INTELEGEREA

&
TRATAREA
ALCOOLISMULUI
Michael J. Herkov, Ph.D.

Auburn University, Alabama

Florida, USA

Jacksonville, Florida

University of Florida

University of North Florida

St. Justin Martyr Orthodox

Church

St. Justin Martyr Orthodox

Church

Arch Bishop Dmitri of Dallas

Fr. Ted Pisarchuk

Herkov Family

John and Stephen at Football

CAND AU INCEPUT
OAMENII SA FOLOSEASCA
ALCOOLUL?

Referiri biblice la alcool

Alcoolul facea parte din alimentatia
oamenilor

Facerea 14:18

Iar Melhisedec, regele Salemului, i-a adus

pine i vin.

Egiptenii foloseau alcoolul chiar in

4000 IH
Chinezii foloseau alcoolul inca din
7000 IH
Alcoolul distilat a fost produs de
chimistii musulmani in sec. 7 si 8.

DE CE
CONSUMA OAMENII ALCOOL?

MOTIVE?

Curiozitate?
Presiunea anturajului?
Auto-medicatie?
Diminuarea stressului
Depresie
Energie

Recompensa creierului

Sentimente placute

Motive pentru consumul de alcool

Auto-medicaie
O problema psihologica cauzeaz durere si
disconfort, iar persoana folosete anumite substane
pentru a diminua temporar durerea.
33%-62% dintre femeile alcoolice au fost abuzate
sexual in copilrie
Substanele servesc drept:

Stimulenti Se simt in verva

Anxiolitice Calmeaz nervii
Afecteaz creierul in mod similar cu medicamentele

CE ESTE ADICTIA?

Aiurea, cat timp o sa le iei

zilnic, dup cum am
planificat, nu trebuie sati fie teama de adictie!

ADICTIA NU ESTE

CONSUM

INTOXICATIE

ALCOOLUL DEVINE
O PROBLEMA ATUNCI CAND:

O persoana
Esueaza in

indeplinirea sarcinilor
majore de rol la
serviciu, scoala sau
acasa
Absenteaza
Rezultate slabe
Probleme
comportamentale
Neglijenta

ALCOOLUL DEVINE
O PROBLEMA ATUNCI CAND:

O persoana continua sa consume alcool in

situaii periculoase sau

In ciuda problemelor legale

datorate consumului de
substane

ALCOOLUL DEVINE
O PROBLEMA ATUNCI CAND:

O persoana continua sa
bea in ciuda problemelor
din relaiile cu prietenii si
familia

ALCOOLUL DEVINE
O PROBLEMA ATUNCI CAND:

Toleranta

Sevraj

Nevoia de a consuma cantitati mai

mari de alcool pentru a obine efectul
dorit
Simptome fizice asociate ncetrii
consumului

Incapacitatea de a reduce sau opri

consumul de alcool

ALCOOLUL DEVINE
O PROBLEMA ATUNCI CAND:

Persoana isi petrece o mare

perioada de timp pentru obinerea,
consumul sau recuperarea din
alcool

Renunarea sau limitarea unor

activitati sociale, ocupationale sau
recreationale semnificative datorita
consumului de alcool

DE CE AJUNG OAMENII SA FIE

DEPENDENTI DE ALCOOL?

Modele ale Adictiei

Foarte bine! Nu ar trebui sa
le dea voie oamenilor sa isi
manifeste dependentele
antisociale in public!

Fumatul
permis doar
in baruri!

E alcoolul un pacat?

247 referine biblice la

alcool

Iisus si alcoolul

Prima minune
Fariseii Il acuza pentru ca
gusta din vin
Euharistia

Numrul referinelor biblice

Beneficiile alcoolului

Vin

Consumul acceptat ca si o parte normala a

culturii

58

Vinul e numit a fi o binecuvantare a lui

Dumnezeu

27

Folosit in ofrande si sacrificii

24

Pierderea vinului ca exemplu al

blestemului lui Dumnezeu

19

Numrul referinelor biblice

Pericolele alcoolului

Vin

Exemple ale abuzului de alcool

16

Juraminte de abstinenta

15

Avertizarea impotriva abuzului

13

Reguli pentru alegerea diaconilor

Avertizrile
Vechiului Testament privind alcoolul

Facerea 9:20-26 Noe se imbata; rezultatul a constat

in imoralitate si probleme familiale.
Lot era atat de beat incat nu a stiut ce face; acest
lucru a condus la imoralitate
Levitic 10:9-11 Dumnezeu le porunceste preotilor
sa nu bea pentru a putea face diferenta dintre ce e
sfant si ce nu e sfant.
Pilde 23:29-30 Pentru cine sunt suspinele, pentru
cine vicrelile, pentru cine glcevile, pentru cine
plnsetele, pentru cine rnile fr pricin, pentru cine
ochii ntristai? Pentru cei ce zbovesc pe lng vin,
pentru cei ce vin s guste buturi cu mirodenii.

Avertizrile Noului Testament

Luca 12:45 Hristos ne avertizeaz mpotriva beiei

Luca 21:34 Beia ii va face pe unii sa nu fie
pregtii pentru revenirea Domnului
1 Corinteni 5:11 Daca un frate cretin e beiv, sa
nu va amestecai cu el.
1 Corinteni 6:10 Beivii nu vor moteni imparatia
lui Dumnezeu
1 Timotei 3:2-3 Episcopii (cei in vrsta) trebuie sa
fie panic, nebetiv si sa se tina departe de vin.
1 Timotei 3:8 Diaconii trebuie sa fie demni de
respect si nu dedai la butura.

Abuzul de alcool e un pacat

Hamartia Ratarea intei

Hristos si Sfnta lui
Biserica vindeca toate
pcatele
Acest lucru nu interzice
folosirea rugciunii si a
altor tipuri de tratament

Modelul moral

Bazat pe:

Adictia e o alegere
Adictia poate fi oprita prin simpla luare a unor
decizii diferite
Bazat pe observarea comportamentului de consum
normal de alcool manifestat de majoritatea
oamenilor
Bazat pe termenul de abuz
Asociat de obicei cu modelele religioase
Conduce la rusine si ascundere

Modelul sociocultural

Se concentreaz asupra variabilelor

religioase, culturale si familiale
E argumentat prin:

Rate diferite ale adictiei in culturi diferite

Problema consumului de alcool de ctre
unii copii si adolesceni in anumite culturi
Prohibiii culturale sau sanciuni mpotriva
comportamentelor inadecvate

Modele psihologice

Personalitatea dependenta

Dificultati in adaptarea
comportamentului, cu dovezi de
comportamente exacerbate in diferite
domenii (substane, sex, cheltuit etc.).
Susine ca tratarea unei adictii va
conduce doar la schimbarea obiectului
dependentei
Puine cercetri pentru a sprijini aceste
teorii

Modele psihologice

Invatarea sociala

Obiceiuri rele formate prin urmarea

modelului altora
Abuzul de alcool e iniiat de factori
stresori sau prin imitare
Asteptari

Oamenii care cred ca substanele reduc

stresul sunt mai predispui spre
consumul de alcool in perioadele de
stres
Oamenii tind sa se comporte conform
efectelor alcoolului (aa cum le percep
ei), chiar daca li s-a administrat placebo.

Rate diferentiale
pentru alcoolism la copii
50
45
40
35
30
25
20
15
10
5
0
Alcoholic
Parents Abstinent
Parents Mild to Moderate
Parinti alcoolici
Parinti abstinenti
Parinti
Parents
cu consum
usor si moderat

Teoria invatarii sociale

Adictia e un comportament invatat si e rezultatul observrii

si imitrii (interaciuni sociale si familiale)
E meninut prin ntriri pozitive (recompensa sentimente
plcute) si
ntriri negative (evitarea experienelor negative) asociate
simptomelor sevrajului, durerii emoionale.

Modelul de boala

Organizaia Mondiala a Sanatatii a recunoscut

adictia ca boala in 1956
Asociaia Medicala Americana o numete
boala in 1965
Caracteristicile unei boli:
IREVERSIBILA
PROGRESIVA
INCURABILA
Trstura cheie este incapacitatea persoanei de
a-si controla butul, iar tratamentul e
reprezentat de Abstinenta totala.

Factori genetici

Atribuita unei vulnerabilitati a creierului datorita

structurii genetice / biologice a individului
Factori genetici
Copiii alcoolicilor au riscul de 4 ori mai mare
de a fi alcoolici
Gemenii identici cu parinti alcoolici, dar
crescui de familii non-alcoolice prezint un
risc de 3 ori mai mare de a dezvolta alcoolism
dect gemenii nascuti in familii non-alcoolice si
crescui in familii alcoolice
Au fost identificate gene specifice care
reglementeaz modul in care reacionam la
alcool

Care sunt cauzele adictiei?

Drogul

Persoana

Mediul

Alcoolismul
ca recompensa a creierului

Introducere
in
creier

Structura creierului

Neuronul este celula creierului

Comunicarea neuronilor

Electrica in interiorul neuronului

Chimica intre neuroni

senzatiile

miscarea
rationamentul

vederea

recompensa
memoria
durerea

coordonarea

Mecanismul
recompensei si
Adictia

Recompense naturale
Mncarea
Apa
Sexul
Afeciunea

Circuits implicate
Involvedin
Inabuzul
Drug Abuse
and Addiction
Circuitele
si dependenta
de droguri

of these
must
be considered
Toate All
acestea
trebuie
luate
in considerare in
developing strategies to
dezvoltareain
de
strategii pentru tratarea eficienta a
effectively treat addiction
adictiei

Activarea mecanismului recompensei

de catre drogurile adictive

Alcoolul afecteaza diferite

sisteme de neurotransmitatori

Alcoolul elibereaza peptide opioide care faciliteaza eliberarea de dopamina

Receptorii Dopaminei D2 sunt mai scazuti in Adictie

DADA

Cocaina
DA
DA DA

Disponibilitatea
Receptorilor DA D2

DADA

Metadona

Alcool

DA
DA
DA
DA DA

Circuitul Recompensei

Abuz de Non-Drog

DADA

DA
DA

DA
DA

Circuitul Recompensei

Heroina

Control

Dependent

Abuz de Drog

Neurotransmitatorii si receptorii
Acidul gamma-aminobutiric (receptorii GABAA, GABAB; cei GABAA
sunt afectati de alcool
Intensificarea functionarii GABA pe durata intoxicarii
Reducerea numarului de receptori GABAA in faza consumului
cronic de alcool
Glutamat - receptorii (NMDA, AMPA kainat)
Descresterea functionarii glutamatului pe perioada intoxicarii
Consumul abuziv cronic determina o up-regulare si o crestere a
nivelului glutamatului

Neurotransmitatorii si receptorii
Dopamina (receptorii D1, D2, D3, D4)
Alcoolul, ca si substanta de recompensa, este asociat cu eliberarea
de dopamina in centrul placerii de la nivelul creierului (calea
dopaminergica mezolimbica)
Serotonina 5HT (mai multi receptori, mai ales 5HT3)
Receptorii 5HT3 sunt asociati cu intarirea efectelor de recompensa
ale consumului de alcool
Receptorii 5HT1A sunt asociati consumului de alcool, intoxicarii si
dezvoltarii tolerantei

Neurotransmitatorii si receptorii
Opioidele (receptorii , , )
Consumul de alcool este asociat cu intesificarea eliberarii de
opioide endogene
Exista o corealtie seminifiactiva intre disponibilitatea receptorilor
-opioizi si pofta de a bea din faza de dezintoxicare a persoanelor
dependente de alcool

Metabolizarea alcoolului

Metabolismul depinde de
gender
mrimea rasei
condiia fizica
consumul de mncare

Tipul buturii afecteaz rata

absorbiei:

vin > whiskey > bere

Absorbtia

Alcoolul e metabolizat (eliminat) prin

dehidrogenarea alcoolului (ADH) in stomac si
ficat
ADH variaza, functie de persoane si etnii
Barbatii metabolizeaza ~30% in stomac
Femeile metabolizeaza ~10% in
stomac
Unele grupuri asiatice nu
prezinta ADH

Alcool Efecte pozitive asupra sanatatii

Doze scazute pana la moderate:

2 unitati/zi diminueaza riscul afectiunilor cardiace

Nu exista dovezi ale unor efecte persistente, daunatoare

Mecanismul creste nivelul sanguin al lipoproteinelor cu
densitate mare

Nivele scazute:

stimuleaza rasul, comportamentul amuzant

reduce inhibitia
socializarea

Probleme asociate consumului de alcool

Consumul excesiv de alcool contribuie la

5 din 10 decese in U.S.
Tulburri ale ritmului cardiac, afectarea
muchiului cardiac
hipertensiune
afectarea pancreasului
osteoporoza
afectarea esutului cerebral
afectarea musculaturii scheletului
suprimarea sistemului imunitar
tulburri ale somnului

Probleme de sanatate
relationate alcoolului

cancer (oral, esofagian, gastric, hepatic,

pulmonar, colorectal, de san)
incarcarea grasa a ficatului si ciroza
Probleme sexuale
Deficiente de nutritie
Accidente auto sau de alta natura,
suicid

Alcoolul si cel Nenascut

Consumul de alcool matern

in perioada prenatala

Cea mai folosita substanta ce afecteaza dispozitia

Afecteaza dezvoltarea embrionului (efect
teratogen)
50,000 bebelusi se nasc anual cu afectiuni
relationate consumului de alcool
Chiar si un singur pahar poate prezenta un risc
pentru sanatatea bebelusului; cu toate acestea,
20% dintre femei beau pe parcursul sarcinii
Consumul masiv de catre barbati poate conduce la
infertilitate

Efecte generale ale consumului de alcool prenatal

Poate afecta in mod negativ dezvoltarea si

functionarea placentei, organelor fatului si
sistemului nervos central.
Alcoolul din circuitul sanguin al femeii
ajunge la bebelus intr-un minut si poate
ramane acolo timp de 24 de ore
Efectele depind de doza, modul de consum
si momentul expunerii la alcool

Efectele expunerii la alcool

Bautul cronic poate avea un impact multiplu

si mult mai difuz
Creste riscul pierderii sarcinii, greutatii
scazute la nastere, nasterea de bebelusi
morti sau decesul la scurt timp dupa nastere

Creierul fetal

SINDROMUL
ALCOOLIC FETAL

Sindromul alcoolic fetal

Sindromul alcoolic fetal -SAF

Caracteristici

O structura corporala mica / deficienta de

crestere
Disfunctia sistemului nervos central
Malformatii faciale caracteristice

circumferinta craniana mica

plierea pielii la coltul ochilor
deschiderea redusa a ochilor
piramida nazala mica
buza superioara subtire
canal nazal plat

Efectele SAF/EAF asupra dezvoltarii creierului

Slaba dezvoltare a corpului calos

Unele celule migratoare esueaza in
atingerea destinatiilor adecvate
Moartea tesutului nervos in anumite regiuni
Cerebel (miscarea si echilibrul)
Ganglionul bazal (miscarea voluntara, perceptia,
gandirea si memoria)

Consumul de alcool la adolescenti

Efectele alcoolului asupra

creierului adolescentin

Dezvoltarea creierului are loc pana la maturitatea

timpurie
In adolescenta, au loc diferentierea si
mielinizarea, rezultand in conexiuni mai putine,
dar mai rapide

Mai intai, se maturizeaza partea

posterioara a creierului, activitatile
senzoriale si fizice fiind favorizate
comparativ cu cele mai complexe sau
care necesita un efort cognitiv mai inalt.

Creierul adolescentului

Creierul adolescentin prefera

Senzatii tari, activitati cu efort scazut

Control scazut al emotiilor
Interes crescut fata de stimuli noi

In consecinta, adolescentii
demonstreaza comportamente
riscante, impulsive, o slaba
planificare si judecata

Diferentierea are loc in mai multe stadii, incepand cu

partea posterioara a creierului inspre partea anterioara
amigdala

judecata

emotiile
motivatia
cortexul
prefontal
nucleus
accumbens
cerebel

Coordonarea
fizica;
procesare
senzoriala;

Procesul de diferentiere

Procesul este complet inainte

de varsta de 24 de ani
judecata

emotiile

motivatia

Coordonarea
fizica;
procesare
senzoriala;

Adolescentii sunt
mai sensibili la alcool decat adultii

Afirmatia se bazeaza pe:

Cobaii adolescenti sunt mai
putin sensibili la efectul
sedativ si la cel de afectare
motorie al intoxicarii decat
adultii

Adolescents Alcohol Susceptibility

Cobaii adolescenti sunt mai sensibili la
dezinhibitia sociala datorata consumului
de alcool
Cum sa nu!
Vrei o bere?

Vulnerabilitatea adolescentina la alcool

Cobaii adolescenti
intoxicati au
rezultate mult mai
slabe la sarcinile de
memorie decat
cobaii adulti beti
Volumul redus al
hipocampusului (1035%)

Directie

gresita

Studii pe bautul adolescentin

Adolescentii de 15-16 ani care abuzeaza
de alcool au o memorie mai slaba

Dependenti
de alcool
Lotul de
control

Vulnerabilitatea adolescentina la alcool

Alcoolul reduce hiperexcitabilitatea,

o trasatura observata mai ales la
adolescenti

Hiperexcitabilitatea este o
caracteristica a Tulburarii de
Comportament si a ADHD,
intalnite deseori la adolescentii
care au probleme cu alcoolul
Datorita faptului ca senzatia de
relaxare e temporara, consumul de
alcool este astfel intarit

Datele din cercetari sugereaza faptul ca adolescentii

sunt mai putin sensibili la efectele alcoolului
Monitorizarea viitorului, 2001
100
80

5+drinks
bauturi
rand,
in2 weeks
5+
in la
row,
past

60

Been
drunk
past
month luna
Am fost
beat
in ultima

ultimele 2 saptamani

40
26
20
0

14

24

30

32

Clasa
VIII-a
8th aGraders

a X-a
10th Clasa
Graders

Clasa
a XII-a
12th
Graders

Ratele dependentei de alcool

la adolescenti si adulti
Anul trecut

21+

17-20

Rata dependentei %

7.2

14.6

18-19
10.5

Intoxicarea cu droguri si alcool disrupe in

mod VIZIBIL functionarea creierului:
Efectele intoxicarii cu alcool asupra metabolismului
creierului

abstinent

intoxicat (0.1 mg%)

Efectele intoxicarii cu alcool asupra metabolizarii

glucozei la nivelul creierului (indicator la
functionarii cerebrale)
Descreste
cortexul prefrontal
Stranguleaza
circumvolutionile

Cresterea
amigdalei

Alcoolul descreste activitatea ariilor implicate in control si

creste activitatea ariilor implicate in reactivitatea emotionala

Studii pe bautul la adolescenti

Nivelele alcoolului in sange

Depinde de:
Greutate
Cantitatea de mancare si apa din stomac
Bauturile alcoolice carbogazoase
Sex
NAS = (150/greutatea corporala) x (% alcool/50)
x (grame consumate) x (0.025)

Drink
s
A

Greutatea corporala in Pounds

Barbati
100

120

140

160

180

200

220

240

.04

.03

.02

.02

.02

.02

.02

.02

.08

.06

.05

.05

.04

.04

.03

.03

.11

.09

.08

.07

.06

.06

.05

.05

.15

.12

.11

.09

.08

.08

.07

.06

.19

.16

.13

.12

.11

.09

.09

.09

.23

.19

.16

.14

.13

.11

.10

.09

.26

.22

.19

.16

.15

.13

.12

.11

.30

.25

.21

.19

.17

.15

.14

.13

.34

.28

.24

.21

.19

.17

.15

.14

10

.38

.31

.27

.23

.21

.19

.17

.16

One drink is 1.25 oz. of 80 proof liquor, 12 oz. beer, or 5 oz. of wine
B Subtract .01 for each hour of drinking

Influence

Possibly

Impaired

DUI

Greutatea corporala in Pounds

Femei

DrinksA

InfluenceB

90

100

120

140

160

180

200

220

.05

.05

.04

.03

.03

.03

.02

.02

.10

.09

.08

.07

.06

.05

.05

.04

.15

.14

.11

.10

.09

.08

.07

.06

.20

.18

.15

.13

.11

.10

.09

.08

.25

.23

.19

.16

.14

.13

.11

.10

.30

.27

.23

.19

.17

.15

.14

.12

.35

.32

.27

.23

.20

.18

.16

.14

.40

.36

.30

.26

.23

.20

.18

.17

.45

.41

.34

.29

.26

.23

.20

.19

10

.51

.45

.38

.32

.28

.25

.23

.21

One drink is 1.25 oz. of 80 proof liquor, 12 oz. beer, or 5 oz. of wine
B
Subtract .01 for each hour of drinking

Possibly

Impaired

DUI

Nivelul alcoolului in sange:

Si ce daca?(8)

NAS = de la 0.03 la 0.12 (Euforie)

Incredere in sine /indraznet
Perioada scurta de atentie
Judecata slaba
Afectarea abilitatilor motorii fine

Nivelul alcoolului in sange

NAS = de la 0.09 la 0.25 (Excitatie)

Somnoros
Pierderea memorie
Scaderea timpului de reactie
Necoordonare/pierderea echilibrului
Vedere incetosata si afectarea simturilor

(8)

Nivelul alcoolului in sange

NAS = de la 0.18 la 0.30 (Confuzie)

Confuz/ametit
Surescitat
Nu poate vedea / vorbire ingreunata
Necoordonat / somnoros
Poate simti mai greu durerea

Nivelul alcoolului in sange

NAS = de la 0.25 la 0.40 (Stupoare)

Abia se poate misca
Nu poate raspunde la stimuli
Nu poate sta in picioare sau umbla
Voma
Trecere din starea de constienta in inconstienta

Nivelul alcoolului in sange

NAS = de la 0.35 la 0.50 (Coma)

Inconstient
Deprimarea reflexelor
Scaderea temperaturii corporale
Scaderea ritmului respiratiei
Scaderea rimtului cardiac
Poate muri

Nivelul alcoolului in sange

NAS = mai mare de 0.50 (Deces)

Oprirea respiratiei
Asta spune tot!

Care sunt sansele tale sa ai un accident?

Riscul relativ pentru un accident mortal

Probabilitatea unei coliziuni

Cu cat e mai mare

concentratia de
alcool in sange, cu
atat e mai mare
riscul de a fi
implicat intr-un
accident fatal.
Source: AAA Traffic Safety Department

Iti trece prin cap sa bei ceva si sa te urci la

volan?
Un pahar de bere te poate costa mult mai mult decat 3,50 $ daca nu ii dai
altcuiva cheile masinii. Iata cum ar trebui sa isi cheltuiasca cineva cea mai mare
parte a salariului, daca e prins conducand sub influenta alcoolului.
Costuri imediate:

Paharul de 7.000 $

Towing
Avocat
Amenda
Curs de educatie despre alcool
Taxe de judecata

$100
3,500
400
100
400

Costuri pe termen lung:

Suprataxa la asigurare
Redobandirea carnetului
TOTAL COSTURI FINANCIARE:

1,500
1,000
$7,000

COSTURI INDIRECTE:
Impactul asupra carierei sau vietii personale
Rusinea adusa familiei si prietenilor
Source: Community Traffic Safety Team

Sindromul sevrajului la
alcool

Epidemiologia sevrajului la alcool

O reactie potential fatala a corpului la incetarea

brusca a consumului de alcool.
Transpiratie, insomnie, stari de rau, halucinatii, anxietate
si convulsii
Prevalenta pe durata vietii este de 14%

Barbatii predomina cu un raport de 5:1

Manualul de Diagnostic si Statistica a Tulburarilor Mentale, ed. IV

Stadiul I: Tremor

Simptomele apar la 6-36 de ore dupa ultimul pahar

13-71% dintre pacinetii dependenti de alcool dezvolta
simptome de sevraj
Cauzat de hiperactivitatea autonoma

Saitz et al. Pharmacotherapies for alcohol abuse. Med Clin of North America. 1997;81:881-907.

Stadiul I: Tremor
Simptome
Tremor
Anxietate
Agitatie
Insomnie
Diaforeza
Anorexie
Stare de rau
Palpitatii

Semne
Tahicardie
Hipertensiune
Hiper-reflexe
Hipertermie

Hall, et al. The Alcohol Withdrawal Syndrome. Lancet, 1997;349:1897-1900.

Stadiul II: Halucinatiile la alcool

Apar la 12-48 ore dupa ultimul pahar

3-10 % dintre sevraje dezvolta halucinatii
Durata e variabila
De obicei, vizuale (elefanti roz)
Uneori, auditive, tactile (furnicaturi), olfactive

Hall, et al. The Alcohol Withdrawal Syndrome. Lancet, 1997;349:1897-1900.

Erwin, et al. Delirium Tremens. Southern Medical Journal, 1998: 91: 425-32.

Stadiul III: Convulsiile Rum Fits

Apar la 6 - 48 ore dupa ultimul pahar

3 - 15% dintre pacientii netratati ajung sa aiba
convulsii
Grand mal
Riscul este marit de durata abuzului de alcool
40% sunt episoade singulare
30% dintre pacientii netratati ajung in delirium
tremens

Saitz et al. Pharmacotherapies for alcohol abuse. Med Clin of North America. 1997;81:881-907.
Erwin, et al. Deliriums. Southern Medical Journal, 1998: 91: 425-32.

Stadiul III: Convulsiile Rum Fits

Alcoolul este un factor de risc independent pentru

convulsii
Retrospectiva a 308 pacienti cu episoade
convulsive noi dintr-un spital municipal
Consum de 51-100 gr/zi = de 3 ori mai mare
Consum de 101-200 gr/zi = de 8 ori mai mare
Consum de 201-300 gr/zi = de 20 ori mai mare

Nota 10 gr= 1 bere

Stephen KC, et al. Alcohol Consumption and Withdrawal in New-Onset Seizures. NEJM, 1988: 319: 666--73.

Stadiul IV: Delirium Tremens

Incepe la 3 - 5 zile dupa ultimul consum

Apare la mai putin de 5% dintre pacientii cu sevraj
Marcat prin dezorientare si confuzie generala
Mortalitate: 2-10%
Deces: cauze cardiovasculare, metabolice si infectii

Holbrook A, et al. Diagnosis and management of acute alcohol withdrawal. CMAJ, 1999: 160: 675-80.

Stadiul IV: Delirium Tremens

Simptome
Confuzie
Halucinatii
Hiper-reactivitate

Semne
Hipertensiune
Tahicardie
Febra

Erwin, et al. Delirium Tremens. Southern Medical Journal, 1998: 91: 425-32.

TRATAMENTUL

Tratamentul

Tratamentul functioneaza?

Studii privind Tratamentul

Abuzului de Droguri
(Finantat de NIDA)

O trecere in revista a Studiilor

Nationale privind Rezultatele
Tratamentului
Charts Prepared & Released for Public Use by
Dwayne Simpson (TCU), Robert Hubbard (NDRI-NC), Douglas Anglin (UCLA), &
Bennett Fletcher (NIDA)

Drug Abuse Treatment Outcome

Studies

A treia evaluare nationala a eficientei programelor de tratament

Finantat de
Institulul
National
pentru Abuzul
de Droguri

1991-93
11 Orase
96 Programe
~10,000 Pacienti
Toate tipurile de tratament
Follow-up: 1 si 5 ani

Peste 60 de studii publicate

Psychology of Addictive Behaviors (Dec 97)
Drug and Alcohol Dependence (Dec 99)
Archives of General Psychiatry (June 99)

DATOS: Planul de esantionare

Culegerea de date longitudinale

Portland
Minneapolis
Admitere (1991-93)
Chicago
San Jose
In timpul tratamentului (1-3 mos)
Pittsburgh
Phoenix

Anul 1 post-tratament
Anul 5 post-tratament

New
York
Newark

New Orleans
Houston

Miami

Esantioane din 11 orase de pe teritoriul U.S.A.

Include 10,010 admiteri in 96 programe

N=2,774 din 21 programe rezidentiale pe termen lung (RTL)
N=2,574 din 32 programe ambulatorii ne-medicamentoase (ANM)
N=3,122 din 14 programe rezidentiale pe termen scurt (RTS)
N=1,540 din 29 tratament ambulatoriu cu metadona (TAM)
Flynn, Craddock, Hubbard, Anderson, & Etheridge, 1997 (PAB)

Programe rezidentiale pe termen lung

(RTL)
Schimbari inainte si dupa tratament
100

Pre

Post

88
77

80
66
60
41

40
40
22

24
19

17

20

16

13

6
0
Cocaine
(Weekly)*

Heroin
(Weekly)*

Heavy
Alcohol*

Illegal
Activity*

No FT
Work*

Suicidal
Ideation*
*p<.001

% of DATOS Sample (N=676)

Hubbard, Craddock, Flynn, Anderson, & Etheridge, 1997 (PAB)

Programe ambulatorii
ne-medicamentoase (ANM)
Schimbari inainte si dupa tratament
Pre

100

Post
82
76

80

60
42
40

31
25

22

18
20

15

14

Heavy
Alcohol*

Illegal
Activity*

19
11

0
Cocaine Marijuana
(Weekly)* (Weekly)*

No FT
Work*

Suicidal
Ideation*
*p<.001

% of DATOS Sample (N=764)

Hubbard, Craddock, Flynn, Anderson, & Etheridge, 1997 (PAB)

Programe rezidentiale pe termen scurt

(RTS)
Schimbari inainte si dupa tratament
100

80

Pre

67

67

60

64

48

40

30

31

26
20

21
20

Post

11

16
11

0
Cocaine Marijuana
(Weekly)* (Weekly)*

Heavy
Alcohol*

Illegal
Activity*

No FT
Work

% of DATOS Sample (N=799)

Suicidal
*p<.001
Ideation*

Hubbard, Craddock, Flynn, Anderson, & Etheridge, 1997 (PAB)

Tratamentul abuzului de alcool

Componente de baza si servicii comprehensive
Medical
Financiar

Locuinta &
Transport

Tratament
de baza
Evaluare la
admitere

Ingrijirea
copilului

Planuri de
tratament

Consiliere de
grup / individuala
Bazat pe
abstinenta
Farmaco-terapie

Sanatate
mentala
Monitorizarea
urinei
Management
de caz
Asistenta
continua

Auto-ajutor
(AA/NA)

Familial

Risc SIDA
/ HIV

Vocational

Legal

Etheridge, Hubbard, Anderson, Craddock, & Flynn, 1997 (PAB)

Educational

Cum se schimba oamenii?

Procesul schimbarii

Procesul schimbarii

Modelul transteoretic
Prochaska si DiClemente (1984)
Ignorarea initiala sau negarea problemei
Schimbarea are loc treptat
Decizia interioara folosind analiza
cost/beneficiu
Persoana trece prin 5 stadii diferite ale
schimbarii

Modelul transteoretic

Fazele schimbarii
Precontemplarea
Nu vede nicio problema
Nu isi doreste
schimbarea
Descurajat de schimbare
Crede ca schimbarea nu
e posibila

Modelul transteoretic

Contemplarea

Isi da seama ca exista o problema si se

gandeste daca e cazul sa intreprinda
ceva
Se chinuie sa inteleaga problema,
cauzele sau solutiile
Culege informatii, ar poate fi departe
de schimbare
Nu e pregatit sa isi ia un angajament
Persoana poate ramane ani de zile in
aceasta faza, iar tratamentul poate ajuta
la inclinarea balantei

Modelul transteoretic
Pregatirea
Isi

face planuri sa
actioneaza in
curand
Are nevoie sa isi
dezvolte un plan
Isi ia angajamente
ferme de urmare a
acestuia

Gandesc,

deci schimbarea
e un lucru bun!

Modelul transteoretic

Actiunea
A face ceva pentru a produce
schimbarea
Implementarea planului
Modificarea
comportamentului
Cel mai aglomerat stadiu
Nu echivaleaza cu
schimbarea

Mentinerea

Mentinerea
Lucreaza pentru a
pastra schimbarea
produsa
Comportamentul cel
mai dificl de mentinut
O rata mare a recaderii
Consolidarea
castigurilor din faza
Actiunii

Cum se schimba oamenii?

Proces experiential

Are de-a face cu procesele interne de gandire

Modul in care persoana isi intelege propria situatie
Cel mai relevant in stadiile de inceput ale schimbarii
Oare am
o problema?

Cum se schimba oamenii?

Procese comportamentale
Se concentreaza

pe actiune si

comportament
Importante in stadiile mai tarzii
ale schimbarii
Alegerea momentului
Fa lucrul potrivit la momentul potrivit

Procesele experientiale

Constientizare
Clientul dobandeste informatii despre
sine insusi
Informatii desre comportament
Constientizarea efectelor negative ale
consumului de substante
Folosirea informatiilor pentru a lua
decizii informate despre consumul de
substante

Procesele experientiale
Eliberare dramatica
Prezenta

unor experiente emotionale

semnificative relationate problemei
Stimuli interni sau externi evoca emotii
puternice
Reactii emotionale puternice conduc la
constientizarea nevoii de schimbare

Procesele experientiale
Auto-reevaluare
Constientizarea

conflictelor
comportamentale actuale cu
valorile si obiectivele personale
Are loc o analizare amanuntita si
emotionala a comportamentului
Incep sa apara ganduri despre
persoana care va fi dupa realizarea
unei schimbari pozitive

Procesele experientiale
Reevaluarea mediului
Recunoasterea impactului

comportamentului asupra
celorlalti si a mediului
Cunoasterea efectelor negative
pe care le are consumul de
substante asupra celorlalti

Procesele experientiale

Eliberarea sociala
Recunoasterea si crearea
de alternative in mediul
social care incurajeaza
schimbarea
comportamentului
Utilizarea resurselor din
mediu pentru a schimba
si mentine modificarile
comportamentale

Procesele comportamentale

Controlul stimulilor
Schimbarea sau
evitarea factorilor de
risc pentru a diminua
probabilitatea angajarii
in comportamente
problematice
Reducerea expunerii la
factorii declansatori

Procesele comportamentale
Contra-conditionarea
Substitutirea

comportamentelor
sanatoase cu altele
nesanatoase
Dezvoltarea unor reactii
diferite la factorii de risc,
atunci cand evitarea lor
nu e posibila

Procesele comportamentale

Eliberarea personala
Credinta in capacitatea de
schimbare a unei persoane
Actionarea conform
angajamentului de a
modifica un anumit
comportament
Schimbarea
comportamentului de
consum

Procesele comportamentale

Relatiile de ajutorare
Cautarea si mentinerea relatiilor
care ofera ingrijire, sprijin si
acceptare
Cautarea relatiilor care ofera
intelegerea necesara cuiva care
incearca sa realizeze o
schimbare
Evitarea izolarii si rusinii
asociate consumului de
substante

Alegerea momentului
Balanta decizionala

Evaluarea persoanei asupra aspectelor

pozitive si negative ale unui anumit
comportament
Poate indica unde se afla persoana in
parcursul sau prin stadiile schimbarii
Un comportament problematic e
privit de obicei ca fiind pozitiv in
stadiul de precontemplare.
In stadiul actiunii si mentinerii,
balanta se inclina in partea opusa.

Schimbarea
Auto-eficacitate

Conceptul lui Bandura e

important
Un raport mai mare al autoeficacitatii :
O tentatie mai scazuta de a
consuma
O probabilitate mai mica
de recadere

Facilitarea schimbarii

Folosirea unei abordari motivationale

Exprimarea empatiei
Privirea situatiei din perspectiva clientului
Abordarea sentimentelor

Exprimare
Normalizare
Validare

Fara a judeca
Acceptarea clientului asa cum este

Interviul motivational

Dezvoltarea discrepantei

Crearea si amplificarea discrepantei din situatia

clientilor in ce priveste :
Comportamentele si obiectivele
Perceptiile si realitatea
Analizarea consecintelor comportamentelor actuale
Pro si contra schimbarii

Scopul este ca clientul sa aduca argumente care sa

sublinieze nevoia de schimbare

Interviul motivational

Evitarea polemicii
Oamenii nu sunt etichetati
Nu te lupti sa infrangi rezistenta

Interviul motivational

Non-rezistenta
Incurajati exprimarea
rezistentei in loc sa
luptati impotriva ei
Reflectati intrebarile si
preocuparile clientului
si permiteti-i lui sa fie
el sursa raspunsurilor

Interviul motivational

Sprijiniti auto-eficacitatea

Sprijiniti increderea de a
realiza schimbarea in
moduri diferite
Dati-i exemple de
schimbari pozitive pe care
le-a realizat deja
Accentuati
responsabilitatea
personala
Micsorati pasii inapoi

Tehnicile I.M.

Psiho-educatia

Oferirea de informatii privind

Adictia
Stadiile schimbarii
Recuperarea

Tehnicile I.M.

Clarificarea valorilor
Clientii isi definesc
sistemul de valori
Ce valorizeaza ei cel mai
mult
Analizarea valorilor si
comportamentelor
Sprijin in auto-evaluare

Tehnicile I.M.

Rezolvarea de probleme
Intariti gandirea logica si
rationala
Brainstorming
Metode empirice de
rezolvare a problemelor
(terapie cognitivcomportamentala)

Tehnicile I.M.

Stabilirea obiectivelor

Specifice
Realiste
Verificabile
Masurabile

Tehnicile I.M.

Prevenirea recaderii
Identificarea proactiva a momentelor de tentatie si
vulnerabilitate
Dezvoltarea unui plan de actiune
Identificarea resurselor

Training de relaxare
Training de asertivitate

Tehnicile I.M.

Jocurile de rol
Interpretarea unor situatii inainte ca acestea
sa aiba loc
Abordarea unor probleme sau situatii
anticipate
Restructurarea mediului
Modificarea si evitarea situatiilor de consum
de substante
Controlarea stimulilor
Limitarea expunerii la factorii declansatori

Grupurile de 12 Pasi

Istoria AA-ului

Fondat in 1935
Bill Wilson si Dr. Bob Smith
Tratarea spirituala a alcolismului
Modelul abstinentei
In 2006 exista un numar de 1,867,212 membri
AA in 106,202 grupuri AA din lumea intreaga
Grupurile AA se auto-finanteaza si nu sunt
organizatii de caritate; nu exista taxe sau cotizatii
de inscriere.

Istoria AA-ului

Date demografice
Studiul AA-ului din 2004 asupra a peste 7500 membri din
Canada si SUA aratau ca AA-ul e format din :

89.1% albi,
65% barbati

Eficienta

Abstinenta medie a membrilor este de 8 ani

36% abstinenti de mai mult de 10 ani
14% cu abstinenta intre 5-10 ani
24% cu abstinenta intre 1-5 ani
26% abstinenti de mai putin de 1 an

Statistici AA

Inainte de a veni la AA, 64% dintre membri au

urmat un anume tip de tratament sau consiliere, fie el
medical, psihologic sau spiritual.

Dupa venirea la AA, 65% dintre membri au urmat

un tratament sau consiliere in afara grupului, iar 84%
dintre acestia au spus ca ajutorul din afara a jucat un
rol important in recuperarea lor.

Cercetari

Multe studii au aratat ca exista o asociere intre participarea la

AA si prelungirea abstinentei / alte rezultate pozitive.
Un studiu din 1989 al AA arata ca:

50% dintre nou-veniti au plecat in primele 3 luni

La finalul primului an, pleaca 95%.

40% dintre membrii abstinenti de mai putin de 1 an vor

ramane inca un an.
80% dintre cei abstinenti de mai putin de cinci ani vor ramane
abstinenti si activi in comunitate pentru inca un an.
Cca. 90% dintre membrii abstinenti de cinci ani sau mai mult
vor ramane abstinenti si activi in comunitate pentru inca un an.

Programele de 12 Pasi

Pasul 1.

Pasul 2.

Am admis c eram neputincioi n faa alcoolului - c

nu mai eram stpni pe viaa noastr.
Am ajuns la credina c o Putere Superioar nou
nine ne-ar putea reda sntatea mintal.

Pasul 3.

Am hotrt s ne lsm viaa i voina n grija unui

Dumnezeu aa cum i-L nchipuie fiecare dintre noi.

Cei 12 Pasi

Pasul 4.

Pasul 5.

Am fcut fr team un inventar moral amnunit al

propriei persoane.
Am mrturisit lui Dumnezeu, nou nine i unei alte
fiine umane natura exact a greelilor noastre.

Pasul 6.

Am consimit fr rezerve ca Dumnezeu s ne scape

de toate aceste defecte de caracter.

Cei 12 Pasi

Pasul 7.

Pasul 8.

Cu umilin, I-am cerut s ne ndeprteze slbiciunile.

Am ntocmit o list cu toate persoanele crora le-am fcut
necazuri i am consimit s reparm aceste rele.

Pasul 9.

Ne-am reparat greelile direct fa de acele persoane, acolo

unde a fost cu putin, dar nu i atunci cnd le-am fi putut
face vreun ru lor sau altora.

Cei 12 Pasi

Pasul 10.

Ne-am continuat inventarul personal i ne-am

recunoscut greelile de ndat ce ne-am dat seama de
ele.

Pasul 11.

Am cutat prin rugciune i meditaie, s ne ntrim

contactul contient cu Dumnezeu aa cum i-l nchipuia
fiecare dintre noi, cerndu-i doar s ne arate Voia Lui n
ceea ce ne privete i s ne dea puterea s-o mplinim.

Cei 12 Pasi

Pasul 12.

Dup ce am trit o trezire spirituala ca rezultat al

acestor pai, am ncercat s transmitem acest mesaj
altor alcoolici i s punem n aplicare aceste principii
n toate domeniile vieii noastre.