Curs 5 Prelucrarea Digital a Semnalelor

Transformata Fourier a unei secvene

X e j
x n e jn

1
j
jn

X
e
e
d
2

Determinarea rspunsului la impuls hn din H (e j ) (rspuns

n frecven)
Exemplu:
j

HTS (e )

e jnd , c
0
, c

H (e j )

hTS n ?

HTJ (e j )

0 ,c
1 , c

H TS (e j ) e jnd 1 H TJ e j e jnd e jnd H TJ e j

sin c n
h [n] 1H (e j )
TJ

TJ

hTS n n nd

sin c n nd
n nd

Determinarea rspunsului la impuls din ecuaia cu diferene finite:

1

Exemplu:
1
1
yn yn 1 xn xn 1
2
4

xn n yn hn

1
1
hn hn 1 n n 1
2
4
1
1
H (e j ) e j H (e j ) 1 e j
2
4
1
1 e j
4
H ( e j )
1
1 e j
2
1 j
e
1
j
4
H (e )

1 j
1 j

1 e
1 e

2
2

1
u n
2

11

42

n 1

u n 1

Semnale aleatoare discrete i trecerea lor prin SLIT

SLIT discret:

x
n

yn

hn

y n

xk hn k xn k hk
yn xn hn

Fie un semnal staionar in sens larg x[n].

mx n Exn , my n Eyn
m y n Eyn

hk Exn k

m y n mx

hk pentru xn stationar Exn m

nu depinde de timp

hk e

H (e )

jk

hk

j0

H (e )

m y H (e j0 ) mx

YY n, n m Eyn yn m E hk hr xn k xn m r
k r

hk hr Exn k xn m r

Deoarece x [n] se presupune c este staionar Exn k xn m r

depinde numai de diferena de timp (depinde numai de m+k-r)
YY n, n m

hk hr XX m k r YY m, autocorelaia secvenei

de ieire depinde numai de diferena de timp, m. Astfel, pentru un sistem liniar

invariant in timp avnd la intrare un semnal staionar in sens larg, rezultatul este,
de asemenea, un semnal staionar in sens larg.
Realiznd substituia l = r k;

chh l

hk hl k - autocorelaia secvenei h[k]

YY m

m l hk hl k m l c l
XX

XX

hh

YY m - convoluia ntre funcia de autocorelaie a semnalului

de intrare i secvena chh[l].

XX e j XX n
YY e j YY n

Chh e j chh l

e C e e
j

YY

hh

XX


e H e e

Chh e j H e j H e j H e j
j

YY

XX

YY e j - Spectrul de putere la ieire

Completare:

1
E y n YY 0
2
2

E y 2 n

1
2

e e d
j

YY

(puterea medie totala la ieire)

H e
j

XX e j d

Zgomot alb:

XX e j x
XX m 2 m
x

xn XX n = autocorelaie XX e j = densitatea spectrala

de putere.
Proprieti ale autocorelaiei discrete:
1) Ex 2 n XX 0
2) XX n XX n
3) Exn XX

Transformarea Z
Recapitulare:
Am vzut c transformata Fourier joac un rol-cheie n reprezentarea
i analiza unor semnale si sisteme discrete n timp.
Transformata Z pentru semnale discrete in timp este omologa
transformatei Laplace pentru semnale continue in timp, i fiecare
dintre ele au o relaie similar cu transforma Fourier.
O motivaie pentru a introduce aceast generalizare este c
transformata Fourier nu converge pentru toate secvenele i este util
de a avea o generalizare a transformatei Fourier, care cuprinde o
clas mai larg de semnale.
Transformata Fourier a unei secvente x[n] este definite ca:

xn e

X e

jn

Transformata Z a unei secvente x[n] este definite de:

Z{x[n]} X z

xn z

(1)

xn X z
Z

Transformata Z definita de (1) se mai numete si transformata Z

bilaterala. Transformarea Z unilateral a unei secvene x[n] este
definita de:

Z{x[n]} X z xn z n
n 0

(2)

Exist o relaie strns ntre transformata Fourier i transformata Z.

n particular, daca am nlocui variabila complexa z din (1) cu variabila
complexa e j , atunci transformarea Z se reduce la transformata
Fourier. Cnd exista, transformata Fourier este simplu X(z) cu z e j .
Acesta corespunde cu a limita z sa aib amplitudinea unitate, z 1 .
Mai general, putem exprima numrul complex z in forma polara
astfel:

z C

z r e j , r z

Deoarece transformarea Z este o funcie de o variabil complex,

este convenabil a o descrie i a o interpreta folosind planul complex
z. n planul z, conturul corespunztor lui z 1 este un cerc de raz
unitate. Acest contur este denumit cercul unitate. Transformata Z
evaluata pe cercul unitate corespunde transformatei Fourier.

Fig. 1. Cercul unitate in planul complex z

Interpretarea transformatei Fourier ca transformata Z pe cercul
unitate corespunde nfurrii axei liniare a frecventei in jurul cercului
unitate cu =0 la z=1 si = la z=-1. Cu aceast interpretare,
periodicitatea inerent n frecven a transformatei Fourier este
capturat n mod natural, deoarece o schimbare a unghiului de 2
radiani n planul z corespunde unei traversri complete a cercului
unitate o singura dat.
Convergena transformatei Z
Aa cum am discutat n cursul anterior, seria puterilor ce reprezint
transformata Fourier nu converge pentru toate secvenele, adica,
suma infinita nu este fi ntotdeauna finita. Similar, transformata Z nu
converge pentru toate secvenele sau pentru toate valorile lui z.
Definiie: Pentru orice secven de intrare x[n], mulimea valorilor lui
z pentru care transformata Z converge se numete regiune de
convergen (RC) (domeniul de convergenta DC).

Condiia de convergen :

xn r

,r z

n
Domeniul de convergenta C z / xn z
n

(3)

Observaie: Dac (3) este satisfcut pentru z1 atunci este

satisfcut pentru orice z cu |z|=|z1|.
Este posibil ca transformata Z s convearg chiar dac transformata
Fourier nu o face. De exemplu, secvena x[n]=u[n] nu este absolut
sumabila si transformata Fourier nu converge in mod absolut. Totui,
r-nu[n] este absolut sumabila pentru r>1. Acest lucru nseamn c
transformata Z exista cu domeniul de convergenta z 1 .
Daca domeniul de convergenta conine cercul unitate acest lucru
implica convergena transformatei Z pentru z 1 , sau echivalent
transformata Fourier a secvenei converge. Invers, n cazul n care
DC nu include cercul unitate, transformata Fourier nu converge
absolut.
Convergenta transformatei Z necesita ca secvena ponderat de
exponenial sa fie absolut sumabil. Nici una din secvenele
urmtoare nu sunt absolut sumabile
sin( )
1 [] =
, < <

i
2 [] = cos(0 ) , < < .
Mai mult dect att, nici una dintre aceste secvene nmulite cu r-n nu
vor fi absolut sumabile pentru orice r. Astfel, aceste secvene nu au o
transformat Z care s convearg absolut pentru orice z. Cu toate
acestea, dei secvene, cum ar fi x1[n], nu sunt absolut sumabile, ele
au energie finit, iar transformata Fourier converge n sens ptratic
spre o funcie periodic discontinu. n mod similar, secvena x2[n] nu
este nici absolut sumabila nici sumabila in sensul ptratic, dar o
transformat Fourier folositoare poate fi definita folosind impulsuri. n
ambele cazuri, transformata Fourier nu este o funcie continu, astfel
nct acestea nu pot rezulta din evaluarea transformatei z pe cercul
unitate. Astfel, n aceste cazuri, nu este strict corect s ne gndim la
transformata Fourier ca fiind transformata Z evaluata pe cercul
unitate.
Transformarea Z este utila atunci cnd suma infinit este finita i
poate fi scrisa sub o forma matematica simpla. Printre cele mai
7

importante i utile transformate Z sunt acelea pentru care X(z) este o

funcie raional.
()
() =
()
Unde P(z) si Q(z) sunt polinoame. Valorile lui z pentru cazul n care
X(z)=0 sunt numite zerouri ale lui X(z). Valorile z pentru care X(z)
este infinita se numesc poli ai lui X(z). Polii lui X(z) pentru valori finite
ale lui z sunt rdcinile polinomului Q(z).
Exerciiul 1:

xn a n un - secven exponenial la dreapta

X ( z)

a un z
n

a z
n

a
qn
n 0 z
n 0

n 0

,q

a
z

Condiii pentru a exista transformata Z:

- |q|<1
- |a|<|z| ( z trebuie s fie n afara cercului de raz |a|)
1
1
z

1 q 1 a z a
z
Exercitiul 2:
X ( z)

, z a

xn a n u n 1 - secven exponenial la stnga

X ( z)

xn z

a u n 1 z
n

a z

m 1

m 0

a m z m 1 1 a m z m 1 a m z m 1 S
m 1

z
S
m 0 a

z
1 z a
a

n
n m

1
1

z
a

a
az

X ( z) 1 S 1

a
aza
z

az
az
za

z
, z a (interiorul cercului este C )
za
Exerciiul 3:

X ( z)

1
1
x[n] un un
2
3

X ( z)

z
1
z
2

z
1
z
3

1
2

1
3

1
2

Exerciiul 4:
n

1
1
x[n] un u n 1
3
2

X ( z)

z
1
z
3

z
1
z
2

1
3

1
2

1
1
z
3
2