei de separare (1) Analiza tine seama de contributia diferitelor componente materiale si de pozitia lor in ansamblu. NOTA. In anexa E (informativa) este prezentata o metoda de calcul. 33 SR EN 1995-1-2:2004 Sectiunea 6 imbinari 6.1. General (1) Aceasta sectiune se aplicd in cazul imbinarilor intre elemente in conditii standard de foc, si, in cazul in care nu este prevazut altfel, pentru rezistente la foc ce nu depasesc 60 min. Regulile se aplica in cazul imbinarilor realizate cu cuie, buloane, scoabe, suruburi, inele zimtate, conectorilor cu placi tdiate si cu placi zimtate. (2) Regulile de la punctele 6.2 si 6.3 se aplicd in cazul imbinarilor simetrice compuse din trei elemente solicitate lateral. Articolul 6.4 se refera la guruburi solicitate axial. 6.2 imbinari cu elemente laterale de lemn 6.2.1 Reguli implificate 6.2.1.1 imbinari neprotejate (1) Rezistentele imbinarilor neprotejate lemn pe lemn la care distantele, muchiile si distantele de capat precum si dimensiunile elementelor laterale se supun cerintelor minime prezentate in EN 1995-1-1 sectiunea 8, pot fi luate din tabelul 6.1 Tabelul 6.1 —Rezistente la foc ale rilor neprotejate cu elemente laterale de lemn Re (2) Pentru imbinari cu scoabe, cuie sau suruburi cu cap neprotejat, timpii de rezistenté la foc ts« mai mari decat cei din tabelul 6.1, dar care nu depagesc 30 min, pot fi obtinuti marind urmatoarele dimensiuni cu ay: = grosimea elementelor laterale, — latimea elementelor laterale, — distantele fata de capat si de muchie ale elementelor de imbinare, care: 4 = Br Kou (toa ~fan) (6.1) bh este viteza de ardere conform tabelului 3.1; Kn este un coeficient care tine seama de transmisia termica superioara prin elementul de imbinare; fg este timpul necesar de rezistena la foc; fas este timpul de rezistenta la foc a imbinarii neprotejate indicate in tabelul 6.1. SR EN 1995-1-2:2004 af a af i 1 1 1 1 1 1 1 1 Hl L af a Figura 6.1 — Grosimi suplimentare si distante suplimentare fata de capat si fata de muchi ‘imbinari (3) Coeficientul ku. se ia k, 6.2.1.2 imbinari protejate (1) in cazul in care o imbinare este protejata prin adaos de panouri de lemn, panouri pe baza de lemn ‘sau placi din gips de tip A sau H, timpul de initiere a carbonizéri satisfac ay Eng 015 bas (6.2) incare: cy este timpul de initiere a carbonizarii conform 3.4.3.3; fea este timpul necesar de rezistenta la foc standard; fas este rezistenta la foc a imbindirii neprotejate indicata in tabelul 6.1 (2) in cazul in care imbinarea este protejata prin adaos de placi de gips de tip F, timpul de initiere a carbonizaii satisface bay 2 beg ~ 12 tos (6.3) (3) in cazul imbinarilor la care elementele de imbinare sunt protejate de dopurilipite in lemn, lungimile dopurilor se determina conform expresiei (6.1), a se vedea figura 6.2. (4) Fixarea protectiei suplimentare previne cedarea prematura. Protectile suplimentare realizate din panouri pe baz de lemn sau placi de gips de tip A sau H rman pe pozitie pana incepe carbonizarea ‘elementului (t = t.,). Protectille suplimentare executate cu placi din gips de tip F raman pe pozitie pe durata necesara de rezistenta la foc (t = trea) (6) in cazul imbinarilor cu suruburi, capul acestora este protejat de un element de protectie de grosime as, a Se vedea figura 6.3. (6) In cazul fixarii protectiei suplimentare cu ajutorul cuielor sau a suruburilor se aplica regulile urmatoare: — distanta dintre conectori nu depseste 100 mm in lungul marginilor placilor si 300 mm pentru fixari interioare; — distanta fata de capat a conectorilor este egal sau mai mare decat valoarea a, calculaté cu expresia (6.1), a se vedea figura 6.2. (7) Adancimea de penetrare a conectorilor folositi pentru fixarea protectiei suplimentare realizate de lemn, panouri pe baza de lemn sau placi din gips de tip A sau H este de cel putin Gd in care d este 35 SR EN 1995-1-2:2004 diametrul elementului de imbinare. Pentru placi de gips de tip F, adancimea de penetrare in lemn nears (care se situeaza peste limita de carbonizare) este de cel putin 10 mm, a se vedea figura 7.1b. 2 i 7 18 1 | ' 3 H : 1 : is as on tf : Legenda 1 Dopurr ipite 2. Protectie suplimentara realizata din panouri 3. Fixarea panourilor ce ofera protectie suplimentara Figura 6.2 — Exemple de protectie suplimentara realizata cu dopuri lipite, cu panouri pe baza de lemn sau cu placi din gips (protectia marginilor elementelor laterale si mediane nu este prezentata) Legenda 1 Element 2 Capde surub 3 Element ce asigura protectie Figura 6.3 — Exemplu de protejare a unui cap de surub 6.2.1.3 Reguli suplimentare pentru imbinari cu placi de ofel interioare (1) Pentru imbinari cu placi de oel interioare care au 0 grosime egala sau mai mare de 2 mm, si care nu trec de suprafata lemnului, Kitimea ba satisface conditile prezentate in tabelul 6.2. Tabelul 6.2 — Latimi ale placilor de ofel cu margini neprotejate Bat Margini neprotejate in R30 = 200 mm general R60 > 280 mm, Margini neprotejate pe R30 3120 mm, una sau doua fete R60 = 280 mm, (2) Placile de ofel mai inguste decat elementul de lemn pot fi considerate ca fiind protejate in situattile urmatoare, (a se vedea figura 6.4): — Pentru placile de otel cu o grosime nu mai mare de 3 mm la care adancimea golului d, este mai mare de 20 mm, pentru un timp de rezistenta la foc de 30 min si mai mare de 60 mm, pentru un timp de rezistenta la foc de 60 min; 36 SR EN 1995-1-2:2004 — Pentru imbinari cu fasii lipite sau placi protective pe baza de lemn la care adancimea fasiei lipite, d,, sau grosimea panoului, h,, este mai mare de 10 mm pentru un timp de rezistenta la foc de 30 min si mai mare de 30 mm, pentru un timp de rezistenta la foc de 60 min = AANA bst dg dg dg ob hp hp a) b) °) 4) Figura 6.4 — Protectia marginilor placilor de ote! (conectorii nu sunt prezentati): a) neprotejate, b) protejate de goluri, c) protejate cu fasi te, d) protejate cu panour 6.2.2 Metoda incarcarii reduse 6.2.2.1 imbinari neprotejate (1) Regulile pentru suruburi si cepuri sunt capabile in cazurile in care grosimea placii laterale este egal cu sau mai mare decat f, (50 max. |50+1.25(d-12) (6.4) in care d este diametrul surubului sau al cepului, in mm. (2) Pentru expunerea la foc standard valoarea caracteristic’ a capacitatii portante a unei imbinari cu elemente de imbinare solicitate la forfecare, se stabileste sa se calculeze conform Foran = Faw (6.5) cu n=en (6.6) in care: Firx este valoarea caracteristica a capacitatii portante laterale a imbinarii cu elemente de ‘imbinare solicitate la forfecare la temperatura normala, a se vedea EN 1995-1-1 sectiunea 8; 1 este un factor de conversie; k este un parametru indicat in tabelul 6.3; tas este valoarea de calcul a rezistentei imbinarii neprotejate, in minute. NOTA - Valoarea capacitati portante se calculeaza conform 2.3 (2) P (3) Valoarea de calcul a rezistentei imbindiri neprotejate incarcata cu efectul de calcul al actiunilor in caz de incendiu, a se vedea 2.4.1,se calculeazé conform: hee 1 ne (67) in care: k este un parametru prezentat in tabelul 6.3; m este factorul de reducere al valorii de calcul al actiunil in situatia de foc, ase vedea 2.4.2 (2); ju este coeficientul partial al imbinari, a se vedea EN 1995-1-1, 2.4.1; he este 0 valoare conform 2.3 (4); jus este coeficientul partial de siguranta al lemnului in situatia de foc, a se vedea 2.3(1). 37 SR EN 1995-1-2:2004 Tabelul 6.3 — Parametrul k Imbinare cu k m validitate a parametrului k intro imbinare neprotejata min Cui i hot guruburi 0.08 20 uruburilemn pe lemn cu d > 12 mm 0.065 30 uruburi ofa! pe iema cu d> 12mm 0.085 30 Dibluri lemn pe lemn® cu d= 12 mm 0,04 40 Dibluri ofel pe lemn® cud > 12mm. 0,085 30 Conectori in conformitate cu EN 912 0,065 30 Valonle pentru diblur este dependent de prezenfa unui gurub la fecare pata diblur (4) Pentru dibluri care ies in afara cu mai mult de 5 mm valorile pentru k se considera ca cele in cazul suruburilor. (6) in cazul imbindirilor realizate atat cu suruburi ct si cu dibluri, capacitatea portanta a imbindirii se ia in calcul ca suma a capacitatilor portante ale elementelor in discutie. (6) In cazul imbinarilor cu cuie si sau holt suruburi cu cap ingropat, pentru rezistente mai mari decat cele obfinute cu relatia (6.7) darn u mai mari de 30 min, grosimea elementului lateral si distantelor de ‘capat precum si cele de margine sunt marite cu valoarea a, (a se vedea figura 6.1) ,se stabileste conform (6.8) ‘in care: by este viteza de ardere teoretica conform tabelului 3.1; fog este valoarea necesara a rezistentei la foc standard; tus —_este rezistenta la foc a imbinari neprotejate incarcate cu valoarea de calcul al efectului ‘incarcarilor in caz de incendiu, a se vedea figura 2.4.1 6.2.2.2 imbinari protejate (1) Articolul 6.2.1.2 se aplic’, exceptind c& ts, se calculeaz cu expresia (6.7). (2) Ca 0 metoda alternativa de protectie a capetelor si suprafetelor laterale ale elementelor, capetele si distantele muchiilor pot fi crescute cu a, conform formulei (6.1). Oricum, pentru rezistente la foc mai mare de 30 min, distantele de capa sunt crescute cu 2a;. Aceasté crestere a distantelor de capat se aplica, de asemenea, pentru elementele centrale imbinate cap la cap. 6.3 imbinari cu placute metalice exterioare (aparente) 6.3.1 imbinari neprotejate (1) Capacitatea portant a placutelor de ofel exterioare se determina dupa regulile indicate in EN 1993-1-2. (2) Pentru calcularea factorului sectiunii plécutei metalice dupa EN 1993-1-2, se poate considera ca suprafata de metal in contact cu lemnul nu este expusé la foc. 6.3.2. imbinari protejate (1) Plicutele metalice folosite ca elemente de margine pot fi considerate ca protejate daca sunt acoperite in totalitate, inclusiv la muchiile plécutei, cu lemn sau panouri de lemn cu 0 grosime minima ag conform expresiei (6.1) cu fy, = 5 min. SR EN 1995-1-2:2004 (2) Efectul altor protectii la foc se calculeaza conform EN 1993-1-2. 6.4 Reguli simplificate pentru guruburi solicitate axial (1) pentru suruburi incarcate axial care sunt protejate de patrunderea directa a focului, se aplica regulile urmatoare. (2) Rezistenta de calcul a suruburilor se calculeazai cu expresia (2.3). (3) Pentru imbinari in care distantele a2 si as ale elementelor de prindere satisfac expresiile (6.9) si (6.10), a se vedea figura 6.5, factorul de conversie 7 pentru reducerea rezistentei axiale a surubului in az de foc se calculeaza folosind expresia (6.11): a,2a,+40 a2 a, +20 in care ay, a2 Si as sunt distantele, in milimetri 0 pentru a, <0,6 t,, 0,44 a,—0,264 t, DAE 8 — 0,268 tan pentru 0,6 ty, ty, +28 ‘in care: a; este acoperirea in mm, a se vedea figura 6.5; ty, este perioada ceruta a rezistentei la foc, in minute. (a) (b) (©) (@) (6.9) (6.10) (6.11) (4) Factorul de conversie 1 for pentru elementele de prindere cu distantele muchiilor a= ay $i a3 2 a; + 20 mm se calculeaza expresia (6.11) unde fsx este inlocuit cu 1.25 fo Figura 6.5 — Sectiunea transversala si definirea distantelor 39 SR EN 1995-1-2:2004 Sectiunea7 Det 7A Pereti si plansee 7.1.4 Dimensiuni si partitionari (1) Distantele dintre stalpii perefilor si grinzile transversale ale plangeelor nu trebuie s fie mai mari de 625 mm. (2) Pentru pereti, panourile individuale au o grosime minima de bo temnin = MAX} 70 (7.4) 8 in care: fomn este grosimea minima a panoului in milimetri; b esto deschiderea panouli (sistant dite elementelecadrului de lemn sau scanduri) in milimetri (3) Panourile de lemn in constructii cu un singur strat pe fiecare parte trebuie s& aib’ o densitate caracteristica de cel putin 350 kg/m’. 7.4.2 Detalii ale imbinarilor casetate (1) Panourile sunt fixate de cadrul de lemn sau de scénduri (2) Panourile de lemn si lambriurile de lemn, distanta maxima dintre ouie si suruburi de-a lungul perimetrului este de 150 mm, respectiv de 250 mm. Lungimea minima de penetrare este de opt ori diametrul elementului de prindere pentru panouri portante si de sase ori diametrul elementului de prindere pentru panouri neportante. (3) Pentru placi de gips-carton de tipul A si H, este de ajuns s& se observe regulile de pentru calculul la temperaturi normale in raport cu lungimea de penetrare, distantiere si distantele dintre muchii Pentru suruburi, oricum, perimetrul si partitionarea interioara nu este mai mare de 200 mm, respectiv 300 mm. (4) Pentru panouri din placi de gips-carton de tipul F, lungimea de penetrare |, a elementelor de prindere in sectiunea remanent nu sunt mai mici de 10 mm, a se vedea figura 7.1 (5) Muchiile panourilor sunt strans legate cu un gol de maximum 1 mm. Se fixeaza elementul de lemn sau de scnduri pe cel putin dou’ muchii opuse. (6) Pentru straturi multiple, imbinairile panourilor sunt decalate la cel putin 60 mm. Fiecare panou este fixat individual. 7.4.3 lzolat (1) Straturile de izolatii sau scandurile care sunt luate in considerare in calcule sunt bine potrivite si fixate strans de cadrul de lemn in aga fel incat sa fie prevenite cedarea prematura sau prabusirea 7.2. Alte elemente (1) Panourile de lemn pentru protectie la foc sau elementele pentru protectie la foc din lambriuri de lemn precum cele pentru grinzi sau stalpi sunt fixate cu cuie sau uruburi de elemente dupa cum este prezentat in figura 7.2. Panourile sunt fixate de element pe care Tl protejeaza si nu de alt panou. Pentru inchideri din mai multe straturi de panouri, fiecare strat este fixat individual si imbindirile sunt decalate cu cel putin 60 mm. Distantele dinte elementele de prindere nu sunt mai mari de 200 mm sau de 17 ofi grosimea hp a panoului, luandu-se valoarea cea mai mica. in cea ce priveste lungimea elementelor de prindere, se aplicé expresille 7.1.2(1)-(2), @ se vedea figura 7.1 b. Distanta dintre 40 SR EN 1995-1-2:2004 muchii nu este mai mare de 3 ori grosimea h, a panoului si sa nu fie mai mic& de 1,5 ori grosimea hy a panoului,care este valoarea cea mai mica. 32 4 2 4 3 Legenda Lemn nears Strat carbonizat Panou Element de prindere Izolajie Figura 7.1 — Elemente de lemn protejate cu placi carton — Exemple de lungimi de penetrare a elementelor de prindere in apropierea lemnului nears: a) cadru de lemn asamblat cu izolatie in cavitate, b) Elemente de lemn de dimensiuni mari, in general Figura 7.2 — Exemple de prindere a panourilor de protectie la foc de grinzi sau stalpi a SR EN 1995-1-2:2004 Anexa A (informativa) Parametrii expunerii la foc At Generalitati (1) Aceasta anexa trateazé expunerea la foc natural in functie de metoda factorului de deschidere folosind curbe parametrice timp-temperaturé. NOTA - © metoda pentru determinarea curbelor parametrice timp-temperatura este indicata in EN 1991-1-2:2002, anexa A A2_Viteze de ardere si adancimi de carbonizare (1) Pentru lemnul de esenté moale neprotejat, se utiizeazé expresia dintre viteza de ardere B si timpul t, prezentata in figura A1. Viteza de ardere fa, in timpul fazei de incdlzire a unei curbe parametrice a focului este indicata de Poe 8 one an cu re { 7 (a2) (0) o- 7 [hog (a3) b= pea (Aa) (A5) in care ° este factorul de deschidere, in m°*; hy este valoarea de calcul a vitezei de ardere teoretic’, in mm/min; A este aria totalé a plangeelor, perelilor si tavanelor incluse intr-o incinta considerata cu foc (ferestre etc.), in m?; A este aria total a deschiderilor verticale dintr-o incinta, in m*; A este suprafata deschiderii verticale "i", in m?; eq este media ponderata a inditimilor tuturor deschiderilor verticale (ferestre etc.), in metri; h este inaitimea deschiderii verticale "", in mete; r este factor ce tine seama de proprietatile termice ale inchiderilor ; b este absorptivitatea termicd pentru toata inchiderea, a se vedea EN 1991-1-2:2002, anexa A; a este conductivitatea termicd a marginii compartimentului, in Wm"'K"; P este densitatea marginii compartimentului, in kg/m’; c este capacitatea caloric’ specifica a marginii compartimentului 42 SR EN 1995-1-2:2004 Brow B [mm/min] to 2to Timp Figura A1 — Relatia dintre viteza de ardere si (2) Adancimea de carbonizare se ia conform Poort fort d chain <— Legenda 1 Secfiunea transversalé remanenta teoretio& 2 Stratul carbonizat teoretic Figura C1 — Sectiunea transversal remanenta teoretica a elementului de cadru de lemn protejat prin izolarea golurilor (2) Pentru elemente de lemn protejate prin placare pe fata expuséi la foc, viteza de ardere teoretica se calculeazé conform Bo & kp Ky Bo pentru ty << t (cy 49 SR EN 1995-1-2:2004 By = Ks Ky hy Bo pentru t> t, (C.2) incare: k, = 15 hb este valoarea vitezei de ardere teoretica; ky coeficientul sectiunii transversale, a se vedea (3): ke coeficientul de izolare, a se vedea (4); ks este coeficientul post protectie, a se vedea (5); ky este factorul de transformare a sectiunii transversale remanente neregulate intr-una rectangulara teoretica; & este valoarea de calcul a vitezei de ardere unidimensional, a se vedea 3.4.2 tabelul 3.1; t este timpul de expunere la foc; ty este timpul de initiere a carbonizarii elementului de cadru de lemn, a se vedea C2.2; este timpul de cedare a placarii, a se vedea C2.3. (3) Coeficientul sectiunii transversale se ia din tabelul C1 Tabelul C1 — Coe! ientii sectiunii transversale pentru diverse lati de lemn. b ke mm 38. 14 45 13. 60 44 (4) Pentru placairi cu placi de ipsos de tip F, sau 0 combinatie dintre tipul F si tipul A cu tipul F ca strat exterior, coeficientul de izolare poate fi determinat asttel = in locatiile in care placarea nu este imbinata sau pentru configuratii de mbinare 2, a se vedea figura C2: ky = 1,05 -0,0073 h, (C.3) = pentru configuratii de imbinare 1 si 3, a se vedea figura C2: k, = 0,86 -0,0037 h, (c4) in care h, este grosimea totala a tuturor straturilor panoulul in milimetri 1 % 4 2 1 , 3 Legenda 4: Imbinare intr-un singur strat 2: Imbinare in stratul interior al placi 3: Imbinare in stratul exterior al pci 4; Strat singular neimbinat Figura C2 — Configuratii de imbinare in panourile de ipsos cu unul sau doua straturi (8) Cu conditia ca izolarea golurilor sa fie realizata prin sipci cu fibre de piatra si sa rémana pe loc dupa cedarea céptuseli, coeficientul post protectie ks se calculeaza conform ky = 0,036, +1 (C5) SR EN 1995-1-2:2004 in care t, este timpul de cedare al captuselii, in minute. (6) Acolo unde izolarea golurilor este realizata cu fibre de sticla, cedarea elementului se presupune c& apare la timpul t. €2.2 Initierea carbonizarii (1) Pentru placarile de protectie la foc realizate din panouri lemnoase, timpul de incepere a carbonizaiiif., a elementului de lemn se determina conform teat (C6) ‘in care timpul de cedare t, este calculat conform C2.3(1). (2) Acolo unde placarea de protectie la foc este realizata cu placi de ipsos de tip A, H sau F, timpul de incepere a carbonizarii pe latura ingusta expusé la foc a elementului de lemn se determina conform 3.4.3.3(2), expresille (3.11) sau (3.12). €2.3. Timpii de cedare a panourilor (1) Timpul de cedare a placéirilor realizate din panouri lemnoase se iau conform: = Po in care: f (c.7) teste timpul de cedare, in minute; hy este grosimea panoului, in milimetri Jy este valoarea de calcul a vitezei_ de ardere pentru carbonizarea unidimensional in conditi standard de expunere la foc, in mm/min. (2) Timpul de cedare al placarilor realizate din placi de ipsos de tip A sau H se iau conform: = 28h, -14 (C.8) (3) Pentru placairi realizate din placi de ipsos de tip F, timpii de cedare sunt determinat} in functie de: — degradarea termica a placarii; — cedarea prin smulgerea pieselor de imbinare datorité adancimii de patrundere insuficiente in lemnul nears. (4) Timpul de cedare datorita degradaiii termice a placarii se analizeaza pe baza incercarilor NOTA - Mai multe informati: despre metodele de incercare sunt prezentate in EN 1363-1, EN 1365-1 si EN 1365-2. (6) Timpul de cedare tal panourilor in functie de cedarea prin smulgerea pieselor de imbinare poate fi calculat conform 4 (c.9) ou k,=10 pentru panouri neimbinate peste elementul de lemn (C.10) k, =115 pentru configuratii de imbinare 1 si 3 (c.11) incare: ty este timpul de initiere a carbonizarii; 51 SR EN 1995-1-2:2004 h este lungimea piesei de imbinare; Jann @8te ad€ncimea minima de patrundere a piesei de imbinare in lemnul nears; hy este grosimea totala a panourilor, ky este coeficientul sectiunii transversale, a se vedea C2.1(3); ke este coeficientul de izolare, a se vedea C2.1(4); ky este factorul de transformare a sectiunii transversale remanente neregulate intr-una dreptunghiulara teoreticd, a se vedea C2.1(2); bh este valoarea vitezei de ardere pentru carbonizarea unidimensionala in conditii standard de ‘expunere la foc, a se vedea 3.4.2 tabelul 3.1 Adancimea minima de p&trundere /y nin in lemnul nears se ia ca fiind de 10 mm. (6) Acolo unde panourile sunt fixate cu profiluri metalice U, a se vedea figura C3, timpul de cedare a profilurilor metalice U poate fi calculat conform expresiei (C.9) in care h, este inlocuit de grosimea f, a profilului metalic U sik, = 10 Plame i Legenda 1 Element de lemn 2 Profil metalic U 3 Panou 4 Pies de imbinare pentru fixarea profilului U de elementul de lemn. 5 Piesd de imbinare pentru fixarea panoului de profilul metalic U 6 Stratul carbonizat Figura C3 — Ilustrarea utilizarii profilurilor metalice U la fixarea panourilor in plangee (7) Acolo unde profilurile metalice U, dupa cedarea panourilor, sunt utilizate la asigurarea izolattel in goluri, timpul de cedare a profilurilor U datorita cedairii prin smulgere a pieselor de imbinare poate fi calculata conform: pt tamin Ke Ke ko Bo (th = ton) — Ig ky by By (C.12) care: ty este timpul de cedare a profilurilor metalice U; t, este grosimea profilurilor metalice U; ky este coeficientul post protectie; celelalte simboluri sunt prezentate in (5). (8) Pentru o rezistenfa la foc < 60 min, nu este necesaré verificarea capacitatii portante si rigiitai profilurilor metalice U. 82 SR EN 1995-1-2:2004 C3. Reducerea parametrilor de rezistenta si rigiditate (1) Coeficientul de modificare in cazul focului pentru rezistenta elementelor de cadru de lemn se calculeaz conform Serarn Kenoo§ma = 8 ~ 24 SF (C.13) care ao, sunt valori prezentate in tabelul C2 si C3; dersen _e8te adncimea teoretica de carbonizare conform expresiei (3.2) cu A, conform expresiei (C.1) si (C.2); h este inaltimea grinzii sau stalpului. Tabelul C2 — Valor a $i a; pentru reducerea rezistentei gri ansambluri expuse la foc cu o singura fata Gaz h Pr im 7 | Redstoniaia 35 [aso [os incovoire cu paren | EEEERTT EY | fi expusa la foc & > SI 0.68 0.48 solicitata la intindere & 195 0.73 0.51 220076 lost 2 Rezistenta la 95, 0.46 0,37 incovoioe cu partea | CEEEELELY [145 oss —[o.a0 onpusa ooo ean . . oxpusd lf 195 |o,e5 |os compresiune & 220 0.67 047 3 | Rezstonta a Y [ss loss lor Compresiune 145, 0,55 0,40 gl 2s he 1 220 0,67 0,47 4 Peni valor intermediare ale lui h, se poate aplica interpolarea iniar Tabelul C3 — Valorile lui ap $i a: pentru reducerea rezistentei la compresiune a stalpilor din peretii expusi la foc cu ambele fete Caz h % a 1 | Rezistenta la + 145 0,39 1,62 compresiune (2) Factorul de modificare pentru modulul de elasticitate se calculeaza conform Foharin Kooga = By ~ by (c.14) ‘in care: bp, by ‘sunt valori prezentate in tabelele C4 si C5; erarn ete adncimea teoreticd de carbonizare conform expresiei (3.2) cu A, conform (C.1) si (C.2); h este inaltimea grinzi. 53 SR EN 1995-1-2:2004 Tabelul C4 — Valorile® lui by si b; pentru reducerea modulului de elasticitate al stalpilor din peretii expusi la foc cu o singurd fata Caz h be by mm 1 | Flambaj ¥ 95 050 [0,79 perpendicular pe planul peretelui ah 15 060 loa 195 oss [077 2 | Flambaj in planul ¥ 5 os4 [049 peretelui ; 145 oss 0.55 : 195 07s 0.63 ™ Penis valor itermedlare ale uF, se poate epic nterpolarea Inia NOTA. In prezentarea cazului 2 stalpii sunt contravantuit cu cdrémiz de lem. Tabelul C5 — Valorile* lui by si b; pentru reducerea modulului de elasticitate al stalpilor in peretii expusi la foc cu ambele fete Caz h bo bs mm + | Flamba + 145 (foa7 1.87 perpendicular pe planul peretel 2 | Flambaj in planul 145 0.44 2.18 peretelui Peniru valon intermediare ale lui h, se poate aplica interpolarea tniard NOTA In prezentarea cazului 2 staipii sunt contravantuiti cu cdrdmizi de tern. SR EN 1995-1-2:2004 Anexa D (informativa) Carbonizarea elementelor din ansamblurile de pereti si plangee cu goluri de aer D1 Generalitati (1) Regulile acestei anexe se aplica in cazul expunerii la foc standard. (2) Se aplicd 3.4.3.1 D2 Viteze de ardere (1) Se aplicd 3.4.3.2. D3_Initierea carbonizarii (1) Pentru placari de protectie la foc realizate din panouri lemnoase sau cdptuseala cu placi de lemn, timpul pana la inceperea carbonizarii elementelor de lemn se calculeaza conform: t (0.1) in care t, este determinat conform D4(1). (2) Pentru placarile de protectie la foc realizate din plici de ipsos timpul pana la inceperea carbonizéirli ts, elementelor de lemn se determina conform urmaitoarelor: ~ pe latura ingusta a lemnului expus la foc, a se vedea figura D1, conform expresiei (3.11) sau (3.12); — pe laturile late ale elementului de lemn care fatuiesc golurile de aer, a se vedea figura D1, conform: ten =ty (02) in care timpul de cedare t; este determinat conform D4(2). Pentru definirea laturile late i elementului de lemn, a se vedea figura D1. guste ale Legenda 1 Latura ingusta a elementului expus la foc 2. Latura lata a elementului flancat de goluri 3. Placarea de protectie la foc a fefei expuse a ansamblului 4. Placarea de protectie la foc a felei neexpuse a ansamblului Figura D1 — Definirea laturilor inguste i a celor late ale elementului de lemn SR EN 1995-1-2:2004 D4 Timpii de cedare a panourilor (1) Pentru placéri de protectie la foc din captuseli cu placi de lemn sau panouri lemnoase atagate elementelor de lemn, timpul de cedare t; se determina conform: = Po Incare: 4 (0.3) , este timpul de cedare, in minute; hy este grosimea panoului, in milimettii; fy este viteza de ardere unidimensional, in mm/min (2) Timpii de cedare pentru placajele de ipsos datorité degradarii mecanice a materialului. sunt determinati prin incercari. Pentru tipul A si H de placaj de ipsos, timpul de cedare t; poate fi considerat conform: — pentru plangee cu placare fixaté de elementele de lemn sau de profiluri U de otel rezilient distantate la nu mai mult de 400 mm, si pereti: t,=2.8h,-11 (04) — pentru plangee cu placare fixatd de elementele de lemn distantate la mai mult de 400 mm dar nu la ‘mai mult de 600 mm 1, =2,8h, -12 (05) in care hy este grosimea placari, in mm. Pentru placéri dublu-strat, grosimea h, se considera ca fiind grosimea stratului exterior si 50 % din grosimea stratului interior, cu conditia ca distantarea pieselor de ‘imbinare in stratul interior sa nu depageasca distantarea pieselor de imbinare din stratul exterior. SR EN 1995-1-2:2004 Anexa E (informativa) Analiza functionarii separate a ansamblurilor de pereti si plangee E1 Generalitati (1) Fixarea panoului pe latura ansamblului neexpusé la foc trebuie asigurata in lemnul nears. (2) Cerintele cu privire la integritate (criteriul E) sunt presupuse a fi indeplinite atunci cand cerintele cu privire la izolare (criteriul I) au fost indeplinite si panourile au ramas fixate de cadrul de lemn pe fata eexpusi la foc. (3) Regulile se aplica elementelor de cadru de lemn, placéirilor realizate din panouri lemnoase conform EN 13986 $i placaje de ipsos de tip A, F si H conform EN 520. Pentru alte materiale, integritatea se determina prin incercari NOTA - O metodéi de incercare este prezentata in ENV 13381-7. (4) Pentru elemente de separare se verifica conform fins = fea (E41) care: tes este timpul necesar cresterii temperaturii pe latura neexpusa prezentat in 2.1.2(3); freq _ este perioada de rezistenta la foc necesara functionairii separate a ansamblului E2 Metoda simplificata de analiza a izolatiei E24 Generalitati (1) Valoarea lui f., se calculeaz ca suma contributiilor straturilor individuale folosite la constructie, conform Diino Koos Kj (€2) in care: oso; este valoarea de baza a izolatiei stratului “i” In minute, a se vedea E2.2; oes este un coeficient de pozitie, a se vedea E2.3; k; este un cosficient de imbinare, a se vedea E2.4. Numarul real de straturi se determina din tabelul E1 si figura E2 NOTA - 0 imbinare nu are efect asupra performantei in cazul separarii daca este asiguraté cu o gi cd sau un clement structural care va preveni patrunderea gazelor calde in structur (2) Acolo unde o structura de separare consta intr-un singur strat, de exemplu un perete neizolat cu 0 ‘captugeala numai pe 0 parte, fre Se considera ca valoare de baza a izolarii captuselii si daca este necesar, inmultit cu k 87 SR EN 1995-1-2:2004 Tabelul E1 — Curba transferului termic prin strat ‘Temperatura ajunge la__| Curba transferului termic fata neoxpusa conform figurit E4 kK Constructii generale 140 a imbinari 180 b alta 180 ad Legenda ‘element de cadru de lemn 2 panou 3 golde aer 4 izolarea golului 5 imbinarea panoului fard a fi asigurata printr-o sipca, stalp sau grinda 6 —_pozitia utlitilor a—d_curbele transmisiel termice Figura E1 — llustrarea curbelor de transmi 1-0 constructie de separare E2.2 Valori de baz ale izolat} (1) Valorile prezentate in acest articol pot fi aplicate in vederea verificarii perioadelor de protectie la foc pana la 60 min. (2) Valorile de baza ale izolatiei panourilor sunt determinate conform expresillor urmatoare = pentru placaj cu densitatea caracteristicd mai mare sau egala cu 450 kg/m? bso = 0,95 h, (3) — pentru plici cu particule sau fibre cu densitate caracteristica mai mare sau egal cu 600 kg/m* fos = 1h, (4) = pentru placaje de lemn cu densitate caracteristicd mai mare sau egala cu 400 kg/m? toso = 0,5 h, (E.5) — pentru placi de ipsos de tip A, F, R sit bogo = 44 hy (E.6) in care: frso este valoarea de baza a izolatiei, in minute; 58 SR EN 1995-1-2:2004 hp este grosimea panoului, in milimetri (3) Acolo unde golurile sunt partial sau complet umplute cu izolatie din fibre de sticla sau piatré, valorile de baz pentru izolatie sunt determinate conform: — pentru fibre de piatra 0,2 Ping Kons (€7) ns pentru fibre de sticla 0,1 Pins Keens (6.8) ies este grosimea izolatiei in milimetri; kéens este prezentat in tabelul E2. (4) Pentru un gol de aer cu adancime de la 45 mm pana la 200 mm valorile de bazéi ale izolatiei se iau conform tas = 5,0 min E2.3 Coeficienti de pozitie (1) Pentru pereti cu un singur strat de placare, coeficientul de pozitie pentru panouri pe latura expusa la foc a peretelui sunt Iuati din tabelul E3, iar pentru panouri pe latura neexpusd la foc a peretelui din tabelul 4, utilizandu-se expresiile urmatoare: 0,02 h, +0.54 gos = min} (E9) Kos = 0,07 hy - 0,17 (E.10) Coeficientul de pozitie pentru un gol de aer si un strat de izolatje se ia 1,0. (2) Pentru pereti cu placare dublu-strat, a se vedea figura E2, coeficientul de pozitie sunt luati din tabelul E5, (3) Pentru plangeele expuse la foc de mai jos, coeficientii de pozitie pentru panourile expuse prezentati in tabelul E.3 trebuie inmultiti cu 0,8. E2.4 Efectul imbinarilor (1) Coeficientul imbinarii kj se ia kj = 1 in cazurile urmatoare: — Imbinari de panou fixat de o sipca de cel putin aceeasi grosime sau de un element structural; — placarea de lemn. NOTA - Pentru placarea de lemn, efectul Imbinaril este inclus in valorile de baza ale iolatiel tnx. prezentate de cexpresia (E.5). (2) Pentru imbinari de panou nefixate de o sipca, coeficientul de imbinare k se ia din tabelele E6 si E7, (3) Pentru imbinari in sipci de izolare, coeficientul de imbinare se ia kj = 1 SR EN 1995-1-2:2004 Tabelul E2 — Valorile lui Kens pentru materiale izolante de goluri Materialul golului | Densitatea | sons kgim? Fibra de stil 15 0 20 1 26 1 1 1 Fibra de piatra 26 50 ™ Pentru valor intermediare ale densitati, se poate Tabelul E3 — Coeficientii de pozitie kyo. pentru panourile cu un singur strat pe fata expusa Panou Grosime | Coeficientul de pozitie pentru panour sprijinite mm do Gol sticl’ sau piatra Placaj cu densitatea dela © pana la caracteristica > 450 kgim? 25 Pci din particule sau fibre | de la 9 pana la cu densitatea 25 caracteristica 2 600 kgim? Expresia (E.9) 08 Placare de lemn cu de la 15 pana densitatea caracteristic’ = la19 400 kgim? Placaj de ipsos de la 9 pana la tipA.H. 18 Tabelul E4 — Coeficientii de pozitie kyo, pentru panourile cu un singur strat pe partea neexpusa Panou Grosimea | Coeficientii de pozitie pentru panouri precedate de panoului pe tes ngoxpusa |Fibrede | Fibre de piatri de grosime’ | Gol xPUSa stick 451095 | 145 | 195 Placaj cu densitatea | de la 9 pana | Expresia 06 2 450 kgim? 125 (E10) Plic din particule [dela @ pana | Expresia 06 sau fibre cu 225 (E10) densitatea Score 15 39 | 49 Placare de lemn cu_| 15 045; 06 densitatea 19 067 2 400 kgim® Placaj de ipsos [dela 9 pana | Expresia o7 tA HF a15 (E10) eniru valor intermedlare se poate apicainterpolarea ine SR EN 1995-1-2:2004 Tabelul E5 — Coeficientii de pozitie Kjos pentru pereti cu panouri dublu strat Constructie: Numarul stratulul Numarul de straturi si materialul 1 2 |3 [as 1,2,4,8 | Panou lemnos a7 jos |10 fos or 3 Aer 1,2,4,5 | Placi de ipsos tip A sau H 70 joe |i0 [os or 3 Aer 15 Placido ips0s tip A sau H 70 joe [io [os or 24 Panou lemnos 3 Aer 15 Panou lemnos To [oe [10 [os [or 24 Pci de ipsos tip A sau H 3 Aer 12,45 | Panou lemnos a a 3 inci din fibre de piatrs 1,2, 4,5 | Placi de ipsos tip A sau H To oe [10 joo {ts 3 ioc cu fibre de piatra 16 ici de ipsos tip A sau H To oe [10 [10 |t2 24 Panou lemnos 3 inci cu fibre de piatr 15 Panou lemnos To joe [to [10/15 24 Pci de ipsos tip A sau H 3 inci cu fibre de piatra 5 Figura E2 — Definirea numarului de straturi 61 SR EN 1995-1-2:2004 Tabelul E6 — Coeficientul de imbinare k; pentru includerea efectului imbinarilor in panourile lemnoase care nu sunt asigurate prin sipci Tipul imbinarit i <2mm—p a 0.2 I s2mm > <2mm— 215mm 62 SR EN 1995-1-2:2004 Tabelul E7 — Coeficientul de imbinare kj pentru includerea efectului imbinarilor in placajele de ipsos care nu sunt asigurate prin sipci Tipul imbinarii Tip ki Imbinari_ | imbinari umplute_|noumplute s2mm pe 2mm pe AHF |40 0.18 | 63 SR EN 1995-1-2:2004 Anexa F (informativa) Ghid de utilizare a acestei parti de eurocod (1) In aceasta anexa se prezinta schemele logice ce servesc drept ghid pentru utilizatorii EN 1995-1-2, ase vedea figura F1 gi F2 Elemente structurale expuse la un foc standard (metode simpliicate) Pret si plansoe {| (sectiunea 5) Elemente tniare (ring stale) Determinarea adincimi de carbonizare (3.4.2) da ¥ Determinarea grosimil stratului carbonizat fy (3.4.3.3) Fara carbonizare| Daterinare inp de cedare 9 panoul Grosimea strata ‘Aegerea metodelor de corbonza to riogare a croc ctor (8434) mecanice (4.2) | 2™ Wetoda reaver WMetoda reduce sechunivaneversalo | | proptaior (42) a22) Renn amas I 1 $ veducoea vse Ge avers Daominareaa iw] | Deteminarea A LW eat sock eri socles rnversalh Temanenta da vee Detominarea un Deterrinares costaertiul keg Mieza de odere dupa cadaee ra enou aa Figura F1 — Schema logica a procedurii de proiectare de verificare a capacitatii portante a elementelor structurale 64 SR EN 1995-1-2:2004 Tmbinari Calculul prin incercare a se vedea EN 1990 Elemente laterale delemn Imbinari cu plac metalice exterioare (6.3) da Regul simpiifcate ‘Metoda Incércariireduse 6.2.1.1 621.111) TF Cresterea dimensiunit celementelorcieme g-sau numérul clemelor * Cresterea nu

S-ar putea să vă placă și