Curs 3

FORMAREA RELIEFULUI SCOARTEI.

RELIEFUL STRUCTURAL.

FORMAREA RELIEFULUI SCOARTEI

Geomorfologia - studiaza formele de relief si modificarea lor datorita diferitilor
factori endogeni sau exogeni
Factori endogeni- dinamica interna- miscarile placilor tectonice si
raporturile lor cu interiorul Pamantului
Factori exogeni - dinamica externa-actiunea atmosferei si hidrosferei
Dupa modul de formare si dupa marimea lor, forme de relief ale scoartei
-terestre sunt de ordinul I, de ordinul II de ordinul II:
-De ordinul I (planetare) - cele mai mari forme de relief ale scoartei
- cuprind - blocurile continentale
- bazinele oceanice

-De ordinul II (forme majore de relief)

- sunt unitati in cadrul bazinelor oceanice si a continentelor
- au fost create de actiunea factorilor endogeni
- cuprind - zonele de orogen - cu strate cutate (muntii si dealurile piemontane)
-zonele de platforma- cu strate orizontale (podisuri si campii)

Forme de ordinul III (microforme), care se datoreaz aciunii

distructive (erozionale) sau celei constructive (de acumulare),
a factorilor externi (ap, vnt, zpad, gheari, organisme) sau
tectonici:
- forme erozionale (de denudare)
-erozionale propriu-zise (ogae, vi, canioane, defilee)
-de abraziune marin (caverne marine)
-sufozionare (datorate apelor subterane)
- forme de acumulare
-glaciar - morene
-aluvionare - delte, conuri de dejecie, plaje
-eoliene - dune
-vulcanice
-forme tectonice (datorate deplasrii plcilor tectonice)
- cute, falii, decrori.
Obs. Formele de relief se datoreaz aciunii simultane a mai multor
factori.

DINAMICA INTERNA
Teoria tectonicii placilor-Miscari orizontale se datoreaz curenilor de
convecie din astenosfer (care determin deplasarea convergent sau
divergent a plcilor tectonice) i expansiunii fundurilor oceanice din zonele
de rift.
-Miscari verticale-sunt legate de modificrile n
grosime ale scoarei terestre.
Obs. Miscarile orizontale si cele verticale ale placilor tectonic e sunt
considerate cauzele formarii ansamblelor structurale ale scoartei terestre

Miscarile orizontale
MISCARILE OROGENICE- au ca efect deformatii importante ale stratelor
lanturi muntoase
- cand procesul de deformare mai conserva continuitatea rocilor, au loc
deformatii plicative = CUTE
Elementele unei cute:

a)sinclinal;
b) anticlinal

Obs. Cutele diapire

Cute -drepte (verticale),

-aplecate
-culcate
-rasturnate

Miscari epirogenice (verticale)

Plcile tectonice sunt supuse
unor micri verticale lente,
de urcare sau coborre
(subsiden)- sub greutatea
materialului acumulat,
micri epirogenice.

a) horst; b) graben

FRACTURILE = FALII sunt rupturi in

scoarta terestra care sufera deplasari
Elementele unei falii:
-Flancurile faliei (A si B)
-Planul faliei (P)
-Directia faliei
-Pasul (saritura) faliei (p)
-clasificarea faliilor dup
modul de deplasare al
flancurilor:
a)si b)deplasare sus-jos,
b)c) fa-spate,
c)d) oblic
VULCANISMUL este legat de zonele de rift si de
subductie a placilor tectonice
Topiturile magmatice din astenosfera ajung la
suprafata prin vulcanism, iar aparatul care
genereaza astfel de eruptii este in general un vulcan
Partile componente ale unui vulcan-vatra magmatica,
cosul, conul, craterul
roci piroclastice si roci magmatice

CUTREMURELE DE PAMANT (SEISME sau MISCARI SEISMICE)

Definitie cutremurele sunt miscari bruste, de scurta durata ale scoartei
terestre.
Dupa locul unde este situat focarul,cutremurele pot fi - continentale
- marine
Elementele cutremurelor sunt:
Durata-fractiuni de secunda, rareori cateva secunde
Intensitatea- microseisme- inregistrate de seismografe
- macroseisme- simtite si de om
Frecventa- anual se produc in medie 100.000 de cutremure
(aprox. 1cutremur / 5 minute)
Adancimea- reprezinta distanta masuratape verticala, de la hipocentru
(focar- in adancime) pana la epicentru (la suprafata)
-in functie de adancimea la care se afla hipocentrul, cutremurele
se impart in:
-superficiale 0 - 70 km
-intermediare 50-70 300 km
-adanci 300 700-800 km
EPICENTRU (E)= regiunea de la
Suprafata care se gaseste deasupra
hipocentrului (F)
Unde seismice longitudinale (7-13 km/s), transversale (4-7 km/s),
si superficiale (3-3,5 km/s)

CAUZELE CUTREMURELOR
Cauze cosmice- (de ex. Meteoriti)
Cauze telurice- cutremure de explozii vulcanice(10% )
cutremure de prabusiri
cutremure tectonice- (80 %)
Intensitatea seismelor este apreciata in scara Mercalli
Energia eliberata in timpul unui cutremur constituie principiul scarii Richter
(a magnitudinii)
Scara Richter

Scara Mercalli

1,5

4,5

7,5

10,5

12

Cutremurele din Romania

vrancene- zona Vrancei,
transilvanice (Mures-Tarnave),
banatice(Periam-Vinga),
fagarasene (la S de M-tii Fagaras),
pontice (Constanta-Mangalia),
danubiene (Moldova Noua- Virset)

DEPLASARILE DE TEREN IN MASA

In functie de natura rocilor si inclinarea pantei pe care are loc miscarea se
deosebesc: - deplasari rapide (bruste)- caderi, prabusiri
- deplasari lente spre rapide (1mm/zi- sute de m /zi)- alunecarile,
curgerile noroioase, solifluxiunea, sufoziunea, incovoierea capetelor de
strat
- deplasarile lente (<cativa cm/an)- creep
Dupa tipul miscarii deplasarile pot fi:
-Curgeri- masa de teren curge (sub forma de fluid vascos)
-Alunecari- masa de teren coerenta se deplaseaza pe una sau mai multe
suprafete de alunecare
-Caderi (prabusiri)-materialul desprins ajunge rapid in partea de jos a falezei

1.CREEP-UL este o miscare de lunga durata cu viteza constanta si fara suprafata de

alunecare (cu viteza imperceptibila de pana la 10 mm/an)
-factori importanti in producerea creep-ului sunt: apa in sol si ciclicitatea fenomenului
de inghet-dezghet
2. PRABUSIRILE- sunt caderi bruste ale blocurilor de diferite dimensiuni, slabite si
desprinse de pe pereti abrupti
3. ALUNECARILE- sunt fenomene geodinamice de modificare a reliefului, cu un
caracter in general lent si periodic, prin care se restabileste echilibrul natural al
versantilor si taluzelor
Elementele alunecarii:
1.
2.
3.
4.
5.
6.
7.

suprafata de desprindere
terasa de alunecare
crapaturi transversale
crapaturi longitudinale
suprafata de alunecare
piciorul alunecarii
baza alunecarii

In timpul producerii alunecarii, asupra masei de pamant actioneaza doua forte:

-forta de rezistenta P2 (pasiva) tinde sa tina aceasta masa in echilibru stabil
(coeziunea si frecarea interioara a particulelor)
-forte de alunecare P1 (active) tind sa puna masa in miscare (greutatea proprie,
supraincarcarea exterioara, presiunea hidrodinamica)
-de-a lungul suprafeei de alunecare
acioneaz tot ca for de rezisten:
s, care provine din rezistena la
forfecare nmulit cu suprafaa de
alunecare s
Coeficientul de siguran pentru
estimarea stabilitii versantului este dat
de raportul dintre: momentul forelor de
rezisten (Mr) i momentul forelor de
alunecare (Ma), considerate fa de
centrul O:
Ma = P1d1
=Mr/ Ma
Mr = P2d2 + sR

Mr = Ma , =1, starea de echilibru limit

Mr < Ma ,<1, versantul i pierde echilibrul
Mr > Ma , >1, versantul se afl teoretic n echilibru stabil
Obs. Pierderea stabilitii versanilor i taluzurilor are loc ca urmare a
depirii rezistenei la forfecare n interiorul masei de pmnt.

4.INCOVOIEREA CAPETELOR DE STRAT

-se formeaza pe pante de diferite inclinari, atat in roci moi cat si stancoase
-capetele stratelor se indoaie
gravitational in aceeasi parte cu
panta versantului (de obicei se
observa in depozitele
marnoase-argiloase si mai putin in
cele calcaroase)

5.TASAREA -este un proces de indesare datorita propriei greutati a rocii sau

datorita greutatii de deasupra (inclusiv a constructiilor)
6.SUFOZIUNEA reprezinta tasarea
pamantului datorita dizolvarii
conponentilor solubili sau antrenarii
particulelor solubile din roci, de catre
apele subterane
Obs. Deplasarile de teren datorate
sufoziunii se combat prin drenaj

SOLIFLUXIUNEA este un proces de curgere lenta

a paturii superficiale de sol sau material dezagregat,
saturat cu apa, in timpul dezghetului, pe un substrat
dezghetat si o panta cu inclinare mica
FENOMENE CARSTICE- totalitatea proceselor
geologice care se produc in roci solubile, in special
calcare, ca urmare a circulatiei apei, subterane,mai
ales incarcate cu CO2
Roci solubile- sarea, gipsul si anhidritul, calcarul si
dolomitul
Manifestari carstice -de suprafata - Doline, poduri
naturale, chei
- interioare - pesteri, canale
subterane
Relieful calcaros este determinat de
proprietile fizice ale rocilor carbonatice
(duritate,omogenitate, grad de fisurare). Intervin i
factorii chimici, ns secundar celor fizici.
Relieful carstic este condiionat de
proprietile chimice ale calcarelor (dizolvarea
datorat solubilitii rocilor)