1.1.

Date privind aparitia si evolutia jocului de

- 1891 James Naismith - colegiul Springfield, statul Massachusetts
- Luther Gulick , impreuna cu Naismith prima carte de baschet:
,,Jocul de baschet-ball

1.2. Caracteristicile jocului de baschet

1. Poate fi practicat atat in scop competitional ct i ca activitate fizic
recreativ, de ntreinere sau ludic; el poate fi practicat de copii i tineri, de ambele sexe, de
brbai i femei, de
oameni n vrst naintat.

2. Baschetul este un joc sportiv ce dispune de o gam variat de procedee teh

tactice de la cele mai simple pn la cele mai complexe. Acest fapt solicit ju
tire continu i perseverent, iar profesorilor, ealonarea treptat n predarea
nvare i perfecionare a tehnicii i tacticii.

3. Baschetul ofer momente de o deosebit spectaculozitate; alternarea rapid

ofensive cu cele defensive, posibilitatea juctorilor de a-i etala fantezia i inv
fazelor de joc, aruncrile acrobatice, pasiunea ntrecerii.

4. Baschetul determin dinamismul n desfurarea fazelor de joc.

Dimensiunile relativ reduse
ale terenului de joc, precum i numrul mic de juctori, determin deplasri
ale acestora i o
circulaie a mingii foarte rapid, juctorii participnd permanent att la faza
de atac, ct i la
cea de aprare.
5. Baschetul asigur o lrgire a bagajului de cunotine i de stimulare a iniia
varietatea procedeelor tehnice, concretizat prin multitudinea de aciuni tac
posibiliti de studiu practico-teoretic.

6. Baschetul influeneaz pozitiv dezvoltarea multilateral a tineretului, contr

ntrirea sntii i la dezvoltarea calitilor morale i de voin, obligndu-l
comportare demn, de sportivitate, de fair-play.

2.1. Tehnica jocului de baschet

Definitie: - tehnica jocului de baschet reprezinta ansamblul de miscari

specifice ca forma si continut, folosite in scopul practicarii cu randament
maxim a unui joc sportiv, in concordanta cu cerintele jocului competitional.
- ea grupeaza elementele si procedeele tehnice si se refera in
egala masura atat la manevrarea obiectului de joc ( mingea) cat si la
deplasarile efectuate de jucatori in vederea acestei manevrari.

Intre tehnica si ceilalti factori ai continutului pregatirii (fizic, tactic, psihic si te

stransa interdependenta si conditionare reciproca.

3.2. Elemente in subordine

Jocului de baschet i corespund ca elemente n subordine:

elementul tehnic

procedeul tehnic

stilul.

Elementul tehnic

Reprezint noiunea de generalizare a execuiei mai multor procedee

avnd un caracter abstract i materializat prin procedee tehnice, ca mijloac
realizare.
Elementul tehnic se refer la mecanismul de baz al micrilor spec

Procedeul tehnic

Reprezint concretizarea i adaptarea n joc a elementului tehnic, ar

caracter concret n execuie, cu un mecanism complex de micri, executat
contient, ntr-o succesiune raional i ntr-un scop precis.
Stilul

nsuirea mecanismului de baz al tehnicii are un pronunat caracter

, determinat de particularitile psiho-fizice ale fiecrui juctor.
Aceast not personal, cunoscut sub denumirea de stil, se datorea
particularitilor individuale ale juctorului.

Clasificarea elementelor
tehnice
Jocul fara minge:

Jocul cu minge:

- pozitia fundamentala

- prinderea mingii

- deplasarile

- tinerea mingii

- schimbarea de directie

- pasarea mingii

- pirueta

- opririle

- sariturile

- pivotarea
- driblingul
-

aruncarea la cos

Metodica nvrii tehnicii jocului de baschet

1. PREGTIREA TEORETIC
-

Explicaie (prezentarea modelului): poziia

iniial, lucrul propriu-zis al segmentelor,
poziia final, caracteristici de execuie, greeli
frecvente, utilizarea tactic.

Demonstraie: kinograme, film video, ilustraii

foto.

2. PREGTIREA PRACTIC

Execuii individuale pe loc, apoi

deplasare (cu diferite formaii, distane,
unghiuri);

Execuii cu partener i n grup;

Structuri tehnice (complexe tehnice);

Exerciii sub form de concurs;

Jocuri pregtitoare.

Pozitia
fundamentala
Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii

Prezentarea modelului
Reprezint poziia iniial a tuturor procedeelor tehnice ale jocului de
Prezentarea modelului:
baschet
Ea trebuie s asigure juctorului:
o poziie convenabil, lejer i echilibrat;
stabilitate i posibilitate de trecere de la aciuni tehnico-tactice
defensive la cele ofensive;
un consum energetic minimal, n cursul desfurrii jocului


picioarele cu genunchii uor ndoii i deprtai aproximativ la
proiecia limii
umerilor;

gleznele ndoite;

greutatea corpului repartizat egal pe suprafaa fiecrei tlpi, aezate

paralel pe sol;

echilibrarea anteroposterioar este realizat prin ducerea nainte, cu

jumtate
de talp a unuia din picioare( dreptul-dreptacii, stngul-stngacii);
trunchiul- spatele arcuit este uor aplecat nainte, coborrea centrului
de
greutate al corpului este realizat prin flexia articulaiilor, gleznelor,
genunchilor i oldului;

umerii relaxai, cu braele uor deprtate lateral;

capul i brbia se menin n sus, privirea cutnd s cuprind o zon

ct mai mare

Greseli frecvente

deprtarea sau apropierea picioarelor modific nefavorabil baza de

susinere a corpului;

articulaiile gleznelor i ale genunchilor prea ndoite, determin o

poziie cu centrul de greutate prea ridicat, sau o aplecare exagerat a
trunchiului;

crisparea musculaturii determin o atitudine rigid i mai putin

mobil;

Utilizarea tactica

Poziia fundamental n aprare reprezint mijlocul prin care se

realizeaz marcajul, specific aprrii om la om.

Pregtirea practic
Execuii individuale ( pe loc i apoi din
deplasare):
Executii individuale de pe loc:

Gasirea pozitiei optime (stabilirea bazei de sustinere)

Balans vertical, lateral si antero posterior

Sarituri cu aterizare in pozitie fundamentala fara si cu schimbarea plan

aterizare

La fel cu inchiderea ochilor

Sarituri pe, de pe si peste obstacole cu aterizare in pozitie fundamentala

Executii individuale din deplasare:

Din alergare, la semnal, oprire in pozitie fundamentala

Din alergare, oprire in pozitie fundamentala la semn

Din alergare, la semnal, saritura cu aterizare in pozitia fundamenta

Din alergare, individual oprire in poz fundamentala.

Execuii in
perechi

Dezechilibrari: unu jucator in pozitie fundamentala, celalalt incearca

sa l dezechilibreze

Dezechilibrari: ambii jucatori aflati fata-n fata in pozitie

fundamentala incearca sa se dezichilibreze

Pe perechi, mentinand o pozitie fundamentala joasa, jucatorii

incearca sa atinga unul altuia genunchii ( leapsa cu atingerea
genunchilor)

Structuri tehnice (complexe

tehnice)
-alergare oprire in pozitie fundamentala deplasare lateral oprire - 3
sarituri nalte - alergare oprire pirueta deplasare laterala;

- alergare oprire in poz fundamentala - primirea mingii pasarea

alergare in partea opusa;

Pozitia
fundamentala

Pozitia fundamentala in
atac - sau pozitia triplei
amenintari

Prezentarea modelului:

Pozitia fundamentala in
aparare

Deplasarile in
teren

Alergare normala

Alergare specifica
inapoi

Alergare specifica
inainte

Pasul adaugat inainte si

inapoi

Pasul adaugat
lateral

Jocul de brate si
picioare

Deplasrile
laterale
Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie
Este folosit pentru urmarirea adversarului
Din poziie fundamental joas, deplasarea ncepe prin ducerea spre
lateral a piciorului dinspre direcia deplasrii. Talpa piciorului se ridic
uor de la sol deplasndu se spre noua direcie, n timp ce talpa
celuilalt picior se apropie de acesta alunecnd pe sol. n timpul
deplasrii corpul rmne orientat lateral fa de direcia de deplasare.
Braele sunt puin ndoite din coate, orientate lateral, lucreaz activ
pentru stnjenirea circulaiei mingii. Poziia rmne joas prin ndoirea
articulaiilor gleznelor i genunchilor, trunchiul pstrnd verticalitatea.

Greeli frecvente:
- ncruciarea picioarelor;
- ridicarea centrului de greutate care determin
dezechilibrri;
- juctorul face balans vertical sau lateral, dnd impresia
de srituri;
- piciorul opus deplasrii nu alunec pe sol ci se ridic.
Utilizarea tactic:

- acest tip de procedeu tehnic se folosete n aciunile de

marcaj, n urmrirea adversarului ce se deplaseaz.

Pregtirea practic
Execuii individuale ( pe loc i apoi din
deplasare):
- executarea individual a deplasrii laterale ntre dou linii paralele;
- executarea deplasrii laterale la semne;
- executarea deplasrii laterale la semnal ( colectivul n faa antrenorului
cut srituri pe loc iar la semnal se deplaseaz lateral);

-n funcie de direcia n care face dribling antrenorul, se va deplasa colec

- alergare usoara, la semnal deplasare laterala;

Execuii cu partener i n
grup

- pe perechi fa-n fa: deplasri laterale cu lovire palma-n palm;

- pe perechi faa-n fa sprijinii cu minile pe umerii colegului: deplasare late

- jocul ,,oglinda: un coleg ncearca sa fie oglinda coechipierului ( adica sa nu

i s fie tot timpul n faa lui;

- pe perechi: un jucator face dribling in zig-zag, partenerul se deplaseaza lat

efectuand marcarea acestuia;

- leapsa cu lovirea genunchilor ( pentru obligarea mentinerii unei pozitii joas

Structuri tehnice (complexe

tehnice)
-alergare schimbare de direcie deplasare lateral oprire - 3 sarituri nalte
-sprint deplasare cu pai adugai nainte;

-Pe perechi cu o minge: un coleg are mingea, celalalt executa deplasri

laterale cu pase la cel cu minge;

- deplasare cu pai adugai nainte 3 srituri deplasare cu pai adugai

-3 srituri deplasare cu pai adugai napoi 3 srituri deplasare cu pai
lateral

- deplasare cu pai adugai sprint

- alergare - oprire 4 pase alergare 3 sarituri cu lovire palm-n

palm pas
adugat lateral;

- deplasare cu pai adugai lateral alergare schimbare de direcie p

mingii dribling- aruncare;

Exerciii sub form de

concurs

- pe perechi: leapa cu lovirea genunchilor;

- pe perechi: leapa cu lovirea gleznelor;
- pe teren limitat: atingerea gleznelor colegilor;
- tafete cu alergare laterala cu plecare din diferite pozitii: stnd,
aezat, culcat facial pe 10,15,20, 30 m;
-tafete cu pas adugat nainte, napoi, lateral, pe jumtate sau pe
tot terenul;
- cine execut mai multe trasee n ,,n secunde;
- cine execut mai repede 2 trasee cu pai adugai

Schimbarea de
directie

Schimbarea de directie reprezinta un element tehnic folosit in special d

in realizarea actiunii de demarcaj individual.
Deosebim doua tipuri de procedee tehnice :
- schimbarea de directie cu franare pe un picior;
- schimbarea de directie cu franare pe doua picioare.

Schimbarea de directie
- cu franare pe un picior Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstrand dupa explicatia modelului de executie sau
concomitent cu explicatia);
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie
Din alergare, schimbarea de directie se declanseaza printr-o pasire mai
lunga si usoara
ghemuire pe piciorul opus noii directii. Talpa piciorului se aseaza oblic pe
sol si orientat
spre noua directie. Apare un moment de franare, miscarea fiind amortizata
printr-o indoire
din articulatia gleznei , genunchiului si coxo-femurala a piciorului. Centrul
de greutate este

Greeli frecvente:
- pozitia inalta determina dezechilibrari;
- nu se orienteaza talpa piciorului de impuls spre noua directie;
- lipsa amortizarii din articulatii, care pot duce la accidentari.

Utilizarea tactic:

- acest tip de procedeu tehnic se folosete n aciunile de demarcaj.

Pregtirea practic
Execuii individuale ( pe loc i apoi din
deplasare):

- deplasare pe toata suprafata terenului cu efectuarea individuala a schim

de directie;
- deplasare pe un teren prestabilit, cu efectuarea de schimbari de directie
semne (jaloane, linii, jucatori pasivi);

- deplasare pe un teren prestabilit, cu efectuarea de schimbari de directie l

semnale;
- schimbari de directie efectuate printre elevii care se deplaseaza in sir, in
executand schimbari de directie pana ajunge in fata sirului

Execuii cu partener i n
grup

- leapsa in doi pe tot terenul sau pe suprafata limitata de

teren;
- leapsa pe perechi. Jucatorii se tin cate doi de mana, joaca
leapsa cu celelalte perechi similar alcatuite, pe tot terenul
sau pe suprafata limitata de teren;

Structuri tehnice (complexe

tehnice)
-alergare schimbare de direcie sprint oprire - 3 sarituri nalte sprint deplasare cu spatele;

- alergare schimbare de directie alergare

alergare - oprire 2 pase alergare 3 sarituri cu lovire

palm-n palm
alergare cu ocolirea jalonului;

-alergare schimbare de directie alergare schimbare de direcie alerg

mingii dribling- aruncare;

Exerciii sub form de

concurs

- stafete, sub toate formele

- culesul cartofilor;

Joc cu
tema

- prinderea mingii precedata de o schimbare de directie valoreaza

3 puncte
- aruncarea la cos precedata de schimbarea de directie si
prinderea mingii de la coechipier valoreaza 4 puncte

Sariturile
Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie
Sunt foarte frecvent folosite in jocul de baschet, ele asigurand un grad sporit
de spectaculozitate.
Sariturile sunt folosite in:
- urmarirea si recuperarea mingii ricosate din panou, atat in atac cat si in
aparare;
- executia aruncarii la cos din saritura, din deplasare, din dribling sau din
voleibolare;
-

Executii individuale

De pe loc, sarturi cu desprindere de pe doua picioare, cu atingerea unui r

Sarituri pe doua picioare, pe loc, stanga dreapta, inainte inapoi, cu intoar

Sarituri pe un picior, stanga-dreapta, inainte, inapoi, cu intoarceri
Saritura cu desprindere de pe un picior, cu atingerea unui reper

Sarituri repetate de pe doua picioare pe doua picioare, la semnal, saritur

ridicarea genunchilor la piept
Voleibalari repetate la panou

Executii in perechi
sau grup
Sarituri cu desprindere de pe doua picioare cu bratele ridicate si
atingerea palmelor intre
Parteneri
Pe perechi, deplasare cu pasi adaugati lateral, la semnal sarituri cu
bratele ridicate si atingerea palmelor intre parteneri

In sir, distanta de 3 m intre elevi, deplasare in alergare pe liniile

terenului de baschet, la fiecare linie executandu se 3-sarituri

Pe perechi: pase n doi din saritura

Pase voleibolate in formatie de cerc, patrat in anumite directii, pe

numere, la semnal schimbarea sensului.

In sir: pase voleibolate la panou, deplasare in spatele sirului.

Complex tehnic
Pasa din saritura trecerea la coada sirului propriu sau sirului opus

Joc de brate si lucru de picioare, al semnal 2 sarituri cu bratele sus si apoi

jocului aparatorului

Alergare 3 sarituri ca mingea alergare 2 pase voleibolate alergare o

fundamentala - alergare

3 sarituri inalte sprint- 3 sarituri inalte sprint etc

Aruncarea mingii in panou-saritura-prindre-aruncare la cos

Voleibalari repetate la panou

Pe grupe voleibolari a mingii la panou pe jumatate sau pe tot terenul

Pase in doi din voleibalare din deplasare pe lungimea terenului si finaliza

apropierea cosului prin aruncare la cos din saritura sau voleibalare

Joc scoala

Cosul marcat precedat de o recuperare ofensiva din

saritura valoreaza 4 puncte
Cosul marcat din voleibolare valoreaza 5 puncte

Cosul
valoreaza 4

marcat precedat de o pasa

puncte

din saritura

Tinerea mingii priza simetrica

Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie
inerea mingii cu dou mini de la piept priz simetric

mingea este inut pe calota sa inferioar, din lateral i puin napoi;

degetele desfcute se aeaz pe minge cu toat suprafaa lor;

degetele trebuie s cuprind mingea n aa fel nct degetele inelare s stea chia
pe axa
mingii; degetele mari formeaz prin prelungirea lor un unghi sub 90 grade,fiind
deprtate
unul de cellalt la 4-7 cm.
palmele se vor gsi n prelungirea antebraelor, ntr-o flexie radio-dorsal din
articulaia
pumnilor, evitndu-se lipirea podului palmei de
minge;
antebraele, ndoite din coate, fac ca mingea s fie inut la nivelul pieptului
permind privirea

Executii individuale

Alunecarea palmelor si degetelor pe mingea aflata pe sol

Ridicarea mingii de pe sol, controlul prizei corecte

Preluarea mingii din mainile partenerului si controlul tinerii ei

Aruncarea mingii sus prindere (pe loc , apoi din saritura) si controlul p

Prinderea mingii dupa ricosarea ei in sol

Executii in perechi
sau grup

Elevii in sir, transmiterea mingii din mana partenerului. Controlul

prizei.

Pe perechi..transmiterea mingii prin rostogolire, preluarea corecta

amingii

Joc scoala

Oprirea intr-un
timp
Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie

Oprirea este elementul specific jocului de baschet si este precedat

ntotdeauna de prinderea mingii fie din pasarea mingii fie din dribling.

n momentul care precede prinderea mingii, juctorul execut o uoar

sritur nainte, aterizarea efectundu-se pe ambele picioare care vor fi
proiectate nainte;

centrul de greutate al corpului rmnnd napoia poligonului de sprijin al

tlpilor;

gleznele, genunchii, i trunchiul se flexeaz foarte mult, juctorul intrnd

n poziie fundamental;

Greeli frecvente:
- dupa saritura, corpul este lasat pe spate

icioarele nu sunt destul de departate la oprire, fapt ce duce la dezechilibru

-dupa oprire, centrul de greutate nu e repartizat egal pe ambele picioare

Utilizarea tactic:

oprirea n doi timpi este procedeul folosit ori de cte ori juctorul, aflat n ale
mingea, sau driblnd trebuie s se opreasc;

oprirea precedat de prinderea mingii este folosit ca fent pentru realizarea

individual, naintea executrii unei aciuni individuale de depire;

oprirea reprezint totodat elementul component al aciunii de ieire la min

asigurrii prinderii mingii.

Executii individuale

exerciii imitative (fr minge) din mers i din alergare, de voie sau l

deplasare, sritur, oprire (fr sau cu schimbarea planului de ateriz

aruncarea mingii sus saritura-prindere-oprire

prindere-oprire, dupa ricosarea mingii in sol

aruncarea mingii in perete prindere-oprire

Complexe tehnice

Structuri de procedee tehnice

un jucator paseaza, celalalt executa iesire la minge prindereoprire-pasa

formatie cu capitan, cu aplicarea structurii: iesire la minge

prindere-oprire-pasa-deplasare

Iesire laminge prindere pivotare pasa-deplasare

dribling-oprire-pivotare-pasa-deplasare

exercitiu in perechi cu doua mingi cu aplicarea structurii: driblingoprire-pivotare-pasa

Joc scoala

Pivotare

Pivotarea este specific numai jocului de baschet, fiind unul dintre

a este condiionat de prevederile
elementele tehnice a cror execuie
regulamentului.
Ea reprezint realizarea poziiei fundamentale n diferite condiii de
execuie, asigurnd
echilibrarea juctorului ca urmare a unei opriri, protecia individual a
mingii n atac sau fent ofensiv n realizarea aciunii de depire sau a
unei aruncri la co.
Din punct de vedere al metodicii generale de nvare a jocului,
pivotarea constituie elementul de baz n tehnica jocului i n aciunile
tactice individuale cu minge. Mingea este tinuta in functie de pozitia
aparatorului, dar se deosebesc 3 tipuri de tinere a mingii: jos cu mingea
tinuta din lateral cu coatele departate, mingea tinuta lateral, si mingea
tinuta sus. In toate ele trei cazuri mingea este stransa.
Pivotarea se clasific:
din punct de vedere al execuiei:
pivotare prin pire;
pivotare prin ntoarcere.
din punct de vedere tactic:

Pivotarea
Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie

Juctorul n poziie fundamental, cu mingea n mn, protejnd-o prin

lucrul de braele:

trece greutatea corpului pe piciorul ales ca pivot, executnd o uoar

flexie n toate articulaiile acestui picior;
n timpul execuiei pivotrii, se urmrete meninerea poziiei
fundamentale, concomitent cu realizarea proteciei mingii;
piciorul oscilant-mobil nu se va deplasa niciodat pn n poziia de a fi pe
aceeai lungime de linie cu piciorul pivot;
labele picioarelor trebuie s fie paralele i cu sprijin pe pingea, pentru a
realiza o poziie echilibrat;

Greeli frecvente:
centrul de greutate nu este coborat
trunchiul nu este usor inclinat
privirea este orientata in jos
picioarele sunt prea apropiate
In timpul pivotarii nu se realizeaza protectia mingii
Utilizarea tactic:
in atac ca fenta de plecare in dribling , pasare sau aruncare:

protejarea mingii in cadrul relatiei cu aparatorul dupa dribling si oprir

Executii individuale

exerciii imitative (fr minge)

pasiri inainte, inapoi, lateral cu revenire in pozitia fundamentala
intoarceri prin pasiri repetate la indicatia profesorului
aruncarea mingii sus saritura- oprire pivotarea
aruncarea mingii sus o lasam sa cada prindere oprire - pivotare
aruncarea mingii in perete prindere oprire - pivotare

Executii in grup

formatii de minge la capitan, cu executia opririi si pivotarii

in linie, semicerc,in cerc

Complexe tehnice

dribling-oprire-pivotare-pasa

iesire la minge-prindere-oprire-dribling

desenati singuri

Stafete cu aplicarea elementului tehnic:

pivotare

Joc cu
tema

Pasarea
mingii
Pasarea mingii este elementul determinant in rezolvarea scopului

Pasarea mingii este elementul determinant in rezolvarea scopului

jocului de baschet asigurand caracterul colectiv prin legatura e o face
intre actiunile individuale si cele colective.

Pe langa faptul ca prezinta o gama larga de procedee, presupune

neaparat prezenta partenerului, fiind conditionata de:
poziia i viteza de deplasare a acestuia;
specificul fazei de joc;
plasamentul adversarului.

Pentru ca o pas s fie utilizabil este necesar a se respecta o serie de condiii:

s aib adres;

s aib adncime;

s aib for de transmitere;

s nu i se imprime efect;

procedeul de pasare s corespund situaiei tactice.

Pasarea
mingii
Juctorul care efectueaz pasa trebuie:
Juctorul care efectueaz pasa trebuie:
s fie atent cu pasa pe care o execut s fie transmis unui
coechipier demarcat;

s determine rapid ,,culoarul de pasare;

s asigure protecia mingii n timpul pasrii;

s stie sa aplice atat pasele scurte cat si cele lungi;

s lucreze cu ambele mini(ambidextrie).

Juctorul cruia i se adreseaz pasa trebuie:

s se demarce;

s participe la obinerea unui plan mai avansat;

s foloseasc momentul intrrii n posesia mingii ca faz iniial

pentru aciunea viitoare.

Pasa cu doua maini de

la piept
Pregtirea teoretic

Explicaie prezentarea modelului de execuie

Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie
Acest procedeu face parte din grupa paselor fundamentale, fiind
folosit pentru pasarea mingii la distane mici i medii (6-8 metri).
Prezentarea modelului

Din poziia fundamental, mingea inut n dreptul pieptului, n

priz cu dou mini, se ncepe micarea de extindere a braelor spre
nainte. Partea final a execuiei d un ultim impuls mingii, printr-o
micare de biciuire executat din articulaiile pumnilor i de
mpingere din degete (mai puin degetele mari). Datorit impulsului dat
mingii(care prsete minile juctorului)braele, n partea final a
execuiei sunt ntinse nainte, la nlimea umerilor, ctre direcia de
pasare, cu palmele orientate n jos i cu degetele rsfirate.

Greeli frecvente:

inerea mingii n poziie pasiv;

executarea din articulaiile pumnilor a unor micri suplimentare cu

mingea, nainte de pasare, sau a unei micri de rotare din brae prin
coborrea mingii spre abdomen;

palmele nu coboara in jos in partea finala a executiei;

deprtarea exagerat a coatelor n lateral, n timpul execuiei, ceea

ce duce la anularea foreide pasare i la efectuarea unei micri rigide;

bratele nu se intind in partea finala a executiei.

Utilizarea tactic:

n atacul poziional, rapid si contraatac;

n special mpotriva aprrilor om la om;
in special mpotriva aprrii n zon;

Executii individuale
Pase de pe loc
Exerciii imitative(fr minge):

de pe loc, imitarea pasei cu dou mini de la piept,insistnd asupra mic

biciuire- din articulaia pumnilor;

din mers i apoi uoar alergare, sritur imitnd prinderea mingii, ateriz
picioare, pas;

Executii in perechi/
grup

pe perechi, elevii situati la 3-4 m distanta unul fata de celalalt,

pase in doi cu 2 maini de la piept

pasarea mingii in formatii de capitan , in linie, semicerc, cerc, sir

(cu ghemuire dupa pasare)

pase in triunghi spre dreapta,stanga

pase in patrat

Complexe tehnice

iesire la minge prindere oprire pasa deplasare

iesire la minge prindere-oprire-fenta-pasa-deplasare
iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-pasa-deplasare in parte
iesire la minge-prindere-oprire-pivotare-dribling-oprire-pasa-dep
pasa-deplasare-prindere-oprire-pasa
prindere-oprire-dribling-oprire-aruncare la cos
dribling-oprire-pasa-deplasare-prindere-oprire-aruncare la cos

Concursuri
aplicand
element tehnic
Joc cu
tema

acest

Driblingul

Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie
Driblingul const dintr-o serie de impulsuri imprimate mingii, care o
fac s ricoeze din sol n raport cu direcia impulsiei i vitezei de
deplasare a juctorului.
Ca urmare, deosebim dribling nalt sau jos, executat pe loc sau n
alergare, toate acestea fiind determinate de situaia tactic impus de
momentul jocului.

de pe loc sau din deplasare, mecanismul de execuie al micrii

este acelai, singura
deosebire const n impulsia mingii.

in driblingul pe loc impulsia imprimat mingii va fi pe vertical, iar

n driblingul din alergare impulsia va fi napoia axei verticale a mingii,
pe partea dinspre executant;

palma cu degetele rsfirate ia contact cu mingea nc pe

traiectoria sa ascendent (din ricoeul solului) acoperind o parte din

 impulsul dat mingii spre sol va fi orientat lateral, oblic i nainte

fa de juctor, unghiul de contact al mingii cu solul depinznd de viteza
de deplasare a juctorului;
sensul impulsiei este controlat de lucrul din articulaia pumnului i
degetelor printr-o micare ferm, dar supl, ceea ce determin i
nlimea la care va ricoa mingea, viteza cu care va ricoa din sol ca i
distana pe care o va cpta;
n timpul execuiei corpul nu se balanseaz, lucrul braelor fiind
independent de micrile celorlalte segmente, corpul pstrnd o poziie
echilibrat, uor aplecat, nclinarea fiind raportat la viteza de
deplasare a juctorului;
n dribling, corpul trebuie s constituie principalul element de
protecie a mingii, fiind interpus ntre minge i adversar;
braul opus celui cu care se dribleaz este uor ndoit din cot i
constituie elementul de protecie a mingii din lateral;
capul este ridicat, cu privirea cuprinznd un cmp vizual ct mai
mare pentru a observa att coechipierii ct i adversarii i niciodat
mingea.

Greeli frecvente:

mingea este plesnit sau lovit i nu mpins prin lucrul braelor i al

palmei;

trunchiul prea aplecat din flexia bazinului micoreaz cmpul de

vizibilitate al juctorului;

corpul se balanseaz vertical n timpul execuiei driblingului;

se privete mingea i nu jocul n ansamblul lui.

Utilizarea tactic:

n trecerea mingii din terenul de aprare n atac;

ca element de organizare a sistemului de atac;
n superioritate numeric, n aciunile de depire, pe contraatac;
mpotriva aprrii agresive;
pentru scoaterea mingii din zone aglomerate i dup recuperarea la pano

Complexe tehnice

dribling, oprire, pas;

dribling, pas, deplasare;
dribling, oprire, pivotare, pas;
dribling, oprire, aruncare la co din sritur;
dribling-oprire-pasa-alergare-reprimire-aruncare la cos

Stafete
dribling
Joc cu
tema

cu

Aruncarea
la cos

Aruncarea la co reprezint elementul cel mai important al jocului

de baschet, prin care se concretizeaz scopul final al jocului : nscrierea de
puncte.
n joc, aruncarea la co nu trebuie s fie o aciune ntmpltoare.
Ea trebuie:
s aib la baz un procedeu tehnic de aruncare bine nsuit;
s aib o justificare tactic a execuiei n momentul dat al jocului.

Clasificarea aruncrilor la co

1.din punct de vedere al poziiei juctorului:

aruncri de pe loc;

aruncri din alergare:

precedate de prinderea mingii din pas;

precedat de prindereamingii din dribling;

aruncri din sritur.

2. din punct de vedere al distanei:

aruncri din apropierea coului (sub 2 metri);

aruncri de la semidistan (2-5 metri);

aruncri de la distan (peste 5 metri).

3. din punct de vedere al execuiei:

aruncri la co cu dou mini;

aruncri la co cu o mn;

aruncri la co cu panoul;

aruncri la co cu ineluldirecte;

procedee de baz;

procedee speciale.

Aruncarea la cos de
pe loc
Pregtirea teoretic
Explicaie prezentarea modelului de execuie
Demonstraie:
- nemijlocit ( demonstreaz antrenorul sau profesorul)
- mijlocit: prin anumii elevi care execut bine, kinograme, film video,
ilustraii
Prezentarea modelului de executie

- nu mai au pondere mare datorit aprrilor care au devenit mai

active, mai agresive;
ele rmn procedee de baz n formarea mecanismului i a stereotipiei
micrii de
Aruncare la co n etapa de iniiere;

n poziia iniial:

mingea este inut n priz asimetric, n dreptul pieptului,la

nivelul brbiei;

palma minii care execut aruncarea se afl napoi i puin sub

minge;

degetele rsfirate i cu cotul orientat n jos;

flexia braului pe antebra, formnd un unghi de aproximativ 90;

cealalt mn sprijin mingea din lateral;

privirea este ndreptat spre inel i panou.

Juctorul n poziie fundamental mediu:
este orientat ctre co;
cu trunchiul puin aplecat nainte;
cu tlpile paralele i deprtate la limea umerilor;
piciorul de pe partea braului de aruncare este cu o jumtate de
talp naintea celuilalt;
greutatea corpului este egal repartizat pe ambele picioare, pe
ntreaga suprafa a tlpilor.
Execuia aruncrii:
ncepe printr-o tripl flexie a membrelor inferioare care fac ca
centrul de greutate al corpului s coboare;
n acest timp mingea rmne la nivelul brbiei juctorului.

n poziia intermediar
mingea continu s fie inut cu ambele mini (priz asimetric)
pn ce cotul braului de aruncare ajunge la nivelul umrului;
n continuarea micrii n sus, mingea este inut pe palma braului
de aruncare ( care se gsete acum sub minge) i prsete mna ca
urmare a unei ultime impulsii date printr-o flexie palmar pronunat din
articulaia pumnului;
braul stng rmne undeva n lateral i n sus, constituind
elementul de protecie a mingii pe ultima parte a aruncrii
n poziia final:
corpul este extins uor pe vrfuri cu greutatea deplasat pe piciorul
din fa;
braul de aruncare este ntins n sus i nainte, cu palma i degetele
rsfirate, orientate n jos i n afar;
degetele index i mijlociu sunt orientate ctre direcia aruncrii.

Greeli frecvente

priza la minge nu este asimetric, mingea fiind inut n palme n

form de plnie;
cotul braului de aruncare este orientat lateral i nu pe direcia
aruncrii;
degetele minii care arunc nu acoper o suprafa ct mai mare,
nefiind rsfirate suficient pe minge;
poziia iniial incorect: juctorul ine nainte piciorul opus minii
de aruncare, iar greutatea corpului este repartizat pe piciorul din fa;
nu se imprim mingii, n partea final a aruncrii, micarea de
biciuire care trebuie s fie dat prin impulsia din articulaia pumnului,
iar planul palmei nu este perpendicular pe direcia aruncrii.
Utilizarea tactic

reprezint procedeul cel mai folosit n jocul actual de baschet,

pentru aruncrile efectuate de la distane mici i mijlocii;
reprezint mecanismul de baz pentru aruncrile cu o mn
executate din deplasare i din sritur;
acest procedeu trebuie s fie nsuit de toi juctorii, indiferent de
sex sau vrst.

Pregatirea practica

imitarea lucrului din bra i palm;

imitarea lucrului de coordonare dintre brae i picioare;

imitarea integral a procedelului de aruncare.

pasarea mingii coechipierului, stand asezat pe banca( pentru a se

concentra doar la brate);

aruncare la cos de pe loc din apropierea panoului (1,5m), din unghi

de 45 de grade, din cele 3 unghiuri de baza;

aruncarea la cos de pe loc, din cele 3 unghiuri de mai sus cu

marirea distantei de aruncare la cos;

aruncare la cos dintr opozitie si trecere la alt sir.

Structuri de procedee tehnice

aruncarea mingii n sus i nainte, sritur i prindere, oprire i

aruncare la co de pe loc;
dribling, oprire, aruncare la co de pe loc;
variante: la oprire, aruncarea la co va fi precedat de:
fent de pas;
fent de depire.
alergare, prindere, oprire, pivotare, aruncare la co de pe loc;
juctorii aezai pe un ir cu faa la co, sub panou un recuperator
distribuitor cu o minge pe care o paseaz n diferite direcii. Fiecare
juctor din ir se va deplasa dup minge, executnd oprire, pivotare i
aruncare la co de pe loc. Dup un numr de repetri se va schimba
juctorul recuperator.
juctorii dispui pe dou iruri, un ir paseaz, cellalt execut
ieire la minge, prindere, oprire, pivotare, aruncare la co, urmrire,
recuperare i deplasare n dribling la coada irului.

Concursul de aruncri la co
de pe loc

individual sau pe echipe de 2-4 juctori;

cu adiionare:
cine nscrie mai multe couri n ,,n minute;
cine nscrie mai multe couri din 20 de aruncri;
cine nscrie mai multe couri la rnd;
cine termin mai repede circuitul (5 poziii).

prin eliminare: esti obligat ca din una, dou sau trei aruncri
executate s nscrii acelai numr de couri ca cei din naintea ta.

Joc cu
tema

nvarea aruncrii la co din dribling

din apropierea coului (1,5 metri) din unghi de 45 fa de panou, cu mingea inut n
priz asimetric cu dou mini, se execut pire pe piciorul stng, desprindere n
sritur i aruncare la co;
acelai exerciiu de la distana de 2,5 metri de co, cu pire pe piciorul drept, apoi pe
stngul, desprindere n sritur, aruncare i aterizare simultan pe ambele picioare;
se mrete distana de la care se pleac, la circa 3 metri de co: pire pe piciorul
stng, se execut o singur btaie a mingii n dribling dup care pirea pe piciorul
drept, se prinde mingea, pire pe piciorul stng, desprindere n sritur i aruncare
la co.
Formaii de baz
un ir, fiecare juctor cu cte o minge, se execut dribling i aruncare din apropierea
coului, dup aruncare fiecare juctor i urmrete mingea cu care revine n dribling
la coada irului;
un ir, cu o minge, primul juctor din ir pleac n dribling, arunc la co, recupereaz
mingea pe care o paseaz urmtorului din ir, dup pas revenind la coada irului;
formaii de dou iruri, fiecare juctor al irului 1 cu o minge, se execut dribling i
aruncare din apropierea coului, dup aruncare, deplasare la coada irului 2, fiecare
juctor din acest ir dup recuperare trece n dribling la coada irului opus.

nvarea aruncrii la co din alergare

- subiectul aflat in pozitie fundamentala de aruncare la cos, la aproximativ 3 m de cos,
executa pasire cu piciorul drept peste o banca aflata transversal, apoi cu stangul si
desprindere in saritura si aruncare la cos. deci se executa 2 pasiri: dreptul-stangul si
aruncare la cos
- acelasi lucru (cele doua pasiri), dar se preia mingea din mainile colegului (la
inceput de pe loc, apoi din mers, si la final din alergare);
-acelasi lucru, dar colegul ii paseaza mingea ( la inceput direct la piept, apoi cu
pamantul).

Jocuri pregatitoare pentru dezvoltarea vitezei

- leapsa;
- al treilea fuge;
- soarecele si pisica;
- sarpele isi prinde coada;
- ultimul alearga in fata;
- de-a prinselea cu ajutor;
- cursa spate-n spate;
- mingea in cerc.

Jocuri pregatitoare pentru dribling

Stafete cu dribling pe si pe tot terenul:Dribling cu doua mingi:

- cu mana dreapta dus-intors;

- in linie dreapta;
- cu mana stanga dus-intors;
- cu mana dreapta dus, cu mana stg intors;
- cu ocolirea unor jaloane;
- dribling inainte-dribling cu spatele;
- dribling cu modificari de pozitii ale corpului:
- cu variatii de ritm;
semigenuflexiune, ghemuit;
- dribling cu variatii de ritm;
- cu modificari de pozitii ale corpu
- dribling cu trecerea mingii pe la spate, etc

Joc cu dribling numai cu mana dreapta

Joc cu dribling numai cu mana stanga