Placa bacteriana 2 broasca = balon

Detalii
Scris de Dr Trandafir Andrei
Ultima actualizare: 28 Februarie 2015
Creat: 26 Decembrie 2009
Accesari: 3432
0inShare

Placa bacteriana este un sistem microbian,

bine adaptat mediului bucal, ce prezinta o bogata activitate metabolica. Din punct de vedere al
compozitiei, placa bacteriana este un depozit moale ce adera de suprafetele dure dentare dar si de
alte structuri din cavitatea bucala, cum ar fii: mucoasa bucala, proteze fixe sau mobilizabile.
Pentru a evita formarea placii bacteriene trebuie sa intelegem din ce este alcatuita si care sunt
actiunile ei asupra dintilor si gintiilor. Prin prezenta ei pe suprafetele dentare placa dentara este
unul dintre factorii determinanti ai aparitiei cariilor dentare si ai bolii parodontale.
Aspecte clinice
In functie de zona unde se intalneste exista doua tipuri de placa bacteriana: placa bacteriana
supragingivala ce se gaseste la nivelul suprafetelor dentare, mucoasa bucala, palatinala sau
linguala, pe fetele proximale dar si in santuri si fosete, si placa bacteriana subgingivala care se
depune in santul gingival si in pungile parodontale. Placa bacteriana poate fi evidentiata cu
ajutorul revelatorilor de placa sau prin palpare cu sonda si cu ochiul liber atunci cand are o
grosime suficient de mare si culoare galbuie.

Cum se formeaza placa bacteriana?

Principalele cauze de formare ale placii bacteriene sunt dieta, cantitatea si calitatea salivei ,varsta
pacientului. Placa bacteriana se formeaza in trei etape: etapa de formare a unei pelicule care
acopera dintele numita pelicula dobandita, urmata de etapa de colonizare bactriana initiala a
peliculei si etapa de maturare a placii bacteriene. Faza intiala, dureaza doua ore, este reprezentata
de aderarea pe suprafetele dure dentare cat si pe mucoasa bucala a unei pelicule formate din
glicoproteine salivare, resturi celulare si produse de metabolism. Trecerea la urmatoarele etape se
face foarte repede, prin depunerea straturilor de microorganisme, la inceput in spatiile retentive
(santuri si fosete), ulterior cuprinzand toate sprafetele dentare. Odata formata placa bacteriana
continua sa se populeze cu bacterii secundare, sa se maturizeze, iar dupa 30 de zile apare placa
bacteriana matura.

Microorganismele placii bacteriene:

1.Coci (+):
- Streptococul mutans este prezent doar pe suprafetele dure dentare nu si pe mucoasa bucala.
Nivelul streptococului variaza in functie de dieta, igiena orala, nivelul streptococului mutans de
la membrii familiei.
- Streptococul salivarius etse prezent in placa bacteriana, pe mucoasa bucala, apare in cavitatea
bucala la scurt timp de la nastere;
- Streptococul mitis;
- Streptococul sagitus;
- Lactobacilul (lactobacilul casei, lactobacilul salivarius).
2.Coci (-):
- Veillonella;
- Neisseria;
3.Spirochete;
4.Protozoare;

De ce trebuie indepartata placa bacteriana?

Daca nu este indepartata la timp placa bacteriana se transforma in tartru sau poate duce la
aparitia cariilor cariei dentare sau / si parodontozei.
Metode de combatere a placii bacteriene.
Principalul mijloc de control al placii bacteriene a placii bacterene este periajul dentar.
Obiectivele sale sunt indepartarea placii, a depozitelor moi de pe suprafetele dentare si zonele
gingivale adiacente. Pentru efectuarea periajului se folosesc periute cu peri naturali sau sintetici,
de consistenta moale sau medie, schimbate la primele semne de deteriorare. In mod normal
trebuie sa ne curatam dintii dupa fiecare masa, dar se considera ca sunt suficiente cel putin doua
periaje zilnic, seara si dimineata. Dar, esential pentru a realiza o igiena corecta, este important sa
indepartam placa bacteriana si nu numerul de perieri. Ca periajul sa fie eficient trebuie respectate
cateva reguli:
- metoda de periere folosita trebuie sa asigure acoperirea completa a fiecarei suprafete dentare;
- periajul se incepe dintr-o regiune molara, pe fata vestibulara a oricarei arcade spre partea opusa,
revenind de unde s-a plecat dar de data aceasta pe fata linguala;
- fiecare noua plasare a periutei trebuie sa acopere jumatate din zona periata anterior;
- se incepe perierea din zonele in care de obicei nu se executa un periaj corect, succesiunea va fi
schimbata zilnic, astfel ca aceiasi zona sa nu fie periata zilnic ultima.
O alta metoda de indepartare a placii bacteriene este ata dentara (eng: dental floss). Firul se
prinde intre degetul mare si aratatorul fiecarei maini, se trece peste punctul de contact al dintilor
cu o miscare blanda. In cazul in care exista un contract strans firul se introduce ferm, insa
presiunea nu va fi foarte mare pentru a nu leza papila interdentara. Dupa ce a depasit punctul de
contact va fi deplasat de 5-6 ori in sus si in jos pe suprafata dintelui.
Un rol important in prevenirea aparitie placii bacteriene il are apa de gura. Clatirea cavitatii
bucale se indica la 20-30 minute dupa periaj, timp de 1 minut.
Pe langa aceste metode principale exista si metode suplimentare de indepartare a placii
bacteriene: superfloss-ul, periutele interdentare, stimulatoarele gingivale, dusurile bucale, razusa
pentru limba.

Concluzii
Pentru a evita aparitia cariilor si a bolilor gingivale trebuie stabilit un program de ingrijire
zilnica: seara nu trebuie sa mai uiti sa te speli pe dinti, dintii tai sigur vor aprecia asta, iti vor
multumi si daca folosesti ata dentara pentru ca periajul nu poate indeparta toate resturile
interdentare. In cadrul programului stabilit trebuie sa respecti si programarea la medicul
stomatolog pentru ca oricat de bine ti-ai ingrijii dintii va fii foarte greu sau chiar imposibil sa
indepartezi toata placa bacteriana.