Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
bine nfipte n
pmntul strmoesc i se trage dintr-un neam ne pstori cinstii i detepi.
Deoarece era nalt i voinic, puternic i iscusit n toate, i construise o csu ciobneasc pe vrful dealului n stucul n care a
ajuns. Era tcut i trist, iar la ntrebrile stenilor despre viaa sa gsea doar cuvntul bine. Precum era respectat i cinstit n acel
sat, astfel era i invidiat pentru faptul c avea multe oi, ceea ce evident a fost o invenie a stenilor, cci bietul om avea doar acea
hran spiritual pe care i-o crea cntnd n nopile de var la fluier, ndrumnd i povuind lumea satului atunci cnd cobora n
vale la petrecerile ei.
Invidia constenilor a fost cauza care i-a pricinuit srmanului pstor o via grea. Pe vremurile impozitelor oamenii i-au scris
ciobanului o avere mare pentru care trebuia s plteasc, iar lipsa de surse a cauzat deportarea ciobanului pe pmnturile reci ale
Siberiei, unde acesta a fost supus la munci grele. ns i acest obstacol pstorul l-a depit.
El a revenit n ar i sat, stabilindu-se cu traiul pe un alt deal, cci casa i-a fost drmat i pmntul luat. Starea rea a sntii
dup chinurile din Siberia a influenat asupra lui. Era slbit i sleit de puteri, iar frigurile iernii au provocat o boal de care nu a
putut scpa.
Satul s-a ncumetat s-l nmormnteze. A vrut s-i depun i un monument la mormnt, ns nu a adunat surse i locul a rmas aa
prsit i uitat de toi. Iar ntr-o zi de primvar friguroas, cnd nc nu se dezmorise bine rna, stenii au observat c pe locul
mormntului acestui pstor a aprut un covora verde de iarb deas. Toi se minunau. ns nimeni nu i-a dat seama c acel cioban
fr oi le-a fost ca un nger pzitor i un adevrat ndrumtor.
mutenenia e: Se mai zicea ca e mult prea zgarcit la vorba, si atunci cand el nu vrea, nu poti
scoate cu clestele vorba Dintr-INSUL. Invaluindu-si intr-o aura Eroul Poetica, Druta EL vede
simbolic. O sa o trasatura de e incandescenta Spirituala. E Omul stapanit de o pasiune creatoare,
devotament pentru anumit sunt un mod de via.
Drumurile din lucrare Deseneaza vitregiile unui Destin. E un drum Totodat Concret si
generalizator-simbolic.
Ne impresioneaza descrierile de natura din lucrare. Acolo, pe deal, pastorul exista fizic. Satul e
n Vale, iar Casa lui se inalta pe pisc dealuri, iar Dealul e Inaltarea Spirituala. Bucuria lui e cea
un ONU artistului de ingrijire gandul pastreaza CA, numaidecat odata va porni Iara cu turma pe
poteci. Timpul la lipsit de turma, un adus instrainarea intre oameni. Eroul nostru se trece si ne
doare faptul ca simte tot mai acut fiorul rece al singurtii. Se subliniaza faptul ca o fi ajuns
singur, cu mintea lui la Acel adevar si mortis ONU inut sa le faca pe toate Singur cu mana lui.
De fapt e un neinteles pastorul de servicii medicale ONU gustat din amaraciunile deziluziei. n
CAZUL Pastorului e vorba de singuratatea-Destin, acceptata in mod constient, urmarim izolat
Omul ce suporta Consecinele izolarii.
Se subintelege din nuvela si motivul vinei si in final ne doare pentru destinul Pastorului. Autorul
condeamna instrainarea, amnezia, iar finalul ne prezinta inca o risipire dramatica, lipsa puntilor
de comunicare. Pastorul nostru canta. S-ar fi vrut Ascultat de Brazi, dar si de oameni. Un alt
motiv e drutian Focul. Popasurile langa foc sunt de fapt niste gesturi ale sufletului.
E cazul de referit si la motivul casei. Pastor Pentru / BUC de e spatiu al statorniciei, puritatii, al
sigurantei, retragerii n intimitate. Iarba dainuirea rasarita PE mormnt n permanenta
semnifica final,.
Lucrarea prin faptul emotioneaza CA Druta Gandeste din material plastic, muzical si parca
auzim o doina de jale, n urma lecturii. Scriitorul e un adevarat poet n proza ne-o grija produs
adevarate momente de bucurie sufleteasca.