PSIHOLOGIE SOCIALA - Sem 2 - 2007-2008

ADEV/FALS
1 a Grupul social este o adunare sau suma de indivizi.
2 f Grupul social si gruparea desemneaza acelasi lucru.
3 a Grupul este o adunare cu efect de gestalt.
4 a Grupul social mic reprezinta punctul de intersecie dintre social si psihologic
5 a Diada este cel mai mic grup social posibil
6 f Cele mai instabile diade sunt cele reciproc pozitive
7 a Exista o relaie invers proporionala ntre stabilitatea triadei si numarul diadelor aflate n dezechilibru.
8 f Daca ntr-o diada exista atitudinea de atracie a lui A faa de B si atitudinea de respingere a lui B faa
de A, putem spune ca respective diada este n echilibru.
9 f Grupul de elevi, format din 45 de membri, este un grup social mic.
10 f Grupul familial nu poate fi grup de apartenena.
11 a Grupul social mic a mai fost numit si grup primar.
12 f Tonul hedonic face parte din proprietaile principale ale grupurilor mici.
13 f Coeziunea grupului nu coreleaza cu nici una dintre celelalte propritai.
14 a Pivotul coeziunii l constituie consensul membrilor n legatura cu o problema sau alta.
15 f Conceptul de facilitare sociala exprima usurina cu care un membru este acceptat n grupul respectiv.
16 a Un indice al coeziunii grupului l constituie frecvena folosirii pronumelui noi n defavoarea lui eu.
17 f Eficiena grupului nu depinde de tipul de lideritate
18 a Influena sociala este o aciune asimetrica, cu predominana unilaterala, pe care o exercita asupra
individului evenimentele, fenomenele mediului, dar mai ales ceilali oameni cu care intra n contact.
19 f Experimentul privitor la efectul autocinetic a fost realizat de catre S. Asch.
20 a O norma sociala este o modalitate de evaluare ce indica un interval aceeptabil si un interval
inacceptabil n privina comportamentului, activitaii, evenimentelor, credinelor sau oricarui alt
subiect referitor la membrii unei unitai sociale.
21 f Efectul Millgram apare ori de cte ori un stimul luminos nu are un punct de referina.
22 f Influena este numita informaionala atunci cnd indivizii se conformeaza de teama faptului de a nu
aparea ca deviani.
23 f Conformismul public sau de complezena atinge chiar convingerile subiectului
24 a ntr-o situaie sociala critica panica, spre exemplu suntem mai conformisti dect n situaii
obisnuite de viaa.
25 a Manipularea este o forma a influenei sociale
26 f n cazul tehnicii de manipulare numita piciorul n usa, explicaia se bazeaza pe teoria angajamentului.
27 f Tehnica mingiilor aruncate la joasa nalime se bazeaza pe mecanismul psihologic al nevoii de ordine
si coerena comportamentala.
28 a Angajamentul ntr-un act neproblematic are ca efect de a face actul si tot ce ine de planul
comportamental sau ideatic mai rezistent la schimbare.
29 a Manipularile mari sunt reprezentate de influena ntregii culturi n mijlocul careia vieuieste individul.
30 f Printre manipularile minore se nscriu si tehnicile propagandistice.
31 a Lenea sociala poate fi explicata prin lipsa coordonarii si pierderea motivaiei
32 a Tipul de sarcina cu care se confrunta membrii grupului are influena asupra productivitaii de grup.
33 f Nivelul de aspiraie scade daca subiectii constata ca grupul cu statut inferior reuseste mai bine n
realizarea unei sarcini.
34 f Termenul de aspiraie este definit ca nivelul performanei viitoare ntr-o sarcina nefamiliara, pe care
subiectul ncearca sa-l atinga explicit, cunoscnd nivelul performanei anterioare n acea sarcina.
35 a Conducerea poate fi definita ca influena interpersonala orientata catre atingerea obiectivelor
organizaiei.
36 f Modelul conducerii bazat pe trasaturi de personalitate este cel mai complet si mai complex model
cunoscut.
37 a Este meritul abordarii concentrate pe comportament n domeniul conducerii, descoperirea existenei a

doi lideri complementari ca sarcini.

Una dintre limitele modelului bazat pe trasaturi de personalitate este aceea ca nu integreaza trasaturile
unui profil de personalitate.
39 a Vorbim despre contingena pentru ca asocierea dintre orientarea liderului si eficiena grupului este
dependenta de masura n care situaia nsasi este favorabila exercitarii influenei.
40 f Teoria contingenei postuleaza faptul ca exista un mod ideal de conducere a oamenilor, indiferent de
context.
41 f Stilul suportiv este adecvat n cazurile n care sarcina este nestructurata, ambigua sau cnd
subordonaii prefera sa li se spuna ce au de facut
42 a Stilul participativ este potrivit cnd sarcinile sunt interesante, incitante dar slab structurate, neclare.
43 f Autorul Psihologiei mulimilor este E. Durkheim
44 a Zvonurile sunt stiri improvizate, rezultnd n urma unui proces de deliberare colectiva.
45 f Influena exercitata de zvon este cu att mai mare cu ct importana, semnificaia este mai nalta, iar
informaiile venite pe canale oficiale sunt extrem de clare
46 f Faptul ca, pe masura ce circula, informaia de felul zvonului tinde sa se deformeze, l putem explica
prin ncercarea de manipulare din partea clasei politice.
47 a Termenul moda se refera la conduita sociala comuna sau similara din partea unui larg numar de
persoane, conduita tranzitorie sau ciclica prin natura sa.
48 f n concepia lui G. Le Bon mulimile sunt ntotdeauna raionale, ele cumulnd inteligena.
49 f Reprezentarile sociale sunt construite dupa criterii logice, la fel ca si cunostinele stiinifice
50 a Principala funcie a reprezentarilor sociale este cea de cunoastere.
MULTI SELECT
1
c Se numeste grup de referina
a. grupul la care individul face referire n discursul sau
b. grupul ai carui membri i sunt prieteni
c. grupul la ale carui valori se raporteaza
d. grupul din care individul face parte
2
d Autorul teoriei contingenei este
a. A. Maslow
b. M . Sherif
c. K. Lewin
d. F. Fiedler
3
c Sunt factori ai productivitaii de grup:
a. volumul grupului
b. tonul hedonic
c. structura grupului
d. tipul de conducere
e. dominanta motivaionala
f. tipul de sarcina
a. a+b+c
b. e+f
c. a+c+d+f
d. b+c+e+f
4
c Numim grup primar
a. grupul social mare
b. grupul de referina
c. grupul social mic
d. grupul elevilor de scoala primara
5
a Celebrul experiment referitor la obediena aparine lui:
a. S. Milgram
b. S. Asch
c. M. Sherif
38 a

10

11

12

13

Grupul potenial se transforma n grup prin fenomenul de

a. empatie
b. interaciune
c. implicare
d. conformare
Sunt proprietai principale ale grupurilor mari :
a. distribuia spaiala
b. flexibilitatea
c. coeziunea
d. marimea
e. omogenitatea
a. a+b+c
b. a+c+d
c. b+d+e
d. c+d+e
Situaia n care oamenii se conformeaza deoarece considera ca informaia venita de la ceilali
este o dovada de adevar o numim:
a. Influena normativa
b. Influena informaionala
c. Influena orientativa
Explicaiile rezultatelor experimentului lui S. Millgram vizeaza
a. exonerarea de raspundere
b. placerea de a tortura
c. autoritatea experimentatorului
d.curiozitatea indivizilor
a. a+b+c+d
b. b+c+d
c. a+c
d. a+b+c
Potenialul teoretic al grupului se refera la urmatoarele aspecte :
a. curentul de opinie
b. efectul statistic
c. feedback-ul
d. compensarea competenelor
e. structura de autoritate
f. dinamica grupului
a. a+c+e+f
b. b+c+d+f
c. c+d+f
Teoria contingenei se refera la fenomenul:
a. conformismului
b. conducerii
c. manipularii
d. facilitarii
n concepia lui G. le Bon mulimea apare ca:
a. impulsiva, inteligenta, tenace
b. impulsiva, mobila, iritabila
c. mobila, altruista, tenace.
Conformismul este un fenomen care
a. apare doar n grupurile sociale mici
b. apare doar n grupurile sociale mari
c. apare n orice tip de grup social, indiferent de marimea acestuia.

14

15

16

17

18

19

20

21

22

Zvonul este supus urmatoarelor tipuri de distorsiuni

a. asimilare, acomodare, adaptare
b. asimilare, accentuare, reducie
c. accentuare, reducie, dispersie
Condiiile apariiei reprezentarilor sociale sunt:
a. dispersia informaiei, fenomenul de focalizare, presiunea la inferena
b. asimilarea la tema, reducia, dispersia
c. dispersia informaiei, fenomenul de focalizare, opinia publica
Funciile reprezentarilor sociale sunt urmatoarele:
a. Funcia de comprimare a experienei sociale
b. Funcia de cunoastere
c. Funcia de identificare
d. Funcia identitara
e. Funcia de orientare
f. Funcia justificativa
g. Funcia de autoreglaj
a. a+e+f
b. b+d+e+f
c. c+d+e+f
Consensul este necesar n grupuri deoarece pe el se grefeaza
a. distribuia spaiala
b. conformismul
c. stilul de conducere
d. coeziunea
Atunci cnd liderul face cunoscut oamenilor ce se asteapta de la ei si le indica modul n care
trebuie sa-si ndeplineasca sarcinile spunem ca are un stil de conducere:
a. participativ
b. paternalist
c. directiv
d. suportiv
Atunci cnd liderul este prietenos si abordabil, preocupat de bunastarea subordonailor sai si
de crearea unui climat de lucru agrabil, el abordeaza un stil de conducere:
a. participativ
b. autocrat
c. directiv
d. suportiv
Legatura dintre conformism si norma grupului este aceea ca:
a. norma prescrie niste comportamente iar conformismul este atitudinea de persiflare a acestora
b. norma permite alegerea a diferite alternative iar conformismul este fenomenul de orientare catre
una dintre ele.
c.norma prescrie anumite comportamente iar conformismul este atitudinea de supunere faa de
prescripiile normei
Experimentul lui M. Sherif este prototipul:
a. disiparii unei norme ntr-un grup
b. stingerii unei norme ntr-un grup
c. formarii unei norme ntr-un grup
Experimentul realizat de S. Asch vizeaza studiul:
a. interaciunii
b. conformismului
c. influenei sociale
d. facilitarii sociale
e. obedienei

23

24

25

26

27

28

29

30

a. b+c
b. a+b+c+d
c. c+d+e
Este meritul americanului Norman Triplett de a fi introdus psihologia sociala pe calea
experimentarii, prin studiile din 1897 privind influena sociala sub forma ...............
a. facilitarii sociale
b. obedienei
c. lenei sociale
Angajamentul ntr-un act duce cel puin la o modificare a coninutului ideatic n
sensul raionalizarii sale.
a. iraional
b. nejustificat
c. problematic
Din punctul de vedere al lul Fiedler, situaiile foarte favorabile conducerii si cele mai puin
favorabile au nevoie de liderul orientat spre ...........
a. oameni
b. organizaie
c. sarcina
Sintagma fenomen de masa desemneaza conduita sociala ..din partea unui numar mare
de indivizi.
a. identica
b. similara
c. contradictorie
d. opozanta
Dupa parerea lui T. Shibutani la originea unui zvon se afla un eveniment important si
a. oficial
b. catastrofic
c. derizoriu
d. ambiguu
Efectul Ringelmann se refera la efortului individual ca urmare a cresterii numerice a
grupului
a. cresterea
b. reducerea
c. nsumarea
Nu orice sef este lider, de aceea, psihologia sociala si face o prima distincie ntre liderul formal
(numit ) si liderul, cel care, pe baza calitailor personale exercita, n mod real, influena.
a. dezirabil
b. muncitor
c. informal
d. rapace
Scoala lui ...............face din dinamica grupurilor studiul sistematic si experimental al structurii
si proceselor ce se petrec n grup si determina relaiile grupului cu exteriorul.
a. S. Moscovici
b. G.Le Bon
c. K. Lewin
d. S. Asch