Sunteți pe pagina 1din 5

Principiile

doctrinei zamolxiene:
Doctrina
Lui
Zamolxe

Nemurirea
ca atare
sau
imortalitatea sufletului

Vindecarea
prin corelaia
trup-spirit
(omul
integral)

Ascetismul
( nu foloseau
nimic viu n
hran)

Predicarea
curajului

Cunoaterea
astrelor

Morala
dreptii i a
cinstei

Mircea Eliade, Istoria credinelor i ideilor religioase, vol II.


I)

Legenda relatat de Herodot despre Zamolxis este coerent: grecii din Hellespont sau Herodot
nsui integraser tot ce aflaser despre Zalmoxis, despre doctrina i cultul su ntr-un orizont
spiritual de structur pitagorician. Or, aceasta nseamn c cultul zeului geto-dac comporta
credina n imortalitatea sufletului i anumite rituri de tip iniiatic. Dincolo de raionalismul i
evhemerismul lui Herodot, sau a informatorilor si, se ghicete caracterul misteric al cultului,
ntr-adevr, scrie Herodot, geii se cred nemuritori" (IV, 93), cci credina lor este c nu mor i
c cel care piere se duce la Zalmoxis" (IV, 94). Totui verbul thanatizein (cf. V, 4) nu nseamn
a se crede nemuritor", ci se face nemuritor". Aceast imortalizare" se dobndete prin
intermediul unei iniieri, ceea ce apropie cultul instaurat de Zalmoxis de Misterele greceti i
elenistice . Nu cunoatem ceremoniile propriu-zise, dar informaiile transmise de Herodot indic
un scenariu mitico-ritual al morii" (ocultare) i rentoarcerii pe pmnt" (epifanie).Istoricul
grec relateaz, de asemenea (IV, 94), ritualul specific legat de Zalmoxis: trimiterea la fiecare
patru ani a unui sol nsrcinat s-i comunice zeului ceea ce doresc n fiecare mprejurare".
Civa brbai ineau cu vrful n sus trei sulie i cel desemnat prin tragere la sori era aruncat n
aer; cznd, el era strpuns de vrfurile celor trei sulie. Sacrificiul fcea posibil comunicarea

unui mesaj, altfel spus reactualiza raporturile directe dintre gei si zeul lor, aa cum fuseser ele
la nceput, cnd Zalmoxis se afla printre ei. Sacrificiul i trimiterea mesagerului constituiau
ntructva o repetiie simbolic (deoarece era ritualic) a ntemeierii cultului: se reactualiza
epifania lui Zalmoxis la captul celor trei ani de ocultare, cu tot ceea ce implica ea, anume
asigurarea nemuririi i beatitudinii sufletului. Anumii autori antici, precum i muli savani
moderni, 1-au pus n relaie pe Zalmoxis, pe de o parte, cu Dionysos i Orfeu, i, pe de alt parte,
cu personaje mitice sau puternic mitologizate, a cror trstur caracteristic era fie o tehnic
amanic, fie mantica, fie coborrile n Infern, catabas "-ele. Dar ceea ce ne relateaz Herodot
nu se insereaz n sistemul de mitologii, credine i tehnici amaniste sau amanizante.
Dimpotriv, am vzut, elementele cele mai caracteristice ale cultului su (andreon i banchete
ceremoniale, ocultri n locuina subpmntean" i epifania dup patru ani imortalizarea"
sufletului i nvtura privind existena beatific n lumea cealalt) l apropie pe Zaimoxis de
Mistere.Acesta este poate motivul pentru care Herodot ezit s dea amnunte (dac ceea ce nu
e ns sigur cei de la care aflase aceste lucruri i le spuseser cu adevrat): discreia sa propos
de Mistere este bine cunoscut. Dar Herodot recunoate c el nu crede n istoria cu Zalmoxis
sclav al lui Pitagora, i c, dimpotriv, el e convins de anterioritatea daimon-u]ui get, i acest
detaliu este important.La nceputul erei cretine, Strabon (Geografia, VII, 3,5) prezint o nou
versiune a mitului lui Zalmoxis,bazndu-se mai ales pe documentaia culeas de Posidonius
(ctre 135-50 .Hr.). Zalmoxis a fost sclavul lui Pitagora; ns ceea ce ar fi nvat de la maestrul
su nu este doctrina imortalitii, ci unele lucruri privind astrele", adic tiina de a prezice
evenimentele viitoare dup semnele cereti. Strabon adaug la aceasta o cltorie n Egipt, ara
magiei prin excelen. Graie tiinei sale astronomice si prestigiilor sale magice si profetice,
Zalmoxis reuete s fie asociat la conducerea rii de ctre rege. Mare preot i profet al zeului
cel mai adorat din ara lor'', Zalmoxis s-a retras ntr-o peter pe culmea muntelui sacru
Kogainon, unde nu-i primea dect pe rege i pe slujitorii lui, i, mai trziu, acetia i s-au adresat
ca unui zeu". Strabon adaug: cnd Burebista domnea peste gei, cinstirea aceasta o avea
Deceneu, i, ntr-un mod sau n altul, regula pitagorician a abinerii de a se hrni cu fiine care
au via se pir nc, aa cum fusese propovduit de ctre Zalmoxis.n noua etapa a religiei
geto-dacilor, aceea despre, care ne prezint informaii Posidonius si Strabon, caracterul lui
Zalmoxis se arat sensibil modificat. Exist, mai nti, identificarea zeului Zamolxis cu marelepreot, care a sfrit prin a fi divinizat cu acelai nume. n plus, nu se afl nici o aluzie la un cult
de structur misteric, aa cum ni-1 prezentase Herodot. Pe scurt, cultul lui Zalmoxis este
dominat de un mare-preot care triete solitar pe vrful muntelui, fiind totodat asociatul i
sfetnicul regelui; acest cult este pitagorician pentru ca exclude mncrurile cu carne. Nu tim n
ce msur structura iniiatic si eshatologic a misterului" lui Zalmoxis mai supravieuia n
epoca lui Strabon. Dar autorii antici vorbesc despre anumii eremii i oameni religioi si
probabil c aceti specialiti ai sacrului" prelungeau tradiia misteric" a cultului lui Zalmoxis.
ntr-un alt pasaj (VII, 3,11), n care prezint domnia lui Burebista (70-44), Strabon l descrie pe
Deceneu ca pe un magician (goes), un brbat care nu numai c fcuse o cltorie n Egipt, dar
nvase, de asemenea, n mod temeinic unele semne prin intermediul crora pretindea c
cunoate voina divin, i la puin vreme dup aceea a fost socotit zeu".. Un alt amnunt pare,
de asemenea, important pentru Strabon: faptul c Zalmoxis ca i, mai recent, Deceneu
realizase o carier att de prodigioas graie mai ales cunotinelor sale astronomice i mantice.
n secolul al Vl-lea d.Hr., dar sprijinindu-se pe izvoare mai vechi, Iordanes descria n termeni
extravagani interesul preoilor daci pentru astronomie i tiinele naturale (Getica, XI, 69-71).
Insistena pe cunoaterea corpurilor cereti poate oglindi informaii exacte. Intr-adevr, templele
de la Sarmizegetusa i de, la Costesti, al cror simbolism urano-solar este evident, par s fi avut
o funcie calendaristic.
Cu privire la credina geilor n nemurire menionat de Herodot, Eliade, urmnd studiile
lui Linforth, face o precizare esenial n nelegerea cultului zalmoxian, anume c
thanatizein nu nseamn "a se crede nemuritor", ci "a se face nemuritor".Aceast

"imortalizare", dup termenul folosit de Eliade, "se dobndea prin intermediul unei iniieri,
ceea ce apropie cultul instaurat de Zalmoxis de Misterele greceti i eleniste". Dei
ceremoniile propriu-zise nu au fost transcrise de ctre istorici, informaiile transmise de
Herodot indic, potrivit interpretrii lui Eliade, un scenariu mitico-ritual al morii
(ocultare) i rentoarcerii pe pmnt (epifanie). Iar, ct privete semnificaia magic a
singurului ritual transcris de ctre Herodot, sacrificiul, Eliade l interpreteaz drept menit
pentru a "reactualiza raporturile dintre gei i zeul lor, aa cum fuseser ele iniial, cnd
Zalmoxis se afla printre ei", constituind, astfel, o "repetiie simbolic a ntemeierii cultului",
similar, doar din punct de vedere funcional, cu reactualizarea Cii Crucii n
cretinism.Caracterul htonic al zeului a fost evideniat de anumii autori antici, precum i
de ctre muli savani moderni, care l-au pus pe acesta n relaie, pe de o parte, cu Dionis i
Orfeu, i, pe de alt parte, cu personaje mitice sau puternic mitologizate, a cror trstur
principal era fie o tehnic amanic, fie mantica, fie coborrile n Infern. Mircea Eliade,
ns, vede n relatrile lui Herodot despre cultul lui Zalmoxis elemente ce l apropie pe zeul
dac de Mistere. Controversele asupra calitatii de zeu sau de om a lui Zamolxis (in alte rostiri
Zalmoxis) au inceput cam odata cu primele stiri despre el (Herodot) si nu s-au incheiat nici
acum. Totusi, fluctuatia interpretarilor moderne, bizuite pe informatiile antice scrise (caci nimeni
nu a cercetat inca intr-adevar stiintific urmele posibile ale mitologiei Daciei in folclorul si in
ritualul unor datini din Romania - cu exceptia lui Adrian Bucurescu in Dacia Secreta), sugereaza
figura complexa a zeului. Dar, in primul rand, se observa in aceasta figura, ca insusiri esentiale,
doua ce sunt greu de separat in mitologie: zeul mesianic si eroul civilizator. O examinare mai
atenta aminteste de o similitudine de la mari departari geografice ( cu atat mai mult, fiind exclusa
orice comunicare prin circulatia tematica a miturilor): Quetzalcoatl.Ca zeu, Zamolxis nu putea sa
fi fost venerat in ritualurile htonice: din retragerea sa vremelnica in pestera (care, in lumina
ipotezelor arheologice de azi, ar fi putut sa fie un palat subteran, poate cu iesire secreta) nu
rezulta nici moartea mistica, nici inhumarea simbolica, iar intoarcerea sa nu este inviere osiriaca,
ci a doua venire. Tot ca zeu, Zamolxis nu a putut fi venerat in locul lui Gebeleizis, pe care l-ar fi
absorbit prin sincretism, deoarece Gebelezis era zeul miscarilor atmosferice, in norii caruia se
trageau salve de sageti, fapt lesne de inteles la un popor cultivand grane si vita de vie; era insa
deci Zamolxis un zeu al cerului senin? pesemne ca nu, sau cel putin nu al cerului ca bolta
imediata, ci al unui cer mistic, socotit sediul sau discret, unde erau trimisi cei mai buni tineri ca
soli aruncati in suliti.Ca erou civilizator, Zamolxis vadeste cateva atribute de baza: comunicarea
cel putin a doua stiinte fundamentale pentru antichitate, astonomia si medicina, propagate de el
fara alura de miracol, deci nu pe cale divina (ca Apollo Medicus); educatia morala a populatiei si
instruirea ei filososfica; organizarea unui sistem religios, cu doctrina teologica si cu investitura
scaerdotala; contributia (dupa unii autori antici, directa) la organizarea politica a tarii pastorite,
din care nu a lipsit si introducerea deprinderii ospetelr cu discutii intelectuale (ceea ce rezulta
clar din textul lui Herodot).Prin urmare, Zamolxis trebuie sa fi fost venerat mult vreme ca
invatator si ca model arhetipal.Orice incercare de a sintetiza figura cestei divinitati enigmatice si
complexe va fi negresit intampinata de unicitatea lui Zamolxis in panteonul universal; rarele
similitudini sunt aparente si sunt mai curand coincidente nemotivate structural. Socotit daimon
de Herodot, erou zeificat de Strabon, mag si medic al sufletului de Platon, rege filosof de
Iordanes, in antichitate, apoi zeu celest (V. Parvan, M. Eliade), uneori chiar saman arhetipal
(E.R.Dodds), in cercetarile moderne - Zamolxis este mai presus de orice simbolul esential al
modului de existenta a unui popor: retragerea vremelnica a zeului in pestera sa sugereaza
practica unor mistere initiatice, dupa cum trimiterea periodica a solului aruncat in suliti si ales
dintre cei mai buni confirma aparteneta integrala si vesnica a omului la substanta cosmica

Continuitatea mitului lui Zamolxe n

cultura romneasc
Cultul zamolxian se regsete n folclorul romnesc (Mosii; Caloianul) i dintre toate
cultele antice, s-a pretat cel mai mult la cretinare. Crestinismul ortodox a preluat odata cu
enoriasii si majoritatea conceptelor zamolxiene trecerea fcndu-se lin si organic.Populatia locala
nu a fost crestinata cu edicte sau cu forta si nici nu a cunoscut razboaiele religioase.
Zamolxis invata ca"nici el si nici adeptii sai,nici unul din urmasii acestora nu vor muri,ci
vor merge intr-un loc anume,unde vor trai pururi si vor avea parte de toate bunataturile lumii"
(Fontes ,II ,19 )
Isus Cristos invata "cel ce crede in mine ,chiar de va muri va trai.Eu le dau viata vesnica si
nu vor pieri niciodata [] dar cei rai vor merge la osinda vesnica iar dreptii la viata vesnica"
(Ev.Matei ,25,46).
.
Pentru romni, urmaii dacilor, mitul, credina n Zalmoxis, n a te face nemuritor se
substituie Vechiului Testament, devenind temelia nelegerii i tririi fireti a sensurilor Noului
Testament. Rdcina ancestral zalmoxist este un izvor spiritual ce druiete viaa perpetu
spiritualitii noastre ortodoxe.Pornind de la aceast adorare a lui Zalmoxis de ctre vechii daci,
putem descoperi ci nebnuite ale sufletului strmoilor notri.
n jurul anului 80, nainte de Hristos, a avut loc o revigorare a spiritului razboinic al dacilor.
Ovidiu l surprinde n Tristele. Spirit rzboinic, Zalmoxis, personaj consubstanial a druit Daciei
o religie compatibil cu sufletul rzboinic al strmoilor notri.Zamolxis precede eroii notri
naionali, Mircea, Mihai, Horea, Tudor, Avram Iancu i bineneles i multi alii.Aceti eroi au
ceva din spiritul de sacrificiu al haiducului, din acel ceva jertfit ntru nemurirea lui
Zamolxis.Numeroase sunt reprezentrile clreului pe plcuele de argil de la Letnia. El este
mbrcat n armur cu sulia n mn atacnd un urs ce st naintea calului. i sub cal este
reprezentat un lup. Acest personaj l putem considera o reprezentare a lui Zalmoxis sub chip de
Sfntul Gheorghe.
Dacii s-au cretinat repede i datorit preceptelor lui Zamolxis: monoteism, nemurire, lumea
de dincolo, care au fcut din daci cretini nainte de cretinism, iar din Marele Preot, un patriarh
nainte de patriarhie. Poporul romn, urmaul dacilor, a preluat matricea de la Zalmoxis ntr-o
treime mitic a spiritualitii neamului sintetizat n ciobanul din Mioria, care accept moartea
cu senintatea unui dac, a Meterului Manole ce-i sacrific cea mai drag fiin pentru biserica
cretin, simbol at temeliei i triniciei neamului romnesc. Nu n ultimul rnd Zalmoxis se
regsete n Toma Alimo ca spirit de dreptate, revolt i neatrnare cretin.