INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI

PRIMELE INGRIJIRI ACORDATE NOU-NASCUTULUI

1 se efectueaza dezobstructia cailor respiratorii superioare prin introducerea unei sonde Nelaton nr.
10-12 in cavitatea buco-faringiana si in fosele nazale si se aspira secretiile si lichidul amniotic .
2 se apreciaza scorul APGAR .
3 se penseaza si se sectioneaza cordonul ombilical dupa expulzia completa .
4 se sterg tegumentele cu comprese sterile mari imbibate cu ser fiziologic pentru a indeparta
secretiile, urmele de lichid amniotic si vernix caseosa. Toate ingrijirile ulterioare expulziei se acorda pe
o masuta speciala , sub protectia unei lampi speciale care asigura caldura si lumina .
5 se aplica pe bontul ombilical o compresa sterila cu alcool sanitar si se bandajeaza circular regiunea
abdominala .
6 se masoara , se cintareste si se examineaza nou nascutul depistindu-se eventualele malformatii
congenitale .
7 se ataseaza la antebratul copilului un cartonas de identitate cu numele , sexul , ora nasterii,
greutatea , nr. Foii de observatie .
8 se infasa in scutece sterile , incalzite .
9 se efectueaza profilaxia oftalmiei gonococice prin metoda Wilhelm Crede , instilindu-se 1-2
picaturi de solutie de nitrat de argint 1 % in sacul conjunctival al fiecarui ochi .Se maseaza usor
pleoapele cu o compresa uscata ,apoi se sterge excesul de solutie .

Ingrijirea ulterioara a nou nascutului

1- se asigura conditiile de mediu :

-temperatura in salonul nou nascutilor 22 grade C,
- umiditatea 60 70 %,
- luminozitate adecvata ,
- oxigenarea salonului ,
- absenta curentilor de aer .
2 se asigura lenjerie curata si incalzita pentru patut ,
3 se urmareste si se noteaza aparitia meconiului si a primei mictiuni .
4 se aseaza nou- nascutul in decubit lateral sau dorsal , schimbindu i pozitia la 2 3 ore .

5 pulsul, respiratia , temperatura se masoara si se noteaza in foaia de temperatura obligatoriu de 2 ori

pe zi (sau de cite ori este necesar ). Se cintareste zilnic si se noteaza greutatea. Se noteaza zilnic
eliminarile de materii fecale si eventul varsaturile .
6 se schimba pansamentul bontului ombilical zilnic si se observa plaga, aspectul pansamentului ,
eventuale hemoragii ,secretii si se anunta de urgenta medicului .
7 alimentatia nou-nascutului trebuie sa fie naturala si numai in conditii extreme artificiala . Mama
trebuie educata pentru alaptare . Daca este necesara alimentatia artificiala , se executa tehnica cu
lingurita sau cu biberonul si in functie de caracterul tranzitoriu sau permanent al contraindicatiei
alimentatiei naturale . Alimentatia incepe precoce la 3 ore de la nastere prin administrare de apa fiarta si
racita cu 5% glucoza , cu lingurita ,4-6 lingurite din 3-3 ore pina la 6 ore de la nastere cind copilul
poate fi alimentat cu lapte . Ritmul intre 2 mese este de 3 ore . Durata unui supt creste de la 3-4
minute in prima zi pina la 20 -30 minute in a 5 zi ,acesta fiind ulterior timpul acordat unei mese
8 se schimba scutecul dupa fiecare emisie de materii fecale sau de urina , efectuind toaleta regiunii
perineale de fiecare data .
9 toaleta tegumentelor se efectueaza zilnic , pe regiuni , pina la caderea bontului ombilical , insistind
la plici .
10 prima baie se efectueaza la 1-2 zile de la detasarea bontului ombilical atunci cind incepe
cicatrizarea plagii ombilicale.
11 inainte de externarea din maternitate se efectueaza vaccinarea antihepatitica B si prima doza de
vitamina D si vaccinarea BCG .
12 se urmaresc incidentele fiziologice din perioada de adaptare a nou nascutului ,involutia bontului
cordonului ombilical , icterul fiziologic , scaderea fiziologica in greutate , criza genitala ,descuamatia
fiziologica ,febra tranzitorie .
INGRIJIREA NOU-NASCUTULUI PREMATUR
1- se asigura conditii de mediu ,specifice in incubator ;
- o temperatura constanta de 37 grade C, protectia termica fiind prioritara , copilul stind
dezbracat in incubator .
- umiditatea de 70-80%,
-oxigenare de minimum 40 %.
- eliminarea CO2 fiind permisa de orificiile prevazute in peretii incubatorului.
2- supravegherea continua a functiilor vitale si vegetative , a permeabilitatii cailor aeriene ,miscarile
sugarului .
3 se cintareste sugarul prin sistemul propriu al incubatorului .

4 se administreaza medicamentele recomandate si se recolteaza produsele biologice pentru

investigatii.
5 se asigura conditii de asepsie perfecta prin urmatoarele masuri:

- acces rapid numai personalului de ingrijire ,

- echipament special steril,

- spalare pe maini inainte de a intra in salon,

- dezinfectie riguroasa a suprafetelor ,eventual cu lampa cu ultraviolete .

6 alimentatia incepe la 12 ore dupa nastere cu solutie de glucoza 5% cu pipeta sau cu lingurita, dupa
24 de ore se incepe administrarea de lapte prin modalitatea impusa de gradul de prematuritate si de
starea de la nastere , astfel ;

gradul I , reflex de supt prezent ,la sin sau la biberon ,

gradul II , reflex de supt slab , reflex de deglutitie prezent cu lingurita ,

gradul III-IV reflexe alimentare absente prin gavaj .

7 se efectueaza toaleta tegumentelor prin tamponare cu comprese imbibate cu apa fiarta si racita la 37
grade C , apoi cu comprese uscate , urmarind in permanenta aspectul tegumentelor .
Atunci cind prematurul nu poate fi tinut in incubator , se vor folosi mijloace improvizate de mentinere
a temperaturii constante(infasarea intr-un strat subtire de vata a fiecarui membru , a trunchiului separat ,
a capului; termofoare ,sticle cu apa calda invelite in material textil ,perne electrice aplicate linga copil)
si a umiditatii corespunzatoare (vase cu apa sau prosoape ude asezate pe o sursa de caldura)sau o
instalatie de aer conditionat) .
CAMERA NOU-NASCUTULUI
Trebuie asigurate urmatoarele conditii:
-sa fie izolata , luminoasa ,linistita .
- temperatura optima 20-22 grade C , aerisita ,fara curenti de aer , cu umiditate normala .
-pardoseala sa fie usor de intretinut , curata ,cu aderenta corespunzatoare ,eventual fara covor .
- peretii zugraviti in culori calde pastelate , eventual tapet lavabil .
- mobilier redus : patut , masa de infasat , acoperita cu patura si un scutec , dulap pentru
lucrurile copilului , masa cu 1-2 scaune.

- patutul (sau cosul de nuiele in primele 3-4 luni)este asezat intr-un loc ferit de curenti de aer
,luminos , la distanta de sursa de caldura . Patutul este prevazut cu gratii laterale pentru a preveni
accidentele .
ASIGURAREA IGIENEI SI CONFORTULUI
Igiena tegumentelor nou-nascutului si sugarului
Scop :-examinarea tegumentelor
- mentinerea tegumentelor curate si integre (prevenirea afectiunilor dermatologice la care este
predispus nou-nascutul sau sugarul ) ;
- stimularea circulatiei sanguine ;
-starea de confort, combaterea starii de agitatie ;
-contactul cu copilul ,posibilitatea de a aprecia dezvoltarea psiho-motorie .
In primele 15 zile de viata , pina la detasarea bontului ombilical si cicatrizarea plagii ombilicale, igiena
tegumentelor se realizeaza prin :

-ingrijirea plagii ombilicale zilnic ,

- toaleta pe regiuni.

Ulterior se efectueaza baia zilnica (la orele 9-10 dimineata , inainte de cel de al doilea supt sau la orele
19-20 ,inainte de penultimul supt) si toaleta pe regiuni de cite ori este nevoie .
Elemente de apreciat
-culoarea si integritatea tegumentelor ;
-aspectul regiunii perineale ;
-evolutia incidentelor fiziologice din perioada de adaptare a nou-nascutului;
-

Aspectul cicatricei ombilicale ;

-starea generala a copilului .

Materiale necesare
Pentru toaleta pe regiuni :
-

Musama ;

Scutec ;

Comprese de tifon sau manusi de baie ;

Recipient cu apa fiarta si racita ;

Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;

Tampoane auriculare;

prosoape curate , moi ;

Produse cosmetice de uz infantil:lotiuni ,pudre, uleiuri ,

cos pentru rufe murdare ;

imbracaminte si scutece curate ;

lenjerie de pat curata.

Pentru baia generala :

-cadita ;
-cos pentru rufele murdare ;
-

Prosoape pentru baie ;

Sapun neutru , cu crema sau glicerina ;

Dermatocosmetice;

Tampoane auriculare ;

Manusi de baie ;

Forfecuta pentru unghii ;

pieptene;

termometru de baie.

Pentru toaleta plagii ombilicale :

-comprese sterile ;
-

Alcool sanitar sau solutie Betadine ;

produse farmaceutice indicate de medic in cazul evolutiei nefavorabile a plagii;

fasa ;
Executie:

Toaleta pe regiuni :

-ne spalam pe maini ,cu apa calda si sapun , avind in vedere sensibilitatea deosebita a nou
nascutului si implicit rezistenta scazuta la infectii . Se pot folosi si manusi sterile
- temperatura camerii sa fie 22 24 grade C , sa nu fie curenti de aer ( mecanismele de termoreglare
sunt imature)
- se pregatesc materialele necesare si se verifica temperatura apei ( aproximativ 40 grade C )
- se aseaza pe pat sau pe masa de infasat musamaua si un scutec uscat , curat ,
- se dezbraca copilul pe regiuni , de la cap la picioare , imbracind apoi fiecare regiune spalata .
-se maseaza cu o lotiune sau crema hidratanta ( in functie de aspectul tegumentelor ) pielea
copilului ,in special in zonele de descuamatie , se pudreaza cu talc la nivelul pliurilor si in regiunea
fesiera si se imbraca in lenjerie curata ,
- se sterg ochii cu comprese sterile umede din unghiul extern spre cel intern , fiecare cu alta compresa
sterila ,
- se curata narile cu tampoane de vata , prin miscari blinde de rasucire ,fara insa a insista , crustele
nazale se indeparteaza cu tampoane imbibate in ser fiziologic.
- se sterge conductul auditiv extern cu tampoane auriculare care se intoduc usor pe o distanta cit mai
mica , cit se vede cu ohiul liber , largind conductul auditiv extern prin tractiunea usoara a pavilionului
urechii in sens infero- posterior ,
- se taie unghiile la maini (rotunjit ) si la picioare (drept ) daca este nevoie ,
- se periaza parul cu blindete cu o perie moale.
-atentie :
- baia dureaza 5-7 minute la sugarul mic si 10-15 la sugarul mare,
- se verifica obligatoriu temperatura apei inainte de baie ,
- nu se folosesc produse dermatologice , decit cele recomandate de catre medicul pediatru .
INFASAREA SI IMBRACAREA SUGARULUI
SCOP : asigurarea confortului si a starii de igiena a sugarului pentru prevenirea infectiilor si a
afectiunilor cutaneo- mucoase .
MATERIALE NECESARE :- lenjerie moale de bumbac cu croiala simpla , comoda , cu cusaturi
plate , sa fie usor de imbracat si sa nu limiteze miscarile ,
- scutec absorbant de unica folosinta ( de recomandat sa se foloseasca aceeasi firma producatoare ) ,
- caciulita ,

- patura dreptunghiulara moale pentru anotimpul rece sau sac de dormit .

EXECUTIE :
Schimbarea lenjeriei sugarului trebuie efectuata corect si rapid pentru a nu-l obosi si a nu favoriza
pierderile de caldura .
Imbracarea camasutei :
-se aseaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat acoperita de un scutec ,
- se ruleaza mineca , se introduc trei degete de la mina stinga prin aceasta , prinzind mina
copilului , iar cu mina dreapta se deruleaza mineca , procedindu-se similar pentru cealalta mina ,
- se intoarce sugarul in decubit lateral sting , se aseaza camasuta la spate sa nu prezinte cute ,
- se intoarce sugarul in decubit lateral drept si se leaga bentitele astfel incit sa nu jeneze sugarul .
Schimbarea scutecului
- se pozitioneaza sugarul in decubit dorsal pe masa de infasat , pe o suprafata curata , neteda , care
permite acces usor pe toate laturile
- se indeparteaza scutecul murdar ;
- se desprinde scutecul murdar ,se prinde sugarul de glezne cu o mina , cu cealalta se
indeparteaza partea anterioara a scutecului stergind regiunea perineala , de sus in jos si pe cea fesiera ,
cu partea uscata ,
- se ridica regiunea lombara cu o mina iar cu cealalta se indeparteaza scutecul cu atentie
impaturindu-l cu partea murdara spre interior .
- se efectueaza toaleta regiunii perineale , fesiere si a coapselor cu apa calda si sapun neutru , clatind
din abundenta , se sterge prin tamponare cu un prosop curat ,moale , uscat .Se aplica o crema hidratanta
in regiunea fesiera si inghinala.
- se aseaza copilul pe un scutec absorbant astfel incit marginea superioara sa depaseasca regiunea
lombara .
- se fixeaza scutecul de unica folosinta ,
- se imbraca cu pantaloni ,
- se asigura confortul si securitatea copilului vorbindu-i pe un ton afectuos cu rabdare si calm .
Semne nespecifice ce semnaleaza starea grava a nou-nascutului si care trebuie vazute de medic :
-incapacitatea de a suge ,
-convulsii,

-letargie sau inconstienta ,

-bradipnee(frecventa respiratorie sub 20/min),apnee(oprirea respiratiei peste 20 secunde ),
-tahipnee(peste 60 de respiratii /min),
-geamat expirator
-tiraj subcostal marcat ,
-cianoza centrala .

STIMULAREA DEZVOLTARII CONTROLULUI SFINCTERIAN SI AL IGIENEI

Intre 1-2ani si 6 luni devine capabil sa stea in sezut nesustinut , sa stea in picioare si sa mearga
singur poate sa urce scarile ,poate retine urina in vezica pentru 2 ore , face diferenta intre senzatia
usoara si cea imperioasa de defecatie si mictionare , comunicind senzatia parintilor si controlindu-si
pentru un interval de timp eliminarile .
ACTIVITATI
- se apreciaza comportamentul copilului,incepindu-se cu controlulu eliminarii scaunului si apoi al
urinii. Se organizeaza un program de eliminare , copilul fiind asezat pe olita la intervale regulate de
timp .
- se atentioneaza copilul cind scutecul este ud si i se atrage atentia cind este uscat pentru a sesiza
diferenta in bine.
- se invata copilul sa exprime verbal sau prin gesturi nevoia de de a elimina .
- se lauda copilul cind isi controleaza sfincterele , evitindu-se pedepsele sau presiunile excesive .
La 3 ani
- copilul ramine uscat in timpul noptii, sta singur pe toaleta.
- activitati :
- este dus la toaleta inainte de de culcare reducindu-se cantitatea de lichide baute inainte de
culcare .Se reduce folosirea olitei in favoarea toaletei,se poate folosi un suport pentru picioare in fata
vasului de toaleta pe care copilul sa puna picioarele si sa se sprijine pentru un confort sporit.
Intre 3- 3ani si 6 luni
- isi spala si isi usuca mainile supravegheat.
- este educat sa-si spele mainile dupa eliminare .

Intre 3,6 ani 4 ani

- incearca sa foloseasca hirtia igienica . Se imbraca si dezbraca singur .
- I se ofera hirtia igienica si i se explica modul de folosinta din fata spre spate . Se folosesc haine
comode i se reaminteste sa traga apa dupa folosirea toaletei. Este incurajat in autonomie.
ALIMENTATIA COPILULUI SANATOS SI BOLNAV
Tehnica alimentatiei la sin
Pregatirea mamei :
-se explica mamei, argumentat stiintific avantajele alimentatiei naturale pentru ea cit si pentru
sugar rolul stimularii olfactive , auditive , tactile , contactul fizic intre mama si sugar , dar mai ales
superioritatea laptelui de mama fata de cel de vaca .
- se asigura un mediu de securitate intern , lipsit de factori nocivi ce pot produce emotii
negative .
- se spala pe maini , isi spala sinii cu apa , imbracata curata iar in caz de afectiuni respiratorii
cu masca.
- stoarce primele picaturi de lapte observind aspectul.
Pregatirea sugarului
Se schimba scutecele , asigurind confortul .
Alaptarea
Mama isi asigura o pozitie comoda , dupa nastere in decubit lateral ,sprijinita pe cot , cu sugarul pe
brat . La citeva zile dupa nastere pozitia cea mai confortabila pentru mama este sezind pe scaun cu
piciorul de partea sinului cu care alapteaza sprijinit pe un scaunel , sugarul fiind culcat pe pe bratul si
antebratul de pe partea sinului .
- atinge obrazul sugarului cu mamelonul , urmarind reflexul de apucare .
- introduce areola mamara in cavitatea bucala a sugarului , sustinind sinul cu mina libera
,asigurind un confort respirator pentru sugar (apasa usor cu degetul sinul din dreptul narinelor sugarului
-se urmareste apetitul sugarului ,raportul intre miscarile de supt si cele de deglutitie (1:1) - cind
numarul de supturi devine mai mare decit cel de deglutitii inseamna ca sinul s-a golit si este necesar sa
se schimbe sinul ,
- daca sugarul oboseste sau se opreste se lasa sugarul sa se odihneasca ,
- sugarul se lasa sa suga pina se satura , daca greutatea sa nu este excesiva (medicul trebuie sa ia
aceasta masura ,de restringere a timpului acordat suptului ).

Asigurarea repausului
- dupa supt mama va ridica usor sugarul in brate sprijnindu-l cu fata ventrala pe piept sau in pozitie
verticala tapotindu-l usor pe spate pentru a eructa .
- daca sugarul a fost desfasat se va infasa .Se va culca in decubit lateral sting 15-20 minute apoi in
decubit lateral drept .
- se supravegheaza permanent sugarul pentru eventualele incidente ce pot apare (regurgitari,
varsaturi, colici abdominale , scaune postprandiale ) .
Igiena sinilor dupa supt
-mama va extrage restul de lapte ramas in sin (daca este cazul ) cu ajutorul unei pompe speciale sau
manual .
- isi spala sanii cu apa si sapun , clatiind foarte bine, dupa care isi sterge sanii prin tamponare cu un
prosop curat . Se lasa sanii liberi la aerul camerei, la razele ultraviolete naturale sau artificiale .
- pastreaza un repaus de 15-30 minute dupa alptare .
Proba suptului
Este o tehnica foarte simpla dar extrem de importanta pentru monitorizare alimentatiei corecte la
sin(a cantitatii de lapte supt la fiecare masa ) . La fiecare supt sugarul se cintareste inainte de masa si
dupa masa timp de 24 de ore .Sugarul trebuie sa fie imbracat cu aceeasi imbracaminte.
Se face o medie a cantitatii supte pentru fiecare prinz .
Se compara cantitatea cu tabelele(vezi puericultura)
Tehnica alimentatiei artificiale cu biberonul
Scop : alimentarea sugarului cu lapte praf ,lapte de vaca sau cu lapte matern (atunci cind alaptarea este
contraindicata ),
- alimentatia diversificata ,
- hidratarea .
Materiale necesare :
- biberon personal sterilizat ,
- tetina sterila ,
- alimentul de administrat .
Executie

- se calculeaza necesarul caloric al sugarului si cantitatea de aliment pentru un prinz .

- se introduce alimentul in biberon si se incalzeste in un vas cu apa ,
- se adapteaza tetina la gura biberonului ,
- se verifica temperatura alimentului picurind citeva picaturi pe tegumentul de la plica cotului - se
tine sugarul in brate ,culcat cu capul pe antebratul mamei sau a persoanei de de ingrijire ,
- cu mina libera se apuca biberonul si se introduce tetina in gura sugarului ,
- se tine biberonul vertical pe gura copilului cu bula de aer formata pe fundul biberonului (prevenind
aerofagia) .
- se supravegheaza sugarul in tot timpul alaptarii urmarind sincronizarea intre supt si deglutitie ,
- cind sugarul numai suge se ridica in pozitie verticala cu capul pe umarul mamei timp de citeva
minute(10-15) , pentru a favoriza eructatia dupa care se aseaza in patut .
- biberonul se spala folosind o perie speciala , cu apa calda si detergent , apoi se clateste din nou si se
sterilizeaza prin fierbere .
- se pastreaza la frigider timp de 48 de ore cite o proba din laptele administrat etichetat cu data , ora ,
produsul si persoana care l-a pregatit.
Alimentatia prin gavaj
Scop: inlocuirea alimentatiei pe cale orala in cazul :
- prematurilor si nou nascutilor fara reflex de deglutitie
- la cei cu anomalii ale faringelui sau a esofagului ,
- problemelor respiratorii(risc de aspirare a alimentelor ),
- constienta abolita .
Materiale necesare :
- sonda Nelaton cu dimensiuni specifice sugarului sau copilului dar si viscozitatii lichidului de
administrat ,
- recipient pentru lichid sau seringa de 10-15 ml sterila
- seringa sterila pentru aspirarea continutului gastric ,
- apa sterila (pentru nou nascut ) sau lubrefiant hidrosolubil pentru sonda ,
- banda adeziva hipoalergenica pentru fixarea sondei
- stetoscop pentru identificarea pozitiei corecte a sondei ,

- alimentul de administrat ,
- materiale pentru dezinfectia mainilor.
Efectuarea tehnicii
Introducerea sondei
- se aseaza copilul in decubit dorsal ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aproximeaza pe sonda lungimea care trebuie introdusa masurind astfel:de la nas la lobul
urechii , apoi la apendicele xifoid sau de la nas la lobul urechii si apoi la jumatatea distantei intre
apendicele xifoid si ombilic marcindu-se ulterior cu o banda de leucoplast zona pe sonda ,
- se lubrefiaza sonda si se introduce prin cavitatea bucala sau endonazal prin faringe si esofag
pina la marcajul facut .
Daca se alege calea orala ,capatul proximal al sondei se introduce spre partea posterioara a
faringelui iar pentru calea endonazala capatul proximal al sondei se introduce spre baza nasului si apoi
se introduce usor spre occiput .
- daca pacientul este copil mare , constient si cooperant ,capabil sa inghita la comanda , se
sincronizeaza patrunderea sondei cu deglutitia si respiratia .
- se extrage sonda urgent daca se observa agitatie ,tuse ,congestie a fetei , anxietate deosebita
- pe tot timpul executiei se pastreaza contactul verbal si fizic cu copilul asigurindu-i un mediu de
siguranta .
- se verifica pozitia sondei prin urmatoarele metode :
- se ataseaza amboul unei seringi la capatul extern al sondei si se aspira existenta
continutului gastric indica prezenta sondei in stomac (absenta continutului gastric nu semnifica ca nu
este sonda in stomac , ar fi posibil ca stomacul sa fie gol sau sa nu vina in contact cu continutul
gastric).
- se introduce cu seringa o cantitate de aer(0,5-1 ml la prematuri si la nou nascuti si 5 ml la
copii) prin sonda si cu ajutorul stetoscopului se percep sunete .Dar este posibil ca capatul sondei sa nu
fie in stomac dar totusi sa se auda zgomote atunci cind capatul distal este deasupra cardiei.
- se fixeaza capatul distal al sondei cu banda adeziva hipoalergenica .
Introducerea alimentului
Pozitia copilului
de preferat , in brate in pozitie orizontala , cu capul si toracele usor ridicat si sprijinit pe bratul
celui care il alimenteaza .

 daca aceasta pozitie nu este posibila , se aseaza in decubit dorsal sau lateral drept , cu toracele si
capul usor ridicat ,cu un cearceaf impaturit (la nou nascut sau sugar mic )sau o perna (la copii)
sub cap si omoplati. .
se incalzeste preparatul de administrat la temperatura camerei , se aspira in seringa si se
ataseaza amboul seringii la extremitatea distala a sondei .
se introduce cu presiune moderata lichidul pentru a se preveni regurgitarea sau varsatura sau
chiar distensia brusca a stomacului .
La sfirsit se introduc 1-5 ml de apa sterila pentru a introduce tot continutul din seringa in stomac
.
sonda se poate tine 24 de ore ,
Pentru scoaterea ei , se penseaza capatul extern al sondei , se indeparteaza romplastul de pe
piele si se extrage usor si rapid sonda .
Ingrijirea dupa tehnica
- se tine copilul in brate citeva minute , in pozitie verticala pentru a preveni regurgitatia,
- se noteaza tipul si cantitatea de aliment precum si lichidul rezidual extras inainte de alimentare ,
toleranta la aliment , manifestari patologice ulterioare alimentarii .
Alimentarea copilului cu alimente solide
Scop aport alimentar adecvat virstei , calitativ si cantitativ ,
- stimularea dezvoltarii musculaturii masticatorii si a limbii .
Materiale necesare :
- farfurie sau castron din plastic ,
- lingurita ,
- tava ,
- hrana adecvata ,
- servet ,
- scaun cu masuta .
Elemente de apreciat :
-dezvoltarea psiho- motorie ,
-apetit ,

-alimente preferate , respinse ,

-alergii alimentare sau intolerante alimentare .
Executie
Pregatirea pentru masa ,

-se schimba scutecul , daca este necesar ,

-se spala pe maini ,

-se creeaza o atmosfera placuta ,lipsita de stimuli care ar putea atrage in sens negativ atentia
copilului ,

-se aseaza comod copilul in bratele altei persoane sau intre perne sprijint in patut sau pe
scaunul cu masuta .

- se protejeaza copilul cu un servet curat ,daca este posibil colorat atragator ,

- se aseaza confortabil si persoana care il alimenteaza in fata copilului , masa fiindu-i servita
fara graba , favorizindu-i deprinderi alimentare corecte .
Alimentare propriu-zisa

- se controleaza mainile copilului pentru a nu avea diverse obiecte pe care sa le bage in gura sau
in mincare , imobilizindu-i mainile cu blindete pentru a nu le introduce in mincare ,daca nu
agreaza acest lucru i se da o jucarie sau un obiect preferat ,
i se ofera initial alimente de baza inaintea celor dulci , eliminind astfel posibilitatea de refuza
alimentul principal pentru cel dulce ,
lingurita este preferat sa fie din material plastic si sa fie incalzita inainta de folosire ,in apa calda
fiarta , se incarca moderat si se plaseaza pe limba copilului cit mai in spate pentru a evita
reflexul de respingere ,
se aduna resturile impinse din gura si se reintroduc ,
se continua alimentatia pina cind copilul este satul .
se vorbeste cu copilul tot timpul mesei, favorizind atit digestia cit si relatiile interumane .
Ingrijiri ulterioare
Se spala fata si mainile copilului,
Se schimba scutecul daca este necesar ,

 Se aseaza copilul in o pozitie sigura, anti-reflux, in patut , comoda si se incurajeaza sa se

odihneasca ,
Se supravegheaza un timp copilul ,
Se noteaza tipul si cantitatea de aliment, toleranta, alimentele favorite sau respinse ,
Se cintareste periodic copilul.
Diversificarea alimentatiei
Reguli :
-alimentele se introduc pe rind nu mai multe de unul odata ,la intervale de 1-2 saptamini intre ele ,
- numai in stare de sanatate deplina a acestuia ,
-se incepe cu cantitati mici crescind progresiv , inainte de cantitatea de lapte ,
-daca un aliment nu este tolerat se renunta pentru o perioada la el , incercindu-se ulterior
-alimentele nu se zahareaza ,
- cind copilul se alimenteaza cu alimente semisolide sau neomogene , care ar putea avea risc de
aspiratie trebuie o supraveghere suplimentara
Jocul copiilor
Functiile jocului
Dezvoltarea senzo-motorie
-stimuleaza abilitatile motorii fine si grosiere si coordonarea miscarilor ,
- stimuleaza dezvoltarea tuturor simturilor ,
- incurajeaza explorarea naturii fizice a lumii ,
- o modalitate de consum a surplusului de energie
Dezvoltarea intelectuala
- explorarea si manipularea a diferite obiecte ca : forma, culoare , consistenta ,marime ,
- experiente legate de numere , relatii spatiale , concepte abstracte ,
- oportunitatea de a practica si dezvolta limbajul,
- oportunitatea de a asimila experiente anterioare in noi perceptii si relatii ,
- ajuta copilul sa inteleaga lumea in care traieste si sa deosebeasca fantezia de realitate .

Aspecte sociale si ale dezvoltarii morale

- invata rolul de adult ,
- oportunitatea de a incerca relatii cu alti copii ,
- dezvolta abilitati si scopuri sociale ,
- incurajeaza interactiuni si dezvoltare de atitudini pozitive in relatii cu altii ,
- influenteaza aspectele comportamentale dupa standarde morale .
Creativitate
- produce o exteorizare expresiva a ideilor creative si intereselor,
- permite exprimarea fanteziei si imaginatiei ,
- permite dezvoltarea talentelor speciale si a intereselor .
Autoaprecierea
- faciliteaza dezvoltarea identitatii ,
- incurajeaza ajustarea propriului comportament ,
- permite testarea propriilor abilitati si compararea lor cu ale celorlalti,
- permite observarea modului in care propriul comportament ii influenteaza pe ceilalti .
Valoarea terapeutica
- permite eliberarea de tensiune si stress,
- permite exprimarea emotiilor si eliminarea impulsurilor neacceptate de standardele sociale ,
- incurajeaza exprimarea unor situatii periculoase intro maniera sigura ,
- faciliteaza comunicarea verbala indirecta si nonverbala a nevoilor , temerilor , dorintelor .
Reguli pentru alegerea jucariilor
- se aleg jucarii potrivite virstei copilului , abilitatilor , intereselor si dezvoltarii sale psiho-motorii ,
- jucariile sa corespunda standardelor de siguranta ,
- sa verifice daca jucaria are toate partile componente ,in primii ani de viata se aleg jucarii rezistente ,
- sa fie usoare , sa nu produca trumatisme daca lovesc copilul,
-

marginile sa fie netede , netaioase , neascutite ,

- se evita cele care se descompun in parti mici ce pot fi inghitite sau aspirate de copii sub 3 ani ,
Se evita cele care pot afecta ochii copilului sau care produc zgomote puternice care le pot afecta
auzul ,
Se inlatura ambalajul din plastic si nu se lasa la indemina copilului , se poate sufoca ,
Se asigura ca o jucarie folosita de un copil mai mare nu poate ajunge in mina unui copil mai mic
putindu-i provoca traumatisme ,
se invata copilul si se supravegheaza cind se joaca cu jucarii pe baza de curent electric ,
se invata copilul mai mare cum sa foloseasca instrumentele sau materialele taioase sau fierbinti
cind confectioneaza diferite obiecte
se obisnuieste sa aseze jucariile ordonat sau in cutii pentru a evita accidentele prin cadere peste
ele ,
se verifica daca partile componente ale jucariilor sunt bine fixate, daca desprinderea lor este
periculoasa ,
Se repara periodic cele stricate ,
se asigura ca materialele din care sunt facute sunt netoxice , nu contin coloranti toxici si se
elimina jucariile din plus care pot produce asfixie .
Masurarea si cantarirea sugarului
Masurarea sugarului
Scop stabilirea lungimii sugarului , in vederea aprecierii cresterii .
- se efectueaza la nastere si apoi periodic , lunar sau de cite ori este nevoie .
Executie se spala mainile cu apa si sapun ,
- se dezinfecteaza cu solutie dezinfectanta pediometrul si se acopera cu un scutec curat ,
- se aseaza copilul in decubit doral , cu capul lipit de capatul pediometrului ,
- se intind picioarele sugarului , apasind usor pe genunchi ,
- se citeste lungimea indicata in centimetri ,
- se noteaza in foaia de observatie .
Cantarirea
Scop stabilirea greutatii sugarului in vederea aprecierii indicelui ponderal sau nutritional .

Executie se spala mainile cu apa si sapun ,

- se aseaza un scutec curat pe cintar ,
- se echilibreaza cantarul ,
- se aseaza sugarul pe cantar tinind mina usor pe trunchiul sau ,
- se citeste indicatia ,
- se imbraca sugarul si se aseaza comod ,
- se noteaza in foaia de observatie ,
- se anunta medicul daca se observa diferente mari in greutate ( peste 100-150 g in 24 de ore )
Aprecierea respiratiei si a circulatiei
Masurarea respiratiei
Scop aprecierea starii de sanatate a nou nascutului si ulterior a sugarului.
Elemente de apreciat amplitidine , ritmul , frecventa respiratorie ,
- coloratia tegumentelor , mai ales peri-oro-nazala
- factori care pot modifica valorile normale (de mediu , fiziologici , etc)
Materiale necesare ceas cu secundar ,
-creion VERDE si foaie de temperatura .
Executie :-se aseaza sugarul in decubit dorsal , comod ,
- se asigura conditii de liniste ,absenta factorilor perturbatori ,
- la copilul agitat , speriat se masoara in timpul somnului ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se aplica palma pe abdomenul sugarului ( la copii mari se masoara ca la adult cu mina
direct pe torace )
- se numara miscarile de expansiune si retractie ale abdomenului sau toracelei timp de 1
minut ,
- amplitudinea si ritmul se masoara prin observatie ,
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in foaia de temparatura .
Masurarea pulsului

Scop - criteriu de apreciere a scorului APGAR,

- aprecierea starii aparatului cardio vascular
- compararea valorilor obtinute cu cele anterioare
Elemente de apreciat caracteristicele pulsului frecventa, ritm , amplitudine ,
- coloratia peri-oro-nazala si a extremitatilor,
- factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare ceas cu secundar ,
-creion ROSU , foaie de temperatura.

Executie se aseaza copilul in pozitie de decubit dorsal in pat,

- se asigura un mediu lipsit de factori stresanti ,
- se spala mainile cu apa si sapun ,
- se repereaza artera (radiala , brahiala , carotida temporala , poplitee , tibiala sau pedioasa ,
la sugarul mic la nivelul fontanelei bregmatice )
- se comprima artera incomplet pe planul osos cu virful degetelor (index si mediu)
-se numara pulsatiile percepute timp de 1 minut apreciind simultan si amplitudinea si ritmul ,
- se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic in foaia de temperatura .
Masurarea tensiunii arteriale
Scop aprecierea starii de sanatate
- compararea cu valorile anterioare ,
- corelarea cu valorile celorlalte functii vitale .
Elemente de apreciat semne sau simptome de hipo- sau hipertensiune arteriala ,
- factori care pot modifica valorile normale ,
Materiale necesare tensiometru cu manseta adecvata virstei (care sa reprezinte 2/3 din lungimea
bratului )
-stetoscop,
- tampoane de vata cu spirt medicinal ,

- creion ROSU ,foaie de temperatura

Masurarea tensiunii se poate efectua prin 2 metode
- tensiometru cu manometru prin metoda ascultatorie sau cea palpatorie ,
- cu tensiometru electronic
Executie
Pregatirea copilului se explica fiecare etapa de executie in functie de nivelul de intelegere al
copilului ,
-se informeaza pe un ton calm asupra a ceea ce va simti in timpul manevrei ,
- se solicita copilului sa ramina linistit in pat pina in momentul in care se masoara tensiunea
arteriala ,
- se asigura un mediu linistit ,lipsit de factori negativi ,
-se asigura o pozitie comoda , in decubit dorsal in pat sau pe bratele apartinatorului(pentru sugar
sau nou-nascut ) ,
-se dezbraca bratul copilului , in asa fel in care sa fie lipsit de orice presiune a hainelor asupra
bratului , la acelasi nivel cu inima , in extensie .
Pregatirea materialelor necesare si efectuarea masurarii
- se spala cu apa si sapun mainile examinatorului ,
- se aplica manseta pneumatica pe bratul copilului , marginea inferioara sa fie la 2-3 cm deasupra
plicii cotului
Metoda ascultatorie :
-

Se fixeaza membrana stetoscopului pe traiectul arterii humerale , sub marginea inferioara a

mansetei , fara a fi acoperita de aceasta ,

Se pompeaza aer in manseta cu ajutorul pompei de cauciuc pina la disparitia zgomotelor

pulsatile ,

Se decomprima manseta pina se aude primul zgomot Korotkoff clar (presiunea maxima sau
sistolica)

se continua decompresia pina cind zgomotele se asurzesc si dispar (tensiunea minima sau
diastolica)

Metoda palpatorie :
- se palpeaza pulsul la artera humerala sau radiala ,

- se pompeaza aer in manseta depasind cu 30 mm Hg valoarea indicata la disparitia pulsului ,

- se decomprima manseta in un ritm 2-3 mm Hg /s si se identifica valoarea la care pulsul devine
perceptibil ,
- se noteaza presiunea reperata pe manometru .
- se imbraca copilul si se aseaza in pozitie comoda ,
se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic pe foaia de temperatura , cu culoare rosie ,
se dezinfecteaza cu tampoane cu alcool sanitar membrana si oliva stetoscopului .
Metoda ascultatorie este mai dificila la copii sub 3 ani .
Um
Masurarea temperaturii corpului
Scop aprecierea functiei de termoreglare la nou-nascut
- aprecierea starii de sanatate in cadrul examenelor periodice ,
- compararea cu valorile obtinute anterior in caz de boala .
Elemente de apreciat starea generala a copilului
-capacitatea de cooperare ,
-aspectul regiunii axilare sau anale .
Materiale necesare termometru maximal individual sau pastrat in solutie dezinfectanta schimbata
zilnic
- tampoane de vata si comprese sterile ,
-solutie lubrefianta
- alcool sanitar ,
- ceas ,
- creion ALBASTRU , foaie de temperatura .
Executie se informeaza copilul ,in functie de nivelul de intelegere , explicindu-i ca trebuie sa sa
ramina linistit
- se spala pe maini cu apa si sapun ,
- se pregatesc materialele necesare , verificind nivelul mercurului sa fie coborit in rezervor

- se clateste termometrul si se sterge cu o compresa uscata .

Efectuarea masurarii temperaturii

- in axila se pozitioneaza copilul in pozitie de decubit dorsal sau sezind in functie de nivelul de de
dezvoltare psiho motorie si starea de constienta , in pat sau in bratele altei persoane ,
- se dezbraca regiunea axilara , acoperind apoi lejer copilul pentru a evita pierderile de caldura ,
- se sterge axila cu o compresa uscata ,
- se aseaza termometrul cu virful metalic in axila paralel cu toracele ,
- se mentine bratul apropiat de trunchi cu antebratul flectat , timp de 5-10 minute
- in rect daca este nevoie se efectueaza toaleta regiunii
-se lubrefiaza virful metalic al termometrului ,
- se aseaza copilul in decubit ventral sau dorsal cu membrele inferioare ridicate ,
- cu mina stinga se indeparteaza fesele si cu mina dreapta se introduce virful termometrului in
rect prin miscari de rotatie si inaintare , aproximativ 1 cm ,
- se mentine 3-5 minute , tinindu-i fesele strinse , linistindu-l .
Ingrijiri ulterioare
se indeparteaza termometrul si se sterge cu o compresa uscata ,
se imbraca copilul si se aseaza comod ,
se citeste pe scala gradata valoarea indicata de termometru ,
se dezinfecteaza termometrul cu alcool , se clateste ,se sterge , se introduce in solutia
dezinfectanta daca nu este individual ,
se noteaza valoarea obtinuta in cifre si grafic , cu culoare albastra in foaia de temperatura.
Temperatura masurata intra rectal este cu 0,5 grade mai mare decit cea masurata in axila .