Sunteți pe pagina 1din 35

Filosofie

TEST1: Obiectul, problematica si metoda fd

Definii obiectul de studiu al filozofiei dreptului, aspectele, problemele


fundamentale i funciile ei.
Filosofia dreptului, dup cum rezult i din numele su, este disciplina preocupat
de studierea dreptului. Dreptul, ns, este studiat i de tiinele juridice speciale,
fiecare dintre acestea examinnd dreptul din punctul de vedere al nelegerii
lor specifice i a procedeelor de studiere aobiectului dat, de pe poziile deosebite
ale obiectului lor de studiu.
Prin cuvntul obiect se are n vedere ceea ce nc urmeaz a fi studiat i neles, iar
prin conceptul de
obiect de studiu al tiinei deja o nelegere oarecare teoretic(tiinific) a
obiectului, forma sa cognitiv-semantic de exprimare (legea sau principiul), o
anumit concepie a nelegerii i reprezentrii lui. Ca tiin teoretic general,
filosofia dreptului studiaz dreptul n esena sa universal , spre deosebire de
tiinele juridice speciale care studiaz dreptul n natura i caracterele lui
particulare. Nici o tiin juridicspecial nu poate explica ce este dreptul n
general , ce are eluniversal, preciznd doar ce este dreptul la un anumit popor ,ntrun anumit moment dat .
Problematica filosofiei dreptului:
1.Care sunt conditii le de justificare a dreptului-calea axiologiei juridice
2.Care sunt conditiile de valabilitate a categoriilor juridice-calea epistemologiei
juridice.
3.Care sunt conditiile de adeverire a omului prin dreptul pozitiv-calea ontologiei
juridice.
In ceea ce privete funciile filosofiei dreptului, ele sunt cele caracteristice tuturor
tiinelor, i anume: informativ, cognitiv,educativ etc. In afar de acestea,
filosofia dreptului are ca principaleurmtoarele funcii: funcia conceptual i funcia
metodologic
Funcia conceptual a filosofiei dreptului const in aceea c eainarmeaz oamenii cu
cunotine generale despre drept, despre principiile realitii juridice. Reprezentand
atitudinea omului fa deexistena juridic, viziunile lui asupra scopului i sensului
vieii, asupralegturii dintre interesele i necesitile lui i sistemul de drept
generalsocial, filosofia dreptului st la baza orientrii sociale, a activitiioamenilor,
a atitudinii lor fa de fenomenele juridice ale vieii sociale.Astfel, datorit faptului
c filosofia dreptului are un obiect de studiuraportat la intreaga realitate juridic, ea
ofer o concepie de ansambluasupra lumii juridice in care ii gsete realizarea
dialogul permanentdintre om i lume.
Funcia metodologic a filosofiei dreptului const in aceea c datoritobiectului ei
de studiu, ea contribuie la elaborarea unor noi procedee imetode de lmurire,
studiere i transformare a realitii juridice.Metodele generale de activitate,
scopurile i idealurile elaborate i promovate de filosofia dreptului in msur egal
se refer i la activitateatiinific. Deaceea, filosofia dreptului se manifest ca
metodologiegeneral pentru tiinele juridice speciale, pe care le ajut siorganizeze i sistematizeze propriile sisteme de cunotine. In concluzie, trebuie
s menionm c nectand la faptul c filosofiadreptului este o disciplin teoretic
i abstract, ea are i o importanta funcie practic propune i pregtete
recunoaterea pozitiv a idealului juridic.

Elucidai arsenalul metodologic al filozofiei dreptului.


Ca ramur a filosofiei, Filosofia dreptului se supune exigenelor metodologice aleacesteia. Avnd,
ns, un obiect distinct de cercetare, dreptul, cruia i sunt propriianumite disponibiliti de

cercetare, Filosofia dreptului este mai sensibil la un anumit univers metodologic i mai opac
la altele. Filosofia dreptului se serveste de ambele perechi de metode caracteristice si filosofiei si
anume:inductia deductia; analiza-sinteza. In cercetarea logica a dreptului domina deductia, adica se face
o analiza rationala, fiindca trebuie sa se cerceteze conditiile care determina posibilitatea dreptului si a
cunoasterii sale.Prin analiza logica trebuie sa se gaseasca un criteriu innascut in spiritual nostru astfel ca
experienta sa insemne ajutor dar nu baza cercetarii.Pe cind in cercetarea fenomenologica a dreptului
domina inductia.Iar in cercetarea idealului dreptului de asemenea deductia.In a doua cercetare unde este
vorba de observarea evolutiei istorice adica de fenomenologia dreptului prevaleaza inductia.Aici se aduna
faptele se examineaza institutiile juridice positive ale diferitor popoare :se indeplineste o cercetare
empirica.Metoda inductive se subimparte in metoda genetic care studiaza originile sic ea comparativa
care confrunta diverse sisteme juridice.Prima pentru a dobindi o cunoastere integrala a evolutiei
dreptului ; a doua pentru ca dreptul unui anumit popor prezinta totdeauna caractere unilaterale. n
perspectiv istoric, evoluia Filosofi ei dreptului nu ar fi fost posibil
frinovaiile metodologice ale lui Socrate, Platon, Toma dAquino, Kant, Hegel
.a. Toma dAquino, mpreun cu ntreagafilosofie medieval descoper esena
divin a dreptului, prin metoda transcendental defactur religioas, n timp ce Kant
folosete aceeai metod, dar de factur laic,cobornd transcendena din cer, n
spiritul uman i conturnd, astfel, ideea de dreptsubiectiv, n opoziie cu cel
obiectiv. Logicismul filosofic, precum i curentele ce i-auurmat, ndeosebi Analiza
logic a limbajului au fcut posibil dezvluirea valenelor conceptuale ale noiunii
dreptului, n timp ce Filosofia vieii, Existenialismul i Filosofia postmodern a omului, exacerbnd tema unicitii fiinei umane i a totalitii catrstur
a existenei, au deschis calea unei adevrate filosofii a Drepturilor omului,
ceamai vehiculat tem contemporan de Filosofie politic
i juridic. Hermeneutica, dei ometod trzie a filosofiei, operant iniial mai ales
n istorie i antropologie, aduce cu sine
importante avantaje pentru Filosofia dreptului, ndeosebi n cercetarea esenei i
cauzalitii unor fenomene istorice de drept.

3.Apreciai rolul i nsemntatea filozofiei dreptului, coraportul ei cu alte


tiine juridice.

Studiind dreptul in esena sa universal, filosofia dreptului incepe de unde se


sfarete tiina dreptului, creia de altfel, ii d temeiurile i noiunile fundamentale.
Filosofia dreptului este strns legat de alte tiine. Giorgio delVecchio enumer opt
tiine nrudite cu Filosofia dreptului: Jurisprudena,Filosofia teoretic, Psihologia,
Filosofia practic, Sociologia, Demografia iStatistica, Economia politic i tiina
politic. Cea mai interesant i, totodat, cea mai durabil relaie este cea dintre
Filosofia dreptului i Jurispruden (Dreptul pozitiv) . Dac Filosofia dreptului
studiaz dreptul n esena sa universal, Jurisprudena studiaz aspectele
particulare ale dreptului: domeniile aplicrii dreptului, diferitele sisteme de drept,
practica juridic etc. Fiecare dintre cele dou domenii decercetare este baz
de plecare pentru cercetarea propriului domeniu.La polul opus se situeaz relaia cu
Filosofia teoretic. Aceasta oferFilosofiei dreptului universul conceptual propriu
filosofiei, precum i
ometodologie specific de cercetare. Putem aprecia, deci, c Filosofiadreptului este
o aplicaie a filosofiei, n genere, n timp ce Jurisprudena esteo aplicaie a Filosofiei
dreptului. Importante relaii exist ntre Filosofia dreptului i celelalte
tiineenumerate. Astfel, Psihologia, ndeosebi prin componenta ei social
oferexplicaii ale comportamentelor de grup utile nelegerii conceptelor
derivateale dreptului, Filosofia practic, prin cealalt component a sa, etica,
oferexplicaii pertinente asupra relaiilor dintre normativitatea juridic i
ceamoral, sociologia este tiina care ofer cadrul experimental al
elaborrilor teoretice din domeniul Filosofiei dreptului, Demografia i Statistica
oferinformaii despre micarea grupurilor umane, utile n cercetarea originii
normelor i comportamentelor juridice, iar Economia politic i tiina
politic ofer Filosofiei politice explicaii asupra cadrului economic i politic,

instituional n care se deruleaz fenomenul dreptului.


Filosofia dreptului este o disciplin filosofic, specie a filosofiei practice. Ea nu
se confund cu tiina dreptului. Dac Filosofia dreptului esteteoria dreptului
natural, obiectiv, aa cum se instituie el pe baza nelegeriiesenei fiinei umane i a
colectivitilor sociale, tiina dreptului este teoriadreptului pozitiv, subiectiv, aa
cum este el conceput de ctre sistemulinstituional al unei organizri statale
determinate i pe baza unei doctrine juridice asumate.

Test 2:Scoala sofistilor

Prezentai principalele idei politico - juridice ale sofitilor.


Sofistii erau cei ce sutineau ca in plan uman totul este relativ.Ei
considerau ca legile ca si obiceiurile sunt supuse schimbarii si
deci sunt relative.Sofistii concepeau individul uman ca masura a
tuturor lucrurilor.Odata cu sofistii se evidentiaza conflictul dintre
cetate si individ.Este pentru prima oara cind individul iese in prim
plan.Daca legile sunt relative inseamna ca ele sunt create de
oameni, omul fiind si in aceasta situatie masura lor.Combatind
absolutismul si investind incredere in individ, individualismul
sofistilor presupune democratia, asa cum democratia presupune
libertate individuala.Sofistii
au distins ntre dreptul pozitiv(stabilit de cetate)si
dreptul natural (ca drept nescris, conform naturii umane) si au sustinut ca dreptul
pozitiv trebuie sa se ntemeieze pe cel natural.

Determinai semnificaia expresiei relativismul gnoseologic al sofitilor.


Sofitii sunt ntemeietorii discursurilor politico-juridice. n domeniul gnoseologii(cunoa terii,
cercetrii), sofitii adoptau o poziie individualist, fapt pentru care se vorbe te relativismul
gnoseologic al sofitilor, potrivit cruia orice om de ine o n elegere proprie a lucrurilor i
cunoaterea acestora. Aceast nelegere are un caracter dinamic, n permanent schimbare. Unul
i acelai om poate lua, pentru perioade diferite de timp, poziii diferite(chiar contrare) cu privire
la aceeai problem.Aceast atitudine gnoseologic presupune inexisten a unei adevrate tiin e,
obiective i universale, pot exista numai preri(poziie cunoscut sub denumirea scepticismul
sofitilor n domeniul cunoaterii). Chiar dac sofitii au introdus raionalismul n gnoseologie,
pentru ei cunoaterea nu era dect ceva profitabil. Ei i petreceau timpul cltorind prin ora e i
oferind serviciile lor pe un pre stabilit. Serviciile ce le ofereau erau folosirea capacit ilor lor de a
convinge, de a pune la ndoial orice lucru, chiar i un adevr de partea cruia erau ei. Ei
organizau dezbateri i asigurau victoria celora care plteau mai bine, chiar dac era evident c
minciuna ctig.Sofistii

afirmau ca fiecare om are un mod propiu de a vedea


si a cunoaste lucrurile, de unde urma ca nu poate exista o adevarata
stiinta obiectivasi universal valabila, ci numai opinii

individuale.Cunoasterea este simpla opinie ce apartine fiecarui individ,


acesata neputind sa se ridice la universalitate.

Evaluai importana colii sofitilor pentru doctrinele politice i de drept.


Odata cu sofistii se produce o adevarata revolutie intelectualapentru ca in aceasta perioada se pun cu
adevarat bazele inlocuirii cauzelor divine cu cele naturale.Una din caracteristicile esentiale ale curentului
sofist consta in faptul ca relativizarea, scoate in prim plan individul uman, acesta fiind masura tuturor
lucrurilor.A sustine primatul individualitatii corespunde unei activitati subversive care putea atrage din
partea cetatii grave sanctiuni. De aceea se considera ca sofistii au fost initiatorii iluminismului grec
.Sofismul a fost o perioada de tranzactie de la filosofia presocraticilor spre o filosofie matura care a atins
culmile odata cu Socrate, Platon si Aristotel.Sofistii au fost cei ce au combatut absolutismul si au investit
incredere in individ, iar individualismu sofistilor presupune democratie asa cum democratia presupune
libertate individuala. Principalul merit al sofitilor este acela de a fi intuit valoarea i
importana omului n Univers, motiv pentru care au ndreptat filosofia asupra
condiiei umane. Sofistii sunt cei ce produc o ruptura intre etica si politica, pentru ei legea nu avea
nici o influenta asupra naturii individului si nu este capabila sa faca din acesta un cetatean bun si
corect.Legea nu are alt rol decit sa faca posibila viata in societate a indivizilor.Calitatea lor etica nu are
nici o importanta.

TEST 3:

Socrate

1.1.Prezentai ideile politico juridice a lui Socrate n raport cu ideile


sofitilor.
Socrate nu accepta predarea contra unei remuneratii, si de asemenea el nu era de acor cu
relativizarea tuturor conceptelor pe care le punea in practica sofistii.Socrate promova
ideile conform carora era necesara o supunere absoluta fata de regulile cetatii, pe cind
sofistii scoteau in prim plan individul uman.Socrate ii ajuta pe oameni sa ajunga la
adevar, pe cind sofistii practicau inseleciunea.Dar totusi atit sofistii cit sisocrate prin
metode diferite si adeseori contradictictorii au revolutionat gindirea greaca prin
concentrarea atentiei pe individualitatea umana.

1.2.Explicai semnificaia maximei lui Socrate Eu tiu c nu tiu nimic


Individualismul socratic se intemeiaza pe adevar, care porneste de la acel:cunoastete pe tine
insuti nimi prea mult.Aceasta cunoastere este individuala si semnifica intoarcerea privirii din
exterior spre interioritate spre ceea ce inseamna cu adevarat fiinta umana.Cunoasterea de sine
este renuntarea la egoism pentru a te descoperi intrun plan superior.Aceasta este semnificatia
afirmatiei frecvente a lui socrate cum ca singurul lucru pe care il stiu este ca nu stiu

nimic.Aceasta maxima semnifica punerea in discutie a noastra si a valorilor ce ne guverneaza


propria viata.A te indoi de tine insuti este calea spre adevar.Adevarata problema nu este deci de a
sti un lucru sau altul ci de a fi intro maniera sau alta. Din maxima lui Socrate deriva
scepticismul sau in ceea ce priveste actul cunoasterii. Socrate aduce in discutie o
problema importanta, anume aceea a posibilitatilor noastre de cunoastere si spun
pentru prima data raspicat ca noi nu putem sa cunoastem totul, ca posibilitatile
noastre de cunoastere sunt limitate si ca nu trebuie prin urmare sa ne intindem cu
cunoasterea dincolo de ceea ce nu putem cunoaste.Universul este mult prea
cuprinzator decit ceea ce poate cuprinde ochiul uman si nu totul poate fi
explicat.Prin aceasta maxima Socrate ajunse la simpla concluzie- ca numai zeii
poseda intelepciune iar in fata acestora oamenii nu sunt altceva decit niste marunte
creaturi fara darul intelepciunii.Dar din aceleasi motive suntem capabili de iubire si
putem aspira la intelepciune.

1.3.Analizai raportul lege cetean pornind de la ideile politico juridice a


lui Socrate.
Lui Socrate ii apartine fraza:o lege nedreapta este tot o lege.Socrate ca si
urmasii sai promovau ideile conform carora era necesara o supunere
absoluta fata de regulile cetatii. Justiia, ca criteriu de manifestare a
legalitii, este identic. Ceea ce este just, este i legal, acest raport existent
fiind caracteristic att legilor scrise, ct i celor nescrise, de natur divin 2.
Printr-o astfel de manifestare de respect, Socrate i afirm credina sa ntr-o
justiie superioar, pentru valabilitatea creia nu este nevoie de o sanciune
pozitiv. Pentru a nu nclca aceast justiie ceteanul trebuie s se supun
chiar i legilor rele, ca s nu-1 ncurajeze pe ceteanul ru s le violeze pe
cele bune.Atit dreptul cit si statul sunt bazate pe o conventie, iar
nerespectarea unei legi ar duce la darimarea atit a dreptului cit si a statului.
TEST 4: Platon

1.1.Prezentai principalele concepii politico juridice ale lui Platon pe baza


dialogurilor Despre stat (Republica) i Despre legi
In conceptia lui Platon educarea indivizilor umani are un mare rol in bunul mers al
societatii si in organizarea de stat.Numai prin educatie poate fi instaurata dreptatea
in stat.Numai in felul acesta omul va alege acea forma de organizare a statului care
ii va asigura in cel mai mare grad libertatea.In conceptia lui Platon un filosof trebuie
sa conduca statul, deoarece doar el poate aduce individul la lumina
adevarului.Bazindu-se pe oameni cu caractere puternice statul va fi puternic si va
asigura fericirea tuturor, pentru ca statul imprumuta de la oameni caracterul
acestora.Pentru ca un stat sa fie drept si deosebit trebuie ca cetatenii sai sa fie
educati in spiritul dreptatii, singurul care poate inalta cetatea la ideea de
Bine.Platon distinge urmatoarele forme de

guvernamint:Timocratia,Oligarhia,Democratie,Tiranie. Platon spune ca cel mai bun


stat este staul unde toti sunt egali, si toate bunurile sunt comune.Individul trebuie
sa se supuna autoritatii statului, legii.

1.2.Analizai raportul dintre organismul individual i


organismul social la Platon.
Pentru a fi mai sigur n posibilitatea edificrii unei ceti ideale, Platon a schiat cu
grij o paralel ntre stat i individ. Orice individ posed trei faculti: raiunea care
domin, curajul care acioneaz i sentimentul care se supune. Tot aa i n stat se
disting trei clase: a nelepilor (destinat s domine); a lupttorilor (care trebuie s
apere organismul social); a meteugarilor i agricultorilor (care trebuie s-i
ntrein). Una dintre ideile centrale ale dialogului Republica, prin care Platon
explic fenomenele politice, este analogia de esen ntre sufletul individual i
sufletul cetii, altfel spus ntre constituia interioar a sufletului individual i
constituia statului, ce apare ca un fel de mare suflet colectiv. Dreptatea interioar
produce, aadar, dreptate exterioar; justiia, dreptatea trebuie s fie inerent
interioritii omului.
Societatea este inchipuita de Platon a fi analoga cu un organism, in speta cu
organismuluman. Platon crede ca trasaturile psihologice ale individului se regasesc
in anumite grupurisociale, ca in fata vietii grupurile sociale reactioneaza in mod
asemanator cu individul, ca cel ce
cunoaste psihologia individuala poseda implicit cunostintele necesare organizarii
politice a societatii.

1.3.Exprimai-v atitudinea fa de conceptul statului ideal formulat


de Platon. Argumentai.
Platon descrie in opera sa Republica forma ideala de stat.Platon spune ca
rostul de a fi a Statului Ideal este acela de a infaptui Principiile Binelui si Dreptatii.

Acest stat se bazeaz pe cele trei caste numite mai sus: conductorii
(filozofii), militarii i gardienii, agricultorii i meseriaii. Fiecare trebuie s-i
ndeplineasc stric funciile sale n dependen de capacitile proprii.
Conduc cu ara oamenii detepi, filozofii, militarii asigur ordinea public, iar
ceilali produc bunurile materiale. Mai aproape de statul ideal este republica
aristocratic.Statul ideal se va baza pe o astfle de educatie care sa sesizeze prin
gindire dreptatea, frumosul si binele.O cetate este buna in masura in care
individual umanprimeste o educatie corespunzatoare.In statul ideal
nu este nevoie de legi deoarece legea este inscrisa in sufletul fiecaruia.
TEST 5:

Aristotel

1.1Prezentai concepiile lui Aristotel referitor la apariia, esena i


forma statului.

Baza oganizarii statale este Constitutia care izvoraste din natura sociala a omului.Se
sustine ca statul a aparut din cauza insuficientei de sine a individului uman.La
Aristotel statul este anterior individului, aceasta idee sprijininduse pe faptul ca
intregul este anterior partii.Statul fiind asimilat unui organism complet este anterior
individului uman care nu este decit o parte a acestui organism.Astfel la inceput
dupa Aristotel a fost casatoria si sclavia din care ia fiinta casa locul in care locuieste
familia.Din comunitatea mai multor case apare satul iar comunitatea formata din
mai multe comune este statul complet.Constitutia este cea ce determina in stat
organizarea sistematica a tuturor puterilor dar mai ales a puterii suverane iar
suveranul cetatii in toate locurile este guvernamintul.dupa Aristotel exista 3 forme
de stat:regalitatea, aristocratia si republica.

1.2. Clasificai justiia dup Aristotel i caracterizai categoriile


acesteia.

Raportul dintre poliltic i etic Aristotel ni-1 dezvluie n abordarea sa cu privire la


problema justiiei. Justiia, n concepia lui, i are sursa n virtute i este orientat n
folosul altuia, al societii ntregi. Justiia i virtutea snt identice ca esen, ns,
dup manifestrile lor, ele, n parte, se deosebesc: justiia se manifest n raport cu
alii, iar virtutea este o calitate deosebit a sufletului .
Principiul justiiei este egalitatea aplicat n diferite feluri. Astfel, Aristotel distinge
dou specii de justiie: distributiv i corectiv.
Justiia distributiv (calitativ) exprim relaiile dintre colectivele de indivizi n baza
ideii de proporionalitate. Ea este distins de Aristotel ca proporie geometric,
aplicat la repartizarea onorurilor, bunurilor i are destinaia de a urmri ca fiecare
s primeasc dup merit.
Justiia corectiv (cantitativ), spre deosebire de cea distributiv, ordoneaz
raporturile de schimburi reciproce. Principiul egalitii, n acest caz, se aplic ntr-o
formul deosebit de cea menionat, referindu-se doar la msurarea, n mod
impersonal, a daunei i ctigului. Aceast justiie este mijlocul dintre daun i
ctig, n baza creia fiecare din cele dou pri aflate ntr-un raport s se gseasc
una fa de alta ntr-o condiie de paritate, n aa fel ca nici una s nu fi dat sau s
nu fi primit nici mai mult, nici mai puin. Justiia corectiv se aplic la orice fel de
schimburi sau raporturi, att de natur civil, ct i penal. Aristotel ajunge la
concluzia c justiia n politic poate fi numai ntre persoane libere i egale care
aparin unei comuniti, iar prerogativele i dreptul trebuie s fie n mod necesar
identice. nsi natura lucrurilor respinge puterea unei singure persoane asupra
tuturor cetenilor, deoarece aceasta ar da natere bunului plac. Cea mai eficace
surs a libertii este suveranitatea legii.
11

1.3.Apreciai corelaia formei de guvernmnt i regimului politic pornind de la concepia


aristotelic despre forma statului.
Constitutia este cea ce determina in stat organizare sistematica a tuturor
puterilor, dar mai ales a puterii suverane iar suveranul cetatii in toate
locurile este guvernamintul.Guvernul este insasi Constitutia.Constitutiile care
au in vedere interesul obstesc sunt pure , cele care au in vedere numai
folosul celor ce guverneaza sunt defectuoase si sunt forme corupre ale
constitutiilor bune.Primele guverneaza peste oamenii liberi celelalte sunt
despotice tratindui pe guvernanti ca pe niste sclavi.Exista dupa Aristotel 3
specii de constitutii pure carora le corespund tot atitea forme de
guvernamint: regalitatea, aristocratia si republica.Exista si alte 3 specii
deviatii a celor dintii:Tirania pentru regalitate, oligarhia pentru aristocratie si
demagogia pentru republica.
Regalitatea este forma de guvernamint care se bazeaza pe superioritatea
absoluta a individului care domneste, superioritate data de virtute.
Aristocratia este forma de guvernamint in care aristocratii sunt alesi dupa
merit cel putin tot atit cit si dupa avutie.
Oligarhia este forma de guvernamint in care suveranitatea apertine celor
bogati.
Tirania apare acolo unde puterea este concentrata in mina unei singure
persoane care nu detine nici virtute nici avere si care conduce in mod
despotic.
TEST 6:

coala stoic

1.1Descriei ideile politico juridice a stoicilor.


coala stoic a fost fondat de Zenon (336-264 .e.n.). Ea concepe omul ca un

ideal al fiinei, eliberat de orice influen extern15. Astfel, omul, eliberndu-se de orice
pasiune, devine o fiin liber, iar aceast libertate nu poate fi interzis de nici o
autoritate. Idealul omului liber trebuie s fie scopul fiecrui om, deoarece aceasta este calea
spre o judecat dreapt. Omul, prin propria sa natur, particip la edictarea unei
legi de valoare universal, fiindc natura uman este o parte a naturii, a creaturii, a lumii
n ansamblu. Aceast lege o reprezint legea naturii ce domin lumea ca reflecie n
connina fiecrui individ. A urma cerinele legii naturii, aseamn a tri cinstit, a fi
generos, a nu duna altuia, a exista n conformitate cu raiunea.
Relaiile naturale ale oamenilor, bazate pe aceast lege natural, pun temelia
conceptului echitii.
Etica dezvoltat de Stoa deriv din principiile proprii ale fizicei: universul este guvernat de legi
absolute care nu admit excepii, iar esenialul naturii umane este raiunea. Aceste principii se
sumeaz n celebra maxim: Triete n acord cu natura!. Din aceast formul deriv noiunea
de virtute, cu cele patru aspecte cardinale: nelepciunea, curajul, dreptatea i temperana,
corespondnd nvturilor lui Socrate. n timp ce n etica aristotelian se recunotea locul pasiunilor
n natura uman, urmnd ca acestea s fie reprimate prin ra iune, stoicii cer anihilarea pasiunilor,
mergnd pn la ascetism (askesis), pentru c virtutea reprezint unica fericire. A fi virtuos,
nseamn a fi indiferent la durere i suferin (apatheia) i, n acelai timp, doritor de cunoatere. De
aici importana acordat tiinei, fizicei, logicei, pentru c ele reprezint bazele moralit ii, rdcinile
oricrei virtui. Omul nelept este sinonim cu om bun. Nefericirea i rut ile lumii sunt rezultatele
ignoranei. De aici recomandarea practicii filosofiei, examinrii permanente a propriilor judec i i a
comportamentului, pentru a putea constata dac ele difer de ra iunea universal a naturii

1.2Stabilii cauzele rspndirii ideilor colii stoice n Roma Antic i


evideniai particularitile ideilor stoicilor romani.
Zenon a introdus ideea de "cetean al lumii" - o idee cu totul nou i
generoas n acele timpuri. A avut de luptat cu prejudecile, ntruct aceast idee
necesita depirea barierelor "cetii" - unitate de baz a culturii, i chiar politicii
eline. Imperiul roman acceptase mai demult aceast idee, ns nu datorit urmrii
unor scopuri nobile, ci expansiunii militare.
Cuvntul "Imperiu" vine de la latinescul "imperio"= a triumfa. n forma sa nobil,
acest cuvnt desemna triumful spiritului asupra materiei, sau viaa aservit
Divinitii. La nivel politic, ar fi trebuit s nsemne armonizarea contrariilor.
Statutul de cetean al lumii nsemna, pentru stoici, o stare de spirit, caracterizat
prin dominarea propriului eu. Acest statut l putea obine orice om civilizat,
indiferent de formele culturale sau politice crora le aparinea. . Stoicii i impuneau

o nalt inut moral, i aveau drept modus vivendi aciunea just.n Imperiul
Roman, stoicismul a gsit un teren favorabil. Romanii au acceptat cu uurin ideea
de cetean al lumii. Diferena dintre cetate i provincie disprea treptat. Romanii
au fost nu att colonizatori (cei care impuneau o cultur), ct cuceritori, civilizatori
(au construit ceti, au oferit o baz material teritoriilor cucerite).Stoicismul roman
a impus ideea de om liber.

1.3Apreciai influena colii stoice asupra filosofiei cretine .


Filosofia stoic a influenat i pe unii din prinii bisericei cre tine ca Toma de Aquino i Sfntul
Augustin. n timpul Renaterii trzii, s-a dezvoltat un adevrat Neostoicism, al crui reprezentant
renumit a fost Justus Lipsius. Influena acestui neostoicism se resimte n scrierile lui Michel de
Montaigne, nainte de orientarea lui spre scepticism, i n gndirea lui Ren Descartes. i filosofia moral
a lui Immanuel Kant este impregnat de Stoa

TEST 7: coala epicurian


1.1Relatai principiile fundamentale ale colii epicuriene.
Epicureismul, coal filosofic numit astfel dup numele filosofului Epicur (, 341 - 270 .Chr),
fondat de acesta la Atena n jurul anului 306 .Chr., este axat pe cutarea fericirii i a nelepciunii, avnd
ca ultim scop atingerea ataraxiei, o stare de linite absolut a spiritului. Pentru a evita suferin a, trebuie
evitate sursele acelor plceri, care nu sunt nici naturale, nici necesare. Epicureii nu preconizeaz
cutarea cu orice pre a plcerii, cum este de multe ori n eles n mod eronat, ei vd n filosofie
instrumentele eseniale pentru obinerea fericirii ( Tetrapharmakos):

Liberarea oamenilor de teama de diviniti, demonstrnd c zeii, n splendoarea lor, nu se preocup


de ceea ce se ntmpl cu oamenii.

Liberarea oamenilor de teama de moarte, demonstrnd c aceasta nu reprezint nimic pentru


oameni, din moment ce "cnd noi existm, nu exist moarte, iar cnd e moarte, nu mai existm noi".

Demonstrarea posibilitii de a obine plcerea.

Demonstratrea limitrii rului, adic a caracterului de scurt durat a durerii.

Epicur i bazeaz gndirea sa pe trei principii: logica sau canonica, fizica (atomismul) i etica (semiateismul).

Principiu dup care senzaia este singurul criteriu al adevrului ("sensism") i al binelui (care se
identific cu plcerea).

Atomismul, principiu preluat de la Democrit, prin care se explic formarea i transformarea lucrurilor
prin unirea i separarea atomilor. Naterea senzaiilor deriv din aciunea atomilor proveni i de la
lucruri asupra atomilor spiritului.

Principiu conform cruia zeii exist ntr-un spaiu ntre universuri ( intermundia), dar nu se preocup
de mersul lucrurilor terestre, de lumea material, cu att mai pu in de via a oamenilor. n consecin ,
singura fericire este plcerea, corespunztoare nevoilor naturale necesare, care rezult din absen a
durerii (aponia) i nelinitii (ataraxia). Limitarea calitativ i cantitativ a plcerilor este instrumentul
virtuilor morale, caracteristic condiiei umane.

1.2Determinai cauzele apariiei statului dup Epicur.


1.3Analizai evoluia ideilor lui Epicur n perioada modern.
TEST 8:

Cicero

Expunei principalele idei referitoare la stat i drept ale lui Cicero.


Gindirea social-politica si juridia a lui Cicero este intemeiata pe conceptul de bine
suprem.El a pus la baza politicului si juridicului morala.Astfel un stat nu poate dura daca cei
care il conduc nu au in vedere binele comun. O cetate trebuie organizata avind ca fundament
dreptul public si principiile morale.Filosoful ca intelept al cetatii trebuie sa se implice in
politica si sa conduca realizind acordul intre clasele superioare inferioare si medii.Statul nu
poate fi guvernat in afara justitiei desavirsite.Cicero sustine ca unirea oamenilor nu se
datoreaza slabiciunii ci tendintei naturale a lor spre unire.Cea mai buna forma de
guvernamint dupa parerea lui cicero este monarhia, cu conditia ca regele sa fie virtuos.
1.2Determinai categoriile dreptului n concepia lui Cicero.
Dreptul, n concepia lui Cicero, nu este un produs al voinei, ci este dat de natur .
El cuprinde trei precepte fundamentale: s trieti onest, s nu prejudiciezi pe
altcineva, s dai fiecruia ce este al su. Cicero divizeaz dreptul n drept natural i
n drept pozitiv. Dreptul natural,opineaz filisoful, este o lege superioar, dup care
se apreciaz justeea legii pozitive. n
De republica, el susine c acest drept nu poate fi modificat, abrogat i nu te poi
abate de la el, deoarece este o lege natural nnscut, implantat n individ.
Dreptul natural precede orice lege scris, existena statului. Legea naturii este
raiunea suprem dup care oamenii deosebesc dreptul de nedrept, cinstea de
ruine.Dreptul pozitiv este ntemeiat pe necesitile comune ale oamenilor, fiind
supus modificrilor n funcie de mprejrri. Existena diferitelor popoare presupune
i existena unui drept pozitiv divers.

1.3Estimai legtura conceptual a ideilor politico juridice ale lui Cicero


i Aristotel.
Operele sale De republica i De legibus se apropie de tematica platonian, dar snt
aristotelice i stoice dup coninut.

TEST 9:

Doctrinele politico-juridice i cretinismul

1.1Expunei ideile politico juridice a sf. Toma d'Aquino.


TdA subordoneaza ideea de drept natural ratiunii divine astfel ca fenomenul
juridic nu poate fi decit rational.Dreptul este intemeiat pe ratiune. El a fost cel ce
sia exprimat ideea ca guvemdmintul si legea trebuie sa aiba un scop moral. A
fost un exponent de frunte al traditiei legii naturale. Teoria sa a dreptului a pus in

legaturi, prin intermediul ratiunii, legea eteme a lui Dumnezeu, legea naturala,
legea pozitiva a oamenilor si legea divina. Pentru Augustin, justificarea
guvernamintului rezida in scopul acestuia - acela de a asigura binele comun. A
fost in favoarea monarhiei limitate printr-o constitutie mixte. Guvernarea celor
multi era o forma valida de guvenamint,
insi avea avantajele si dezavantajele ei. Tirania, pe de alta parte, presupunea
incalcarea binelui comun.

1.2Comparai raportul stat biseric i scopul statului la sf. Augustin i sf.


Toma d'Aquino.
Toma are putine lucruri semnificative de spus despre Biserice si Stat ca structuri de
putere.Toma afirma ca Puterea seculara si cea spirituala sunt distincte si isi au
amindoua originea in Dumnezeu, in asa fel incat puterea spirituala trebuie sa fie
respectata inaintea celei seculare in problemele legate de mantuire, iar cea
seculara, inaintea celei spirituale, in problemele privitoare la bunastarea civila.
Aceasta diviziune este aplicabila ,doar daca nu se intimpla cumva ca puterea
seculara sa fiee unita cu
cea spirituala, aaa cum se intampla, de pilda, in cazul Papei, care se afla in fruntea
ambelor puteri. SF.Toma subliniaza rolul indrumarilor oferite de preoti, atunci cand
acestia ii calauzesc
pe oameni catre scopul lor suprem, contemplarea lui Dumnezeu. Rolul regilor este
unul inferior, anume
acela de a guvena treburile seculare. in virtutea ierarhiei scopurilor vietii umane,
nici un guvernamint
secular nu poate fi complet autonom. Puterea in regatul lui Hristos le este rezervata
preotilor. De fapt, asa cum spune Toma apoi, ,dupa legea lui Hristos, regii ar trebui
se se supune preotilor".
Sf.Augustin distinge doua categorii de state :Cetatea paminteasca si cetatea lui
dumnezeu.Biserica este prezentata ca o forma de manifestare a cetatii lui
dumnezeu pe pamint.Statul are scopul de a ajuta biserica in vederea instaurarii
cetatii lui Dumnezeu.Dupa parerea lui Sf.Augustin orice interventie a puterii statului
in domeniul relatiilor spirituale si bisericesti sau a bisericii in domeniulputerii de stat
este periculoasa. n ceea ce privete raportul Bisericii cu Statul, Sf. Augustin arat
n De civitate Dei existena cetii pmnteti i a cetii cereti, care se opun una
alteia prin scopurile i sarcinile pe care le au: Statul conduce administrarea
bunurilor temporale, Biserica se ocup de interesele spirituale. n acest caz ele nu
se opun, pentru c sunt amndou voite de Providen; cretinul datoreaz
ascultare puterii temporale, dar, n acelai timp, trebuie s asculte Biserica n
problemele mntuirii sufletului su. Att statul, ct i Biserica sunt supuse Justiiei.
Pe de alt parte, ele i datoreaz reciproc ajutor, iar statul trebuie s acorde
protecie Bisericii. Raporturile dintre Biseric i Stat se bazeaz pe urmtoarele
principii: Biserica are dreptul de protecie de la Stat, n timp ce ereziile i toate
cultele false nu pot reclama aceste favoruri. Ele pot chiar s fie obiectul unor msuri
de rigoare.
1.3Apreciai influena filosofiei greceti asupra perioadei scolastice a
filosofiei cretine.
Scolastic este o noiune derivat din latin, schola nsemnnd coal, care desemneaz acea tendin
din filosofie i teologie care, ncepnd din perioada tardiv a Evului Mediu, a ncercat s explice i s fac

nelese fenomenele supranaturale ale revelaiei cretinecu ajutorul raiunii umane i, mai ales, al filosofiei
lui Aristotel. Acest curent care, de la mijlocul secolului al XI-lea pn n secolul al XV-lea, a fost un
element dominant n instituiile de nvmnt religios i n universit ile Europei, avea ca scop principal
alctuirea unui sistem logic, n care s se reuneasc filosofia greac i roman cu nvtura cretin.
Scolasticii acordau un deosebit respect aa ziselor autorit i filosofice i teologice, n special filosofilor
anichitii greco-romane i prinilor bisericii, i se fereau s adauge ceva nou la vechile nv turi.

TEST 10:

Nicolo Machiavelli

1.1Prezentai doctrina politico juridic a lui Nicolo Machiavelli


Centrul doctrinei lui Machiavelli este conceptia umanista.Prin aceasta conceptie
autorul se indeparteaza de conceptia religioasa despre lume.Asemenea umanistilor
Machiavelli concepe omul in calitate de centru al conceptiei despre lume, creator al
istoriei.Statul se intemeiaza potrivit doctrinei lui Machiavelli pe relatiile dintre
guvernanti si guvernati.Aceasta relatie constituind totodata si fundament al
stabilitatii guvernelor.Scopul statului este siguranta cetatenilor si garantarea
stabilitatii proprietatii private.Forma de organizare a guvernarii statului prin care se
atinge cel mai inalt grad al stabilitatii statului si a guvernarii pentru autor este
republica. Machiavelli afirma necesitatea conceperii si intelegerii realitatii politice in
calitate de categorie distincta a activitatii umane.Intelegerea si principiile activitatii
politice sunt distincte de cele ale religiei si moralitatii laice:relatiilor politice le sunt
specifice legalitatile politice.
1.2Stabilii semnificaia maximei Scopul scuz mijloacele pe baza ideilor
lui Nicolo Machiavelli
In opera sa principele M.spunea ca in vremurile grele cind e vorba de salvarea
statului, omul de actiune nu trebuie sa se impiedice de nici un considerent de
justitie sau injustitie, de omenie sau confuzie, de rusine sau glorie:esentialul care
prevaleaza asupra orice afirma Machiavelli este de asigura salvarea si libertatea.IN
acest context a fost formulat sloganul scopul scuza mijloacele care a primit
numele de machiavelism .In fond Machiavelli a teoretizat cu siceritate si curaj ceea
ce stia de cind lumea , anumeca ceea e conteaza in politica sunt interesele si forta
nu consideratii de justitie si morala. In vederea realizarii scopului politic urmarit
Machiavelli propune in calitate de mijloace de atingere a scopurilor politice:
siretenia, viclenia, tradarea, violenta, cruzimea etc.Asemenea mijloace fara indoiala
erau utilizate la scara larga in acele timpuri.Insa faptul ca au fost propuse in mod
deschis a influentat negativ asupra renumelui autorului.Aceasta formula:scopul
scuza mijloacele nu este utilizata in opera lui machiavelli chiar daca se deduce din
aceasta si reflecta continutul politic al operei acestui autor.
1.3Evaluai machiavelismul ca principiu istoric i ca realitate.
Machiavelism este un termen referitor la teoria politic expus de Niccol Machiavelli, n cartea cu
titlul Principele, aprut n 1515, n care, cu sinceritate, dar mai ales cu cinism, a sus inut c n politic se
pot folosi absolut orice mijloace ce pot duce la atingerea scopului propus: vicle ug, minciun, lips de
scrupule, sforrie, manevre diabolice, trdare, corupere etc. [1], de unde i principiul "scopul scuz
mijloacele".Termenul machiavelism, este utilizat pentru a descrie principiile puterii politice, iar persoanele
care folosesc aceste principii n viaa politic sau personal sunt numii frecvent machiavelici.
TEST 11:

Jean Bodin

1.1.Descriei ideea suveranitii statului n concepia lui Jean Bodin.


Statul este prezentat de ginditorul francez in calitate de totalitate a familiilor asupra
carora se rasfringe o conducere suverana.Statul se deosebeste de alte forme de
asociere sociala prin caracterul sau juridic si suveran al statului.In fiecare stat
trebuie sa existe potrivit doctrinei lui Bodin o putere suprema ,unica si
indiviziblia.Deoarece nu exista stat fara putere suverana, ea se instituie incalitate

de element distinctiv al existentei statale.Reprezentind puterea permanenta si


indivizibila a staului, suveranitatea este reprezentata de autor in calitate de
realizare de catre stat a celor mai importante activitati:1.Adoptarea
legilor;2.Declararea si incheierea razboaielor;3.Numirea functionarilor4.Realizare
justitiei inclusiv gratierea ;5.Stabilirea si colectarea ipozitelor.
1.2.Stabilii i caracterizai trsturile fundamentale ale suveranitii
dup Jean Bodin.
Principalele trasaturi ale suveranitatii potrivit doctrinei acestui ginditor francez sunt:
1.Caracterul permanent-puterea de stat se instituie pentru o perioada de timp care
nu se determina in mod anticipat.Potrivit doctrinei lui Bodin, detinatorul puterii de
stat, investit in functie pentru o perioada determinata de timp nu este suveran
2.Caracterul absolut-suveranul nu poate fi supus legilor create de el.Suveranul este
deasupra legilor, comportamentul lui nu poate fi supus reglementarilor
juridice.Vointa suveranului este mai presus de lege si vointa celorlati subiecti de
drept.
3.Caracterul indivizibil si unitar-autorul francez afirma necesitatea detinerii depline
a puterii de stat de catre o persoana sau organ de conducere, respingind forma
mixta de guvernare.
4.Caracterul neconditionat si continuu:autorul afirma dreptul detinatorului puterii de
stat de a solutiona problemele social-politice fara a fi obligat sa-si coordoneze
propriile decizii cu alte persoane sau institutii.
1.3.Evaluai trsturile formelor de guvernmnt n concepia politicojuridic a lui Jean Bodin.
Formele de organizare a statului sunt determinate in baza criteriului apartenetei
puterii de stat. Bodin afirma existenta a 3 forme ale suveranitatii:
1.Democratia:puterea intregii sau a majoritatii cetatenilor
2.Aristocratia:puterea celor alesi
3.Monarhia: puterea unei singure persoane.
Bodin afirma astfel existenta a 3 forme de guvernare care sunt identice cu formele
de organizare a statului: democratia, aristocratia, monarhia.
Dar el opteaz pentru monarhie, ca form de guvernare n stat n care deintorul
puterii este o singur persoan, care este capabil i suficient s menin
suveranitatea unic i indivizibil. Dar se opune categoric monarhiei tiranice i
monarhiei senioriate. El propune monarhia legitim, n cadrul crei supuii ascult
de monarh iar acesta ascult de legile naturii. Puterea executiv, ca atribut esenial
al guvernrii, nu are nici una din trsturile puterii suverane dar nici atribuii care s
tirbeasc natura suveran. Dar fiecare form de guvernmnt poate fi: un
guvernmnt popular, aristocratic sau mix (forme de guvernmnt).
TEST 12:

Hugo Grotius

1.1.Definii i determinai fundamentul, principiile i metodele de


cunoatere a dreptului natural dup Hugo Grotius.
Puternic influentat de noua orientare de gindire produsa de Renastere, convisn fiind
ca dezbinarile teologice nu pot duce la principii unitare care sa intemeieze
activitatea politico-juridica,Grotius considera ca singurele care pot asigura aceasta
unitate sunt principiile dreptului natural.Grotius considera dreptul natural izvoraste
din nevoia de a trai in societate, din grija pe care o are omul de a pastra
societatea.Gr. afirma ca apartine dreptului natural tot ceea ce este in conformitatea
cu natura rationala si sociala a omului.Deasemenea dreptul natural nu apartine
vointei fie ea umana sau divina.Sustinind ca dreptul natural este imuabil,Grotius va
spune ca aceasta nu numai ca nu depinde de vointa omului ci nici chiar vointa lui

Dumnezeu nu-l poate schimba.Deci dreptul natural este o dispozitie a ratiuni care
isi trage valoarea din natura sa din puterea sa inascuta dintrun imperativ nascut din
constiinta sociala a omului.
1.2.Determinai contribuia lui H.Grotius n dreptul internaional public.
Premergtor tratatului de pace de la Westfalia, juristul olandez Hugo Grotius (15831645), considerat printele tiinei dreptului internaional, prin operele sale i
ndeosebi Mare Liberum (Marea Liber) i De jure belli ac pacis(Despre dreptul
rzboiului i pcii), realizeaz prima expunere de ansamblu a
dreptului internaional. El ddea astfel, un fundament juridic puternic independenei
i suveranitii statelor, care creau reguli de conduit ntre ele. A dat, de asemenea,
dovad de toleran, respingnd discriminrile n relaiile dintre statele cretine i
cele infidele i admind ncheierea de tratate cu
acestea. Dezvoltnd ideea rzboiului just, a formulat reguli de purtare a acestuia,
inspirate din considerente umanitare. Nu ntmpltor literatura consacrat evoluiei
dreptului internaional public precizeaz c adevratul fondator al dreptului
internaional rmne ns olandezul Hugo Grotius, creatorul unei teorii intermediare
ntre concepia tradiional, bazat pe religie, i concepia pozitivist, potrivit creia
dreptul nu se ntemeiaz pe voina divinitii, ci pe contiina i raiunea umanitii.
Pacea Westfalian rmne ca un moment de referin n viaa internaional,
deoarece a consfinit ntr-un tratat convenit dup negocieri dificile i complicate
ncetarea Rzboiului de 30 de ani. Tratatele Westfalice inaugureaz n istoria
Europei nceputul congreselor europene i reaezarea raporturilor ntre statele
continentului. H. Grotius formula principiul libertii de comer, navigaie i pescuit
n
largul mrii n sensul c marea dincolo de o anumit limit de la rm nu poate fi
nsuit de state sau persoane particulare, prin ocupaie sau alte mijloace, iar
folosirea mrii de un stat s nu mpiedice libertatea altor state.
1.3.Argumentai aplicabilitatea principiului pacta sunt servanda n
dreptul intern i n dreptul internaional.
principiul forei obligatorii, exprimat i prin adagiul pacta sunt servanda, este acea
regul de drept potrivit creia actul juridic civil legal ncheiat se impune prilor (n
cazul contractelor) sau prii (n cazul actelor juridice unilaterale) ntocmai ca legea.
n alte cuvinte, executarea actului juridic civil este obligatorie pentru pri, iar nu
facultativ. n aplicarea principiului pacta sunt servanda, s-a decis c o parte
contractant nu poate s modifice, n mod unilateral, preul convenit n momentul
ncheierii contractului

TEST 13:

Thomas Hobbes

1.1Prezentai teoria contractului social n viziunea lui Thomas Hobbes.


Oamenii mereu se afla intre ei intr-o stare de razboi, aceasta stare este
determinata pe de oparte de frica oamenilor de moarte iar pe de alta parte de
cautarea gloriei.dar aceasta este si starea care trezeste in fiecare constiinta
necesitatii instituirii unei puteri politice care tinindui pe toti la respect va putea sa
stabileasca principiile unei paci si unei concordii civile.Hobbes sutine ideea ca statul
este intemeiat printr-un ac voluntar prin care fiecare om se angajeaza fata de
fiecare altul de a investi un tert cu dreptul de al guverna.Astfel toti oamenii prin
acest contract social abandoneaza dreptul de a se guverna pe ei insisi,
suveranului.In conceptia lui Hobbes exista doua contracte:cel prin care indivizii se
asociaza intre ei si cel prin care ei cedeaza toate drepturile suveranului.

1.2Determinai raportul dintre drept i lege dup Thomas Hobbes.


Hobbes furnizeaza urmatoarea formula:autoritatea, nu adevarul este cea care face
legea.Legea este expresia vointei celui care dispune de dreptul de a comanda, ea
nu este validata nici de particulari nici de juristi ci unicul legislator este suveranul,
singura sursa a legislatiei politice
1.3Exprimai o atitudine fa de ideea lui Thomas Hobbes despre egoismul
nnscut al omului.
Hobbes afirma ca omul nu este sociabil de la natura , omul este in mod natural
egoist, cauta numai binele sau propriu este insensibil fata de cel al altora.Daca omul
ar fi privit ca guvernat numai de natura sa ar trebui sa se recunoasca drept
inevitabil un razboi permanent intre fiecare individ si semenii sai, pentru a fiecare
cauta sa aiba un folos in dauna celorlalti.

TEST 14:

John Locke

1.1.Descriei teoria contractului social n viziunea lui John Locke.


Lock afirma ca omul este o fiinta sociala,daca omul nu ar fi astfel societatea civila
nu ar fi fost posibil sa fie constituita.Trecerea de la starea de natura la societatea
civila a fost posibila pentru ca starea de natura are unele caracteristici care o
apropie de societatea civila si face posibila aceasta trecere.Lock sustien ca trecerea
de la starea naturala la societatea civila a avut loc in urma unui consens general
prin care oamenii au dorit un maximum de securitate si libertate.Trecerea de la
Statul natural la statul civil sa facut in baza unui contract bazat pe consimtamintul
comun.Obiectul contractului este garantia drepturilor naturale nu suprimarea lor in
favoarea suveranului.Singurul drept pe care asociatii il pun la dispozitia societatii
civile este acela de a pedepsi si a face dreptate.Ca in orice contract daca una dintre
parti nu respecta obligatia, contractul poate fi anulat.
1.2.Analizai principiile obligatorii pentru stabilirea regimului de libertate
evideniate de John Locke.
Libertatea indivizilor reprezint o regul imuabil de via, obligatorie pentru toi
membrii societii. Garania libertii o constituie egalitatea tuturor, obligativitatea
legii. Legile elaborate de stat trebuie s corespund legii naturale, ca expresie
general pentru toi, att pentru legislator, ct i pentru indivizi. Membrii societii
trebuie s se conduc de acele legi de care se conduce societatea, deoarece toi
snt egali dup legea naturii.
1.3.Apreciai contribuia lui John Locke la formularea teoriei separrii
puterilor.
Dup convingerea lui LOCK n statul englez contemporan lui, ar exista
urmtoarele puteri:
a. Putere legislativ (puterea suprem, care edicteaz legi obligatorii);
b. Puterea executiv (ca putere a monarhului);
c. Puterea federativ (atribuit statului, o putere a regelui).
El consider, c funcionarea n bune condiii a Constituiei pretinde separarea
puterii legislative de puterea executiv, ceea ce nseamn c Parlamentul fiind
puterea suprem i marea nobilime, are controlul asupra statului.
Lock considera ca nici o putere in stat nu poate fi o putere absolut arbitrara.Pentru
aceasta puterile in stat trebuie sa fie separate pentru c exercitarea puterilor in stat
de catre acelasi organ al puterii poate duce la tentatia de a abuza de aceasta, in
felul acesta drepturile naturale ale omului putind fi incalcate.

TEST 15:

Charles Montesquieu

1.1.Prezentai doctrina politico-juridic a lui Charles Montesquieu.


Charles-Louis de Secondat Montesquieu elucideaz problema dreptului i statului n
opera sa cea mai reprezentativ Despre spiritul legilor. Preocuprile lui au avut
drept obiect de cercetare problema privind libertatea politic ca fundament al
dreptului i statului. Monesquieu susine c pentru a asigura aceast libertate este
nevoie de existena unor legi juste i de o organizare corespunztoare a statului.
Cercetnd natura uman, el constat c la diferite popoare exist diferite legi i
moravuri i c acestea rezult nu numai din fantezia arbitrar a oamenilor, ci i din
o cauz comun . Legilein conceptia lui Montesquieu nu trebuie s fie separate de
mprejurrile n care au fost fcute. Orice lege trebuie s corespund factorilor
geografici, climei, particularitilor poporului, numrului popilaiei unui stat,
tradiiilor formate, etc. Toi aceti factori determinai creaz spiritul legilor, ca
expresie a raionalitii, legalitii, justiiei, care preced existena acestora.
1.2.Determinai completrile i precizrile aduse de Charles Montesquieu
teoriei contractului social.
In conceptia lui M.preocuparea pentru conservarea fiintei sale in face pe om
fricos.Datorita fricei fiecare se simte inferior fata de toti ceilalti fapt pentru care
oamenii se simt egali intre ei.Teama ii face pe oameni sa se fereasca unii de altii dar
de vreme ce ar vedea ca teama lor e reciproca, ei vor simti necesitatrea de a se
apropia unii de altii.Dupa M.inca din starea de natura oamenii simteau nevoia de a
trai impreuna in pace.Statul civil apare ca urmare a manifestarilor de vointa a
tuturor vointelor individuale.La M. Starea de razboi incepe odata cu constituirea
societatii.De indata ce se afla in societatea oamenii pierd simturile slabiciunilor,
egalitatea care exista intre ei inceteaza si incepe starea de razboi.In societate
oamenii devin constienti de forta lor incercind sa obtina cit mai multe
avantaje.Fiecare societate constienta de forta sa va incerca sa obtina avantaje in
relatie cu alte societati, ceea ce duce la starea de razboi intre popoare.Starea de
razboi duce la aparitia legilor pozitive in cadrul societatii.Aceasta societate nu sar
putea mentine fara un guvernamint,de aceea gruparea tutror fortelor individuale
formeaza ceea ce se cheama statul politic.
1.3.Apreciai contribuia lui Charles Montesquieu la dezvoltarea teoriei
separaiei puterilor.
Meritul lui Charles-Louis de Secondat, baron de Montesquieu este c a
sistematizat toate ideile referitoare la teoria separrii puterilor existente pn la el i
le-a dat o nou interpretare n sensul existenei unor puteri distincte, atribuite unor
organe separate i independente unele de altele. Spre deosebire de predecesorii
si, Montesquieu a realizat c aplicarea eficient n practic a teoriei respective i
garantarea drepturilor i libertilor fundamentale ale cetenilor este incompatibil
cu imixtiunea puterilor, de aceea este necesar existena a trei puteri distincte i
anume: legislativ, executiv i judectoreasc. Aceast tez este expus n opera
Spiritul Legilor, potrivit creia puterea executiv revine regelui, puterea legislativ
adunrilor populare (Camera Comunelor), iar puterea judectoreasc este
ncredinat unui corp de judectori profesioniti i independeni. Acestea trebuie s
fie clar separate, s nu interfereze una n ,,treburile celeilalte, fiecare avnd funcii
bine definite: elaborarea legilor, aplicarea lor i judecarea corect a conflictelor care
apar n societate, n funcie de prevederile legii existente la un moment dat. n acest
context, fr ndoial, certificatul de natere a teoriei separriiputerilor n sensul
atribuit n prezent este opera Spiritul Legilor n care Montesquieu face celebra
descriere a celor trei puteri ale statului, descriere care contureaz o teorie rmas
pentru totdeauna n contiina celor care cred n valorile democraiei i libertii: ,,n

fiecare stat exist trei feluri de puteri: puterea legislativ, puterea executiv
privitoare la chestiunile care in de dreptul ginilor i puterea executiv privitoare la
cele ce in de dreptul civil.
TEST 16:

Jean J. Rousseau

1.1.Prezentai teoria contractului social n viziunea lui Jean J. Rousseau.


In conceptia lui Rousseau acordul vointelor libere este cauza aparitiei
societatii.Libertatea este principiul care o face sa existe si totodata sa
subziste.Contractul social nu este obligatoriu pentru popor decit daca el este liber
consimtit.Pacea sociala nu poate fi obtinuta decit printro conventie, oamenii au
ajuns intrun stadiu in care nu mai puteau raminea in starea de natura.Aceasta
necesitatea ia impins pe indivizii izolati spre unirea fortelor pentru a invinge orice
rezistenta.Daca contractul nu este respectat fiecare din asociati il poate denunta si
va reintra in drepturile sale naturale anterioare.Fiecare asociat se uneste in felul
acesta cu toti si nu se uneste cu nimeni in particular el nu se supune decit lui insusi
si ramine liber ca inainte.In conceptia lui Rousseau societatea nu este o adunare de
indivizi ci o structura de relatii , de relatii juridic stabilite si aparate, protejate de
corpul social in intregul sau.
1.2.Comparai cauzele de apariie a statului dup Jean J. Rousseau i
Thomas Hobbes.
La Hobbes Oamenii mereu se afla intre ei intr-o stare de razboi, aceasta stare este
determinata pe de oparte de frica oamenilor de moarte iar pe de alta parte de
cautarea gloriei.dar aceasta este si starea care trezeste in fiecare constiinta
necesitatii instituirii unei puteri politice care tinindui pe toti la respect va putea sa
stabileasca principiile unei paci si unei concordii civile.Hobbes sutine ideea ca statul
este intemeiat printr-un ac voluntar prin care fiecare om se angajeaza fata de
fiecare altul de a investi un tert cu dreptul de al guverna.Astfel toti oamenii prin
acest contract social abandoneaza dreptul de a se guverna pe ei insisi,
suveranului.In conceptia lui Hobbes exista doua contracte:cel prin care indivizii se
asociaza intre ei si cel prin care ei cedeaza toate drepturile suveranului. La
Rousseau insa oamenii in starea lor naturala sunt fericiti , liberi, independenti si
inocenti.Conform opiniei lui R. Asocierea nu este in fiinta omului, asocierea
oamenilor fiind un act de deliberare, o decizie prin care oamenii contrar tendintelor
lor naturale se asociaza pentru a face fata impreuna amenintarilor.
1.3.Apreciai influena doctrinei lui Jean J. Rousseau asupra programului
revoluiei franceze.
Rousseau a influenat hotrtor, alturi de Voltaire i Diderot, spiritul revoluionar,
principiile de drept i contiina social a epocii; ideile lui se regsesc masiv n
schimbrile promovate de Revoluia francez din 1789.Rasunetul ideilor lui
Rousseau este dovedit de faptul ca "Declaratia drepturilor omului si ale
cetateanului", devenita program al Revolutiei de la 1789, din Franta a fost elaborata
pe baza "Contractului social", regasit, n mare parte apoi, n prima Constitutie
republicana a Frantei, precum si n alte constitutii europene. Impactul puternic al
ideilor contractualiste rousseau-iste a fost asupra iacobinilor care au vzut n
minitratatul de drept politic, Contractul social, instrumentul de distrugere a
statului monarhic-feudal, de construire a unei noi ordini politice. Jean Jack Rousseau
n lucrari criticnd regimul din Franta a scos n evidenta noi cai de solutionare. In
special Rousseau sustinnd ca statul apartine poporului i nu conducerii a fost
eficient n nsuirea ntelesului de stat-natiune. A initiat prabuirea suveranitatii
divine a regelui i n loc a scos n evidenta vederea suveranitate a poporului.
Rousseau sustinnd ca toti oamenii s-au nascut egali i liberi a subliniat stringenta

continuarii i n viata sociala a egalitatii i libertatii. Cu notiunea de consens social a


atras atentie la reprezentarea vointei generale, a pus bazele legilor i constitutiei
actuale. Razboaiele la care a participat n sec. 18 Franta a adus statul n pragul
falimentarii cu exceptia regelui i aristocratiei poporul traia n saracie i mizerie,
toate acestea au constituit motive ce au instigat revolta.

TEST 17:

Immanuel Kant

1.1Prezentai ideile lui Immanuel Kant referitor la stat i drept.


Filosofia sa politic pleac de la filosofia sa moral, care are n centru noiunea de
lege universal a raiunii, umanitatea ca scop n sine. ScopulStatului,dupKant,este
numaiprotecTiadreptului;statultrebuiesasigurecetTenilorposibilitateadeasebucuradedrepturile
lor,darnutrebuiesseamestecenactivitTileindividuale,nicisngrijeascdeactivitTileindividuale.
ElsiandeplinitfuncTiasa,cndaasiguratlibertateatuturor;nacestsenstrebuiesfieStatulde
drept.nmaimultetextepolitice,elsiaratpreferinTaclarpentruordineantruchipatdedrept:emai
bununstatputerniccareiofersuveranuluiputereadeagarantadreptul,dectunstatslabceducela
haos.KantreiaideileluiMontesquieusirecunoasteexistenTaatreiputerinstat(legislativ,executivsi
judectoreasc),nsconsidercaceasttriadtrebuievzutcaoficTiune:eaamintestefaptulcorice
concentrareexcesivaputeriidevineunleagnaldespotismului.nschimb,nutrebuiespunn
discuTieunitateadreptului.Celetreiputerinusunt,dealtfel,separate,cicomplementare.
1.2Analizai raportul dintre drept i moral n concepia lui Immanuel
Kant.
Kant face distinctie intre ceea ce apartine dreptului si ceea ce apartine vointei,
adica moralitatii.Dreptul in opinia lui kant nu poarta decit asupra actelor exterioare
ale oamenilor, deci acestea fiind inferioare actelor morale care poarta asupra
interioritatii umane.Libertatea nu intemeiaza si nu se intemeiaza decit pe actele
morale.Chiar daca dreptul este intemeiat pe ratiune el nu poate sa-si extinda sfera
asupra actelor pur interioare, acestea raminind in afara reglementarilor
dreptului.Dreptul in conceptia lui Kant deriva din moralitate, o moralitate ce
functioneaza ca o constringere, ca un imperativ.Pentru a actiona in conformitate cu
conceptul unei legislatii rationale interioare, omul trebuie sa fie supus
constringerilor juridice si morale.In morala fiecare om se raporteaza la sine insusi
conform regulii autonomiei vointei,in drept fiecare om se raporteaza la fiecare om si
la ceilalti conform unui principiu de constringere.Dreptul se fondeaza pe constiinta
pe care o are fiecare de a fi obligat sa se conformeze legii.
1.3Adaptai ideile lui Im. Kant din lucrarea Despre pacea perpetu la
ideia contemporan despre integrare european.
. A gndi pacea nu este o iluzie politic, le amintete Kant eventualilor si
detractori: este un ideal spre care umanitatea trebuie s tind. Despre pacea
perpetu, tratat tiprit de Kant n 1795, prezint principiile filosofice ale dreptului
internaional. Kant susine c vocaia umanitii este de a forma un Stat unic;
timpul cnd popoarele se vor uni n acest mod este nc departe, dar nu putem
tgdui c tendina este n acest sens, nici nu ne putem ndoi c scopul va fi atins.
Fr ndoial c opera lui Immanuel Kant marcheaz etapa cea mai important n
istoria doctrinei pacifismului. Lucrarea Zum ewige Frieden reprezint concluziile
practice ale conceptelor sale sociologice asupra rzboiului si a pcii. Se pronunT
pentru crearea unui Congres al Statelor, mprtsind ideea c pacea se va statornici
definitiv pe msur ce libertatea popoarelor va fi cstigat si rzboiul nlturat
pentru totdeauna.Planul lui Kant de organizare a lumii preconiza o Uniune de state,
aceasta fiind, dup el,singurul mijloc de a mpiedeca rzboiul si de a nltura
violenTa. Kant credea c rzboaiele pot fi nlocuite cu arbitrajul. De altfel, toate

principiile stabilite de ctre el n Spre pacea etern sunt astzi aproape universal
recunoscute. Aceasta ne arat c doctrine de acest fel nu sunt numai exerciTii
dialectice, ci chiar factori istorici, care nsoTesc si reglementeaz progresul real.

TEST 18:

Utilitarismul englez (Jeremy Bentham, John Mill, Herbert

Spencer)
1.1Expunei ideile lui Jeremy Bentham ca fondator al utilitarismului
englez.
Bentham considera ca utilul este cel care poate aduce fericirea unui numar cit mai
mare de oameni, constituindu-se astfel o adevarata democratie fondata pe
interconexiunea indivizilor ce isi urmaresc fiecare interesul.Bentham nu intemeiaza
utilul pe ratiune ci pe placere ca simplu sentiment.B.inlocuieste contractul social cu
utilul, el considera ca contractul este un simplu sofism, menit sa consolideze pozitia
guvernarii.Statul si dreptul sunt un sistem de echilibru intre interesele fiecaruia si
interesele comunitatii. Exista totusi la baza societatii reguli dar nu fondate pe
ratiune ci pe utilitate.B.promoveza egoismul ca regula a convietuirii sociale.Iar
scopul individului este de a acumula maximum de avantaje personale.Interesele
individuale sunt singurele reale statul avind ca misiune coordonarea care asigura
fericirea tuturor.
1.2Determinai efectele adaptrii oamenilor la viaa social pe baza teoriei
lui Herbert Spencer.
Pe baza concepiilor evoluioniste, Spencer a construit un sistem ntreg de filosofie.
Potrivit lui Spencer, viaa este un gigantic proces ritmic, o micare continu de
formaie i de descompunere. Sensul acestei micri este ceea ce constituie
evoluia, iar ea consist n mod mai precis dintr-o trecere de la omogen la
heterogen, de la nediferenial la diferenial, de la incoerent la coerent. Societatea
uman este asimilat unui organism biologic. Prin efectul seleciei naturale, speciile
se transform, adaptndu-se ncetul cu ncetul condiiilor mediului, cele care nu se
adapteaz, pier.
O privire interesant asupra relaiei om societate o realizeaz Herbert Spencer. Contemporan i
admirator al lui Ch. Darwin, Spencer proiecteaz o viziune organicist, considernd societatea ca un cmp
al luptei pentru existen. n domeniul dreptului, Spencer formuleaz un ansamblu de Principii de Etic
absolut, intre care principiul fundamental este: Fiecare poate s fac ceea ce voiete, numai s nu
lezeze libertatea egal a celorlali; complementarul acestui principiu se refer la consecine, i el sun
astfel: fiecare trebuie s suporte consecinele propriei sale naturi i ale propriei sale conduite.
n baza acestor principii, Spencer formuleaz o list a drepturilor naturale ale omului, derivate din ele:
dreptul de a se mica liber, dreptul de proprietate, dreptul liberului schimb, dreptul libertii de credin,
libertatea cultului, a cuvntului, a presei libere, etc.Esena concepiei lui Spencer este organizarea vieii
sociale, astfel nct individului s i se permit maximum posibil de drepturi i liberti, statul fiind doar
un protector al acestora.
1.3Apreciai contribuia lui John Mill la dezvoltarea doctrinei utilitariste.
Mill va schimba in totalitate utilitarismul, adaptindu-l societatii.El va aduce o noua
clasificare a placerilor in cele fizice si cele spirituale.Astfel placerile spirituale sunt
superioare celor fizice, chiar daca mai greu de atins.Pentru Mill utilitatea este
fundamentul moralei. Conform acestui principiu actiunile sunt corecte proportional
cu tendinta lor de a promova fericirea si sunt incorecte in masura in care tind sa

produca inversul fericirii.Prin fericire Mill intelege prezenta placerii si absenta


durerii(nu placere fizica ci spirituala).Mill isi constituie propria viziune despre
utilitarism avind in vedere distinctia bine persona- bine public.El considera ca
sacrificiul unui individ poate fi considerata cea mai inalta virtute.
John Stuart Mill incearca sa concilieze notiunile de justitie cu cea de interes,
recurgind la notiunea de interes general, superior interesului individual. Pentru Mill
utilitatea este fundamentul moralei. Conform acestui principiu aciunile sunt corecte
proporional cu tendina lor de a promova fericirea i sunt incorecte n msura n
care tind s produc inversul fericirii. Prin noiunea de fericire Mill nelege prezena
plcerii i absena durerii, dar termenul de plcere trebuie neles ntr-o accepiune
general care nu nseamn doar plcere fizic ci i plcerea frumosului, a
decorativului, a delectrii. Mill nu abandoneaz teoria lui Bentham i accept
utilitatea ca fiind un principiu al valorilor morale motiv pentru care o aciune poate
fi judecat n funcie de fericirea pe care o aduce unui anumit numr de
indivizi.Spre deosebire de Jeremy Bentham, Mill accentueaz diferena dintre plceri
i imagineaz o ierarhie a plcerilor care ar sta la baza conceptului de fericire. Mill
nu este un hedonist (hedonismul privit ca o doctrin a porcilor), el vorbete de
dou categorii de plceri: trupeti i spirituale. Ultimele sunt dezirabile, cci spune
acesta, sunt superioare calitativ plcerilor trupeti, deci implicit conduc la o fericire
mai mare.Mill i construete propria viziune despre utilitarism avnd n vedere
distincia bine personal - bine public. Acesta este un alt punct n care utilitarismul lui
Mill se deosebete de cel al lui Bentham, motiv pentru care utilitarismul lui Mill este
numit i Utilitarism altruist. Dei Mill este contient c un obiectiv ca acela de a
ajusta binele personal n funcie de binele public este un demers dificil care nu
poate fi atins cu uurin, el consider c sacrificiul unui individ poate fi considerat
cea mai nalt virtute
TEST 19:

George Hegel

1.1Relatai principalele idei politico juridice a lui Georg Hegel.


Un exponent al istoricismului, i anume al curentului istoricismului filosofic sau
idealismului obiectiv, se consider filosoful german Georg Wilhem Hegel n
abordarea problemei dreptului Hegel pornete de la ideea de baz a sistemului su
filosofic - ce este raional este real i ce este real este raional. Aceast idee, dup
Hegel, st la baza att a spiritului universal, ct i a naturii.
Statul n/i pentru sine este eticul n ntregime, realizarea libertii reale care este,
n acelai timp, scopul absolut al raiunii.Ideea etic a statului presupune ca
universalul s fie legat cu libertatea deplin a particularilor i cu propirea
indivizilor astfel, ca interesul familiei i al societii civile s se reuneasc,
impunndu-se statului, dar, totodat, n recunoaterea c universalitatea scopului nu
poate progresa far tiina i voina proprie a particularitii, care trebuie s-i
pstreze drepturile ei. Deci numai atunci cnd n ambele momente generalul i
particularul i pstreaz puterea, numai atunci un stat poate fi considerat ca stat
pe deplin articulat i cu adevrat organizat.
1.2Analizai evoluia spiritului obiectiv dup Georg Hegel.
Trebuie s reinem c Hegel a fost, n primul rnd, un filosof idealist, a crui gndire
nu a ncremenit la nivelul unui cult al statului, adic la nivelul spiritului obiectiv; el a
fost profund i definitiv ataat de ideea absolut. Una din nuanele subtile ale
spiritului universal se refer la spiritul-naiune. Fiecare popor are propria sa istorie
ghidat de un spirit naional specific, care atinge cea mai nalt form de exprimare
n cadrul statului-naiune. Fiecare popor are constituia pe care o merit. Naiunile
au o evoluie proprie i se dezvolt gradual, trecnd prin etapele de cretere,
maturitate i declin. Dac spiritul subiectiv aparine entitilor individuale, iar

spiritul obiectiv este specific contextelor sociale, spiritul absolut iese n eviden ca
stadiu nalt de dezvoltare metafizic. Locul suprem n cadrul acestei evoluii e
rezervat de Hegel artitilor i filosofilor, singurele entiti capabile s se simt
confortabil n cercul restrns al gndirii pure.
1.3Evaluai distincia dintre stat i societatea civil pornind de la ideile
politico - juridice ale lui Georg Hegel.
Hegel i apoi Karl Marx defiena societatea civil ca: ...o stare atins de popoarele
avnsate, dar marcate ns de egoism i avariie, lips de coeziune moral, deci se
referea n special la ordinea economic i social cu principii proprii, independent de
cerinele etice, juridice sau politice.
Ideea de societate civil reprezint treapta de mijloc pe drumul organizrii sociale
de la familie la stat.
Destinul conceptului de societate civil n opera lui Hegel trebuie judecat de pe un
palier teoretic n care statul apare ca ntruchipare absolut a ideilor universale de
libertate, dreptate i moralitate. Totodat, statul exprim ideea de ntreg, de unitate
civil deplin i reprezint un factor unic de stabilitate social i politic. la baza
constituirii societii civile se afl trei moment eseniale: deplina coeren ntre
trebuinele individuale i sistemul trebuinelor sociale; asigurarea libertii
individuale; alturi de ocrotirea proprietii, impunerea unei puteri administrative
care s aib grij de interese particulare i comune ale societii.Referindu-se la
ideea de stat Hegel i-a imaginat o structur piramidal de organizare politic i
administrativ. n prefaa Prelegerilor de filosofie a istoriei a oferit un top
cratologic n cadrul cruia locul suprem revine monarhului. Urmtorul nivel este
ocupat de funcionarii de stat i guvernani, iar ultimul loc revine corporaiilor i
strilor. Relaia individului cu statul este mediat de societatea civil, n sensul c
realizarea idealurilor individuale este n strns legtur cu satisfacerea intereselor
comune ale cetenilor.

TEST 20:

Hans Kelsen

1.1Descriei normativismul i premizele teoriei pure a dreptului la Hans


Kelsen.
In principala sa lucrare, Doctrina pura a dreptului, considerata de exegeti ca fiind
expresia desavrsita a normativismului juridic, autorul respinge categoric teoria
dreptului natural, teoria sociologica privind justitia si teoria scolii istorice asupra
dreptului. Convingerea lui Kelsen era ca teoria dreptului trebuie sa fie pura, adica sa
respinga orice influenta de natura politica, morala, sociologica ori istorica, sa fie o
teorie eliberata de orice ideologie politica si de toate elementele stiintelor naturii,
constienta de legitatea proprie a obiectului ei si in acest fel constienta de specificul
ei
Kelsen a sintetizat urmtoarele premise ale teoriei pure a dreptului:
-scopul teoriei dreptului este s readuc haosul i multiplicitatea la unitate;
-teoria pur a dreptului este tiin. Ea nu vizeaz dorina sau voina n drept, ceea
ce trebuie s fie n drept ci ceea ce este;
-tiina dreptului este o tiin normativ, nu o tiin a naturii;
-teoria dreptului ca tiin normativ nu are ndatorirea de a cunoate eficacitatea
normelor juridice.
Conceptul pe care se fundamenteaza normativismul lui Kelsen este cel de validitate,
in sensul ca validitatea oricarei norme juridice este asigurata sistemic, in functie de
conformitate cu norma juridica superioara. Astfel, crede autorul, teoria dreptului

ramane pura, adica este ferita de orice amestec din afara sferei stiintei strict
juridice. Aceasta inseamna ca validitatea normei juridice nu depinde nici de
eficacitatea sa, nici de actul de vointa care i-a dat nastere, ci este legata doar de
ansamblul edificiului juridic existent intr-un anume spatiu si intr-un anume timp.
1.2Demonstrai identitatea statului i dreptului n doctrina lui Hans
Kelsen.
Dreptul, n concepia lui Kelsen, este o ierarhie de norme, dar nu o succesiune
de cauze i efecte cum este cazul legilor naturale studiate de tiinele naturii (ex.
dac este nclzit un metal, acesta se dilat, dilatarea fiind cauzat de nclzire; un
ho trebuie pedepsit, furtul nu este cauza pedepsei, pedeapsa nu este efectul
furtului). Statul se identific cu dreptul pentru c el nu este altceva dect un sistem
juridic, un sistem de conduit uman i o ordine de constrngere social. Statul nu
poate fi i aciona dect n virtutea normelor juridice care l calific ca atare. Or,
ncercarea de a legitima un stat ca stat de drept este n realitate perfect
inadecvat, pentru simplu motiv c orice stat trebuie s fie cu necesitate stat de
drept.Astfel in acceptiunea lui Kelsen Statul ale carui elemente esentiale sunt
poporul ,teritoriul si puterea se defineste ca o ordine juridical relative centralizata,
limitata in domeniul sau de validitate spatial si temporal supus direct dreptului
international si eficace in ansamblu si in general.Pentru ca statul si dreptul sunt unul
si acelasi fenomen a vorbi despre un stat de drept devine un pleonasm.Statul nu
este altceva decit personificarea ordinii de constringere.
1.3Apreciai trsturile normei juridice pornind de la ideile lui Hans
Kelsen.
Dup Kelsen, norma juridic se caracterizeaz prin cinci trsturi:
-imperativul ipotetic, spre deosebire de imperativul categoric (norma moral) care-i
fr condiii, fr de ce, fr pentru c, prevederile normei juridice snt subordonate
unei condiii, dac nu plteti datoria, confiscarea bunurilor; svrirea unei
infraciuni - pedeapsa etc.;
-constrngerea;
-validitatea, norma juridic provine dint-o norm superioar, preexistent, deoarece
ea este conceput ca o component a sistemului;
-nlnuirea dreptul constituie un sistem ordonat, coerent. Aceast ordonare se
realizeaz pe niveluri, care constituie piramida nivelurilor juridice. Or, ordinea
juridic este o piramid, o ierarhie format dintr-un anumit numr de niveluri de
norme juridice, ntre care exist o condiionare ce determin fundamentul validitii
sale, existnd i norma fundamental - Grundnorm. Aceasta nu face parte din teoria
pur a dreptului, natura acesteia formnd obiectul tiinei politice, eticii sau religiei.
-eficacitatea norma juridic este valabil numai dac este efectiv.
Din concepia lui Kelsen asupra dreptului rezult aa-numitul monism kelsian:
identitatea statului cu dreptul; a dreptului obiectiv cu cel subiectiv; a dreptului
public cu cel privat; a dreptului naional cu cel internaional
TEST 21:

Herbert Hart

1.1Relatai ideile neopozitiviste a lui Herbert Hart.


Herbert Lionel Adolphe Hart sustine ca fiecare norma, fiecare cuvint, fraza ar
avea un sens, o acceptie centrala unica nesusceptibila de dispute, determinata de
uzajul lingvistic comunsi care poate fi descoperit prin analiza contextului si referinta
la limbajul comun. Functiile esentiale ale dreptului, ca mijloc de control social,
trebuie cautate nu in litigiile private ci in modul in care este folosit pentru a
controla, conduce si organiza viata in afara instantelor. Normele se caracterizeaza
prin generalitate si permanenta. Normele de baz se clasific n trei categorii:
analitice ntlnite la Hans Kelsen, normative ntlnite la Kant i empirice
ntlnite la Hart.La Hart dreptul ca sistem de reguli capata realitatea sa nu de la stat
ci de la o oarecare norma fundamentala, regula finala, seperioara.

1.2Stabilii condiiile minime ale existenei unui sistem de drept dup


Herbert Hart.
Herbert Hart pornete de la idea fundamental c scopul minim a vieii sociale a
omului e supravieuirea.Aceasta creeaz necesitatea existenei dreptului i morale.
Din punct de
vedere structural, dreptul este format din dou categorii de norme: norme juridice
primare i secundare. Cele primare au 3 dezavantaje:incertitudinea, caracterul
static, ineficacitatea presiunii sociale care asigur norma data.Orice sisitem juridic
este format din unitatea normelor primare i secundare. El indic 2 condiii minime
de existent a unui system juridic: 1) respectarea de ctre majotitatea populaiei a
normelor juridice valabile; 2)admiterea de ctre autoriti a normelor de cunoatere,
de schimbare i de deciziie n calitate de modele publice i commune de conduit.
1.3Apreciai raionalitatea normelor juridice i morale dup Herbert Hart.
Hart sustine ca fiecare norma, fiecare cuvint, fraza ar avea un sens, o acceptie
centrala unica nesusceptibila de dispute, determinata de uzajul lingvistic comunsi
care poate fi descoperit prin analiza contextului si referinta la limbajul comun.
Functiile esentiale ale dreptului, ca mijloc de control social, trebuie cautate nu in
litigiile private ci in modul in care este folosit pentru a controla, conduce si organiza
viata in afara instantelor. Normele se caracterizeaza prin generalitate si
permanenta.
The Concept of Law (1961) este o analiz a relaiei dintre drept, constrngere i
moral. Este de asemenea o ncercare de a gsi rspunsul la ntrebarea dac toate
legile ar trebui conceptualizate n sens de ordine constrngtoare sau de comenzi
morale. Hart susine c nu exist o legatur logic necesar ntre lege i
constrngere, nici ntre lege i moral. El afirm ca a clasifica toate legile ca ordine
constrngtoare sau comenzi morale ar nsemna o simplificare a relaiei dintre
drept, constrngere i morala. n opinia lui Hart, o conceptualizare a legilor n acest
fel, de ordine coercitive sau comenzi morale ar impune ideea fals a uniformitii
diferitelor tipuri de legi i a funciilor sociale diverse pe care dreptul le are. O astfel
de conceptualizare a dreptului ar avea ca efect o interpretare gresit a scopului i
funciilor acestuia, dar i o ntelegere deformat a coninutului, originii i criteriilor
de clasificare a legilor.Legile sunt reguli care interzic indivizilor s acioneze ntr-un
anume mod; le-ar putea impune diverse obligaii. Legile impun pedepse asupra
indivizilor care au fcut vreun ru altor indivizi. De asemenea, n aceast lucrare,
Hart, specific modul n care trebuie fcute contractele, dar i felul n care
documentele oficiale trebuie create. Pot specifica de asemenea modul de convocare
al legislaturilor sau modul de funcionare al Curilor de Judecat. Specific modul n
care noile legi sunt activate, dar i modul n care legile vechi pot fi modificate. Pot
exercita o putere coercitiv asupra indivizilor prin impunerea unor penaliti asupra
acelora care nu ii ndeplinesc datoriile i obligaiile. Cu toate acestea, nu toate
legile pot fi considerate nite ordine constrngtoare deoarece unele legi pot s
confere unor indivizi puteri sau privilegii, fr s le impun acestora datorii sau
obligaii.

TEST 22:

Concepii neokantiene

1.1Prezentai principiile fundamentale a neokantismului

Curentul neokantian se structureaza pe multiple inconsecvente ale sistemului


filosofic kantian, el pretinzind prin numerosii sai reprezentanti ca este mostenitorul
kantianismului si sustinind ca prin reinterpretarea acestuia va ajunge la esenta sape
care sa o puna in valoare in continuare.Neokantianismul juridic se constituie ca o
reactie la ideile pozitivismului ingust si ale empirismului englez care reducea orice
cercetare la nivelul cunostintelor pozitive bazate pe experienta.Teoria lui Kant era
singura care putea servi la fundamentarea unei conceptii idealiste cu privire la etic
si la drept ca o contrapondere la empirismul pozitivist.
1.2Analizai principiul justiiei ca fundament al filosofiei dreptului n
concepia lui Giorgio del Vecchio
In opera sa, Giorgio del Vecchio incearca sa fundamenteze o filosofie a dreptului
pornind de la un principiu a priori in conformitate cu modelul kantian, principiu care
se constituie ca limita ultima si pe care se sprijina intreg edificiul juridic.Acest
principiu fundamental este principiul justitiei.Prin acest principiu se poate accede la
semnificatia raporturilor juridice, care fara acest element nu ar putea exista. Fata de
raporturile juridice pozitive acest principiu este un model regulator si
transcendent.Del Vecchio gindeste justitia a priori pentru a putea intreprinde o
cercetare pur logica a dreptului in care preponderenta ii revine metodei deductive.A
prioriul lui Del Vecchio vizeaza centrul de universalitate-sufletul umancare se
constituie in forma logica pe care se sprijina orice raport juridic concret.
Giorgio del Vecchio are o opera vasta in care face o analiza ampla a dreptului si a
statului. Conceptia sa de baza este cea a unui a priori aflat in constiinta de sine a
fiintei umane care transcede intr-o ordine ideatica raporturile ce se instituie la
nivelul dreptului pozitiv. Din acest punct de vedere Del Vecchio impartaseste intrun
mod original conceptiile adeptilor dreptului natural.Filosofia se pune in centrul
sistemului juridic individual uman pentru ca ideea de justitie este adinc imprimata
in constiinta subiectiva.
1.3Argumentai aportul lui Rudolf Stammler la formarea i dezvoltarea
filosofiei neokantiene.
Stammler a fost un important neokantian care a scris opere in care a incercat sa
depaseasca conceptia kantiana asa cum a fost ea expusa in Critica ratiunii pure.Ca
toti neokantienii Stammler incearca solutii noi cu privire la filosofia kantiana.El pune
in centrul preo uparilor sale conceptul de perceptie si cel de vointa.Ceea ce este
mai important la Stammler consta in faptul ca in opinia sa dreptul este cel care
studiaza un domeniu in care scopurile se unesc cu mijloacele.Stammler asigura
unitatea dreptului si pune bazele autonomiei stiintei dreptului in raport cu morala,
istoria si celelalte stiinte umane.In conceptia lui Stammler justitia este un ideal
social ale carui manifestari variaza istoric dupa timp, locuri si moda.Forma dreptului
asigura permanenta dreptului dar se combina cu realitatea normelor care asigura
emergenta sa istorica dupa formula dreptul just este un drept natural cu continut
variabil.

TEST 23:

Concepii neohegeliene

1.1Prezentai principalele derivate a doctrinei hegeliene.


1.2Comparai doctrina hegelian i concepiile neohegeliene.
Dup cel de-al doilea r zboi mondial neohegelianismul (n primulrnd cel german i
cel italian ), orientat spre ndreptirea regimurilor fascist i nazist, a fost nevoit s
prseasc scena politico-juridic.n perioada postbelic direciile principale ale
nvturii hegeliene audevenit teoriile care au ncercat s curee motenirea

creatoare a lui Hegel de falsificrile neohegeliene, sdepeasc extremitile


natitudinea fa de filosofia hegelian a dreptului, s efectueze o apreciereobiectiv
a locului i rolului ei n dezvoltarea gndirii filosofico-juridice
1.3Evaluai diversitatea doctrinelor neohegeliene.
Eforturileneohegelianului Italian G.Gentile au fost ndreptate spre justificarea
ideologiei i practicii fascismului. Ideile hegeliene despre statca integritate moralel
le-a folosit la interpretarea regimului fascist ncalitate de manifestare superioar a
moralitii i libertii. Dintre neohegelienii olandezi,
care n anii 30 ai secolului XX s-a preocupat de problemele filosofiei dreptului, a fost
B.M.Telders
Cureferire la Hegel el a atacat tezele dreptului internaional, care limitau puterea
autoritar a statului
Neohegelienii francezi, n mod deosebit la nceput, erau interesai defilosofie, dar
nu de nvtura politico-juridica lui Hegel,i lor ngeneral nu le era
caracteristicatitudinea fa de Hegel ca gnditor totalitar. Astfel, A.Koyre
respingea aprecierea dat lui Hegel ca gnditor reacionar i s-a solidarizat cu
interpretarea nvturii filosofului germanca teorie moderat, care tinde s
consolideze libertatea individului i ntregului social.
TEST 24:

Doctrina liberalist

1.1Prezentai fundamentele liberalismului.


Curentul liberalist asa cum reiese chiar din denumirea sa este legat de conceptul de
libertate.SE cunoaste ca dea lungul istoriei liberalismul a fost criticat pentru ca
ideile liberale nu se gasesc in viata sociala reala si ca aservirea a continuat sa
ramina una din rocile societatii contemporane.Cu toate acestea liberalismul a ramas
o miscare care a condus la afirmarea individualitatii umane, constituita ca o
contrapondere la etatism.In zilele noastre liberalismul a stat la baza miscarilor care
a condus la eliminarea totalitarismelor.Liberalismul este un curent rational si
echilibrat a carui conceptie se fundamenteaza pe afirmarea individului dar nu prin
desfiintarea oricarei autoritati ci prin crearea unui climat social in care puterea sa fie
limitata prin drept.Reducerea sferei de influenta a statului in problemele ce tin de
domeniul privat este unul din telurile democratiei liberale.
1.2Analizai egalitatea condiiilor ca principiu de baz a democraiei
evideniat Alexis de Tocqueville.
Alexis de Tocqueville n lucrarea Despre democraie n Americaeste de fapt o
meditaie asupanobilimii, pentru c Tocqueville ncurajeaz egalitatea n
drepturi, iar nobilimea este acea clas social,care, prin dorina de a domina, nu
permite dezvoltarea acestei noi concepii.
i atrage atenia urmrile pe care le produce aceast egalitate a condiiilor. Acest
fapt implic o anumitorientare a spiritului public, o formulare ct mai accesibil a
legilor, atrage dup sine percepte noi aleguvernanilor, iar celor guvernai le
formeaz o atitudine fa de superiorii lor, aa cum Tocqueville nu a mai cunoscuto.Egalitatea aceasta are o mare influen deopotriv asupra celor care guverneaz
i a celor ce sunt guvernai.Tocqueville afirm c atuncicnd inegalitatea este
legea obinuit a unei societi, cele mai profunde inegaliti nu sar n ochi,
cndtotul este aproximativ la acelai nivel, cele mai mici inegaliti rnesc. De
aceea dorina de egaliate devinemai greu de potolit pe msur ce egalitatea este
mai mare. . In aceste conditii, el vede egalitatea ca un intreg compus din:
-egalitatea in fata legii;
-egalitatea politica;
-egalitatea de conditii..
Egalitatea condiiilor nseamn, mai nti, instaurarea unei egaliti de drept ntre
indivizi n locul unei jurisprudene distincte pentru fiecare stare sau ordin, cum se

ntmpla n Vechiul Regim; n al doilea rnd, egalitatea condiiilor nseamn


mobilitate social potenial ca urmare a abandonrii principiului ereditii; n
sfrit, egalitatea condiiilor nseamn o puternic i continu aspiraie spre
egalitate ce ia locul viziunii ierarhice tradiionale asupra societii. ns egalitatea
condiiilor nu semnific i dispariia diferenelor i inegalitilor economice i sociale
dintre indivizi; de fapt,spune Tocqueville, principiul democratic impune o egalitate
imaginar n ciuda inegalitii reale dintre acetia.
1.3Evaluai conceptul libertii individuale pornind de la ideile lui F.Hayek.
Libertatea zice Hayek este inseparabila de responsabilitate.Libertatea nu inseamna
doar ca individul are atit oportunitate cit si povara optiunii ea mai inseamna si ca el
trebuie sa suporte consecintele actiunilor sale ca va fi laudat sau blamat.In zilele
noastre Hayek este de parerea ca sentimentul responsabilitatii a disparut, acest
lucru fiind explicat prin frica de responsabilitate si implicit prin frica de libertate.
Friedrich Hayek.El definete libertatea ca acea stare n care coerciia la care unii
oameni ii supun pe semenii lor este redus, att ct este posibil acest lucru n
societate sau posibilitatea de a aciona conform propriilor decizii i planuri, precum
i independena fa de voina arbitrar a altuia.Starea n care un om nu este supus
coerciiei, prin voina arbitrar a altuia sau a altora este adesea denumit libertate
individual sau personal.
Hayek afirma ca ordinea sociala se poate stabili numai avind ca reper individul
uman ca scop si nu ca mijloc.

TEST 25: Doctrina sociologic


1.1Prezentai concepia sociologico juridic a lui Max Weber.
Cea mai cunoscut lucrare a sa este eseul Etica protestant i spiritul
capitalismului, lucrare care a fost piatra de temelie n studiile sale de sociologie a
religiilor. n aceast lucrare, Weber a argumentat faptul c religia este una dintre
cauzele cele mai importante, care explic diferenele de dezvoltare dintre culturile
Occidentale i cele Orientale, i a subliniat importana protestantismului ascetic
care a condus la naterea capitalismului, a birocraiei i a statului raional-legal din
Vest.ntr-o alt lucrare important, Politica, ca i vocaie, Weber definete statul ca o
entitate ce posed monopolul asupra folosirii legitime a forei. Sociologia weberian
este numit i sociologie comprehensiv, deoarece nu vizeaz sensul obiectiv al
aciunii, ci sensul gndirii. Totodat, el a adus o contribuie valoroas n
dezvoltarea metodologiei tiinelor umaniste i, n special, a tiinelor politice.Max
Weber face o distinctie categorica intre viata sociala reala si modul nostru de a
cunoaste aceste realitati .Oricit de perfectionata si orice metoda ar folosi o stiinta
sociala ea nu poate surprinde intreaga bogatie a vietii reale.
1.2Determinai coninutul noiunii mas de contiine individuale n
cadrul teoriei dreptului obiectiv a lui Lon Duguit.

Duguit susine c supremaia unei voine asupra alteia e o noiune metafizic implicnd o
ierarhie a persoanelor i a valorilor ce trebuie exclus dintr -o disciplin pozitiv.Voina general
se poate impune, dar cu condiia ca ea s fie legitim, adic conform cu dreptul obiectiv i cu
morala politic.Statul e doar un aparat de gestionare a serviciilor publice nsrcinat cu realizarea
solidaritii sociale. Antivoluntarismul l va mpinge pe Duguit s conteste i noiunea de
drept subiectiv ce atribuie voineiindividuale o putere a proape mistic metafizic.
Dar dac dreptul nu este ceea ce doresc guvernanii, atunci ce este? Duguit cere guvernanilor s
respectedreptul obiectiv, adic cere s existe independent de voina lor. Stabilitatea acestui
drept s-ar face princonstatarea sa sociologic i ar fi constituit din ceea cemasa spiritelor
dorete s impun printr -o reaciesocial organizat.

Omul este n acelai timp individual i social i aceste dou caracteristici inseparabile ale
contiinei i voinei lui se fortificate reciproc. Asociat, omul se simte mai om n grupurile
corporative individualitatea crete. Astfel, Duguit trage concluzia c solidaritatea oamenilor este
un fapt prim i c acestfapt real al solidaritii este fundamentul dreptului. Dreptul devine un fapt
social derivat din solidaritate, care este sursa real a regulilor de drept i a instituiilor juridice.
1.3Evaluai raportul dintre stat i individ la Emile Durkheim
Dreptul reprezinta forma esentiala de structura a societatii stabilea Emile
Durkheim In conceptia sa,
societatea si dreptul sunt inevitabil legate intre ele, acestea din urma fiind de
fapt forma speciala de structurare a societatii, viata sociala neputand exista fara ca
viata juridica sa nu existe simultan.Dreptul reprezinta forma solidaritatii sociale, in
ea fiind reflectate multiplele fatete ale solidaritatii sociale. Durkheim este cel care a
fondat scoala sociologica franceza, sociologismul reprezentand acel curent
careconsidera fenomenele sociale ca fapte sau lucruri sociale concretizate in moduri
colective de ganduri. Potrivitautorului,dreptul este un mod de conduita creat de
colectivitate.
Durkheim urmarind relatia ntre "eul" individual si "interactiunea sociala". n
viziunea sa indivizii, ba chiar grupurile se pot prabusi n dezordine, n anarhie.
Societatea nsa"nu este o fiinta ilogica sau a-logica, incoerenta si fantasta cum a
fost considerata adesea. Din contra, constiinta colectiva este forma cea mai nalta a
vietii psihice, pentru ca ea este constiinta constiintei. Fiind plasata n afar 616e43g
59; si deasupra contingentelor individuale si locale, ea nu vede lucrurile dect sub
aspectele lor care le cristalizeaza n idei comunicabile... Societatea vede mai
departe si mai bine ca indivizii"
Societatea deci este exterioara, are putere morala, vede mai departe ca indivizii,
este coercitiva, etc. Acestea sunt trasaturile generale ale faptului social.
TEST 26:

Teoria psihologic a dreptului

1.1Descriei ideile lui Nicolae Petrajiky ca fondator a teoriei psihologice a


dreptului.
Teoria psihologic a fost ntemeiat la nceputul sec. Al XX-lea, fiind dezvoltat n
lucrrile
savantului L.LPetrasycki. El i concentreaz atenia asupra studierii fenomenului
dreptului, aynd la
baz viaa luntric a omului, n cercetrile lui Retrasycki, tiina empiric
cerceteaz existena uman
sub aspectele fizic i psihic. Dreptul, ca fenomen al existenei, aparine laturii
psihice i poate fi
explicat numai prin prisma proceselor psihice emoionale i intelectuale. El este un
fenomen emotiv.
Spre deosebire de emoiile morale, emoia juridic face parte din sfera emoiilor
irnperativ-atributive.
In timp ce emoiile morale se caracterizeaz prin adeziune liber, emoiile juridice
nu snt libere,
deoarece o alt persoan poate s insiste i s impun realizarea acestei emoii .
Dreptul se divizeaz n
drept autonom i drept pozitiv. Dreptul autonom constituie emoiile generate de
ndemnul contiinei.
Dreptul pozitiv este edificat pe o autoritate strin, ce-i gsete expresie n actul
normativ, stabilind,
astfel, prescripii juridice obligatorii pentru toi subiecii de drept. Normele juridice,
fiind o emanaie a
statului, reprezint o reflecie a emoiilor.

1.2Stabilii rolul emoiilor n drept conform teoriei psihologice a dreptului.


1.3Formulai o atitudine fa de ideea despre drept ca factor psihologic al
vieii sociale promovat de teoria prsihologic a dreptului.

TEST 27:

Mircea Djuvara

1.1Descriei principalele idei filosofico - juridice a lui Mircea Djuvara.


O contribuie remarcabil a lui Mircea Djuvara s-a produs n planul analizei
raportului dintre drept, stat i naiune. Respingnd ideea dreptului pur i
pozitivismul juridic care au instaurat divinizarea absolut a autoritii legii scrise
fr s o controleze prin apelul la ideea de justtie, dovedindu-se a fi astfel o
concepie greit i chiar primejdioas, Mircea Djuvara a fost convins c dreptul se
ntemeiaz pretutindeni pe realitile istorice ale comunitii umane concrete.Astfel,
poporul romn i ntemeiaz dreptul pozitiv pe viaa naional.Naiunea este o
realitate istoric ridicat la rangul de ndatorire etic suprem, iar statul a devenit
numai expresia ei juridic.Djuvara sustine ca Filosofia dreptului se leaga de teoria
cunoasterii si este nevoita sa-si intinda cercetarile in domeniul
epistemologiei.M.Djuvara pune in centru atentiei individual uman,acesta fiind cel ce
creaza valorile, morale sau juridice avind inscrisa in el in mod apriori principiul
justitiei.
1.2Analizai raportul dintre dreptul pozitiv i dreptul raional la Mircea
Djuvara
Dreptul, precizeaz M. Djuvara arat actele permise, interzise sau impuse n
societate pe baza ideii de justiie. El face o distincie important ntre dreptul
raional i dreptul pozitiv.Astfel, toate judecile prin care se constat justiia
aciunilor n societate, de dreptul pozitiv, sunt numite aprecieri de drept
raional.Dreptul raional este i sursa idealurilor de justiie pe care fiecare societate
i le furete raportnd ideea de justiie la condiiile ei specifice. Justiia, apreciaz
juristul romn, este o valoare raional i se impune prin propria sa autoritate. .
Spre deosebire de conceptul dreptului natural,dreptul rational conceput de Mircea
Djuvara este variabil in loc si timp, in functie de schimbarile obiective .Dreptul
pozitiv, respectiv normele juridice impuse prin cutume i legi, este dreptul care se
aplic ntr-o societate la un moment dat i care trebuie s dezvolte, s aplice i s
organizeze principiile i normele dreptului raional.Djuvara considera ca dreptul
pozitiv nici nu se poate concepe fara un drept gindit si anume dreptul rational, si ca
acesta din urma intemeiaza dreptul pozitiv ii da viata si il patrunde in toate
manifestarile reale.Djuvara va sustine ca aplicarea dreptului pozitiv nu este posibila
fara sa nu intervina judecati intemeiate pe principia juridice superioare dreptuli
pozitiv.
1.3Apreciai rolul voinei legislatorului la aplicarea legii, pornind de la
ideile lui Mircea Djuvara.
Pentru realizarea justiiei este nevoie de o conducere politic,pentru realizarea unei
ordini in aciunile naiunii este nevoie de conducerea unei elite politice, de o
legatur solid ntre condui i conductori. Iat de ce Mircea Djuvara considera c
politicul nu poate fi desfcut de juridic, ci el este forma cea mai nalt a
juridicului,ntruct se subordoneaza ideii de justiie.Asa fiind, activitatea rationala a
legislatorului nu mai pare suficienta pentru realizarea acestei ordini de drept
rational. Pentru aceasta Mircea Djuvara merge cu conceperea judiciarului pana la

interzicerea avocatilor de a face greva: pentru ca avocatul ,, este si trebuie sa


ramana aparatorul ordinii legale, el reprezinta in definitiv subtilitatea rafinata a
ratiunii si a convingerii, adica Dreptul insusi, in lupta victorioasa cu forta patimasa si
brutala.
TEST 28:

Eugeniu Sperania

1.1Expunei principalele idei despre stat i drept ale lui Eugeniu


Sperania.
Principalele sale opera:Principii fundamentale de filosofie juridic (1936), Via,
spirit, drept i stat (1938), Introducere in filosofia dreptului (1946). Din activitatea sa
filosofico-juridica putem delimita citeva probleme cheie care au fost abordate de ginditor.:contributia sa la conturarea statului dreptului ca stiinta-aprecierile cu privire la opera de
legiferare si autoritatea legii-combaterea teoriilor rasiste privind dreptul-raportul dintre drept
subiectiv si drept obiectiv-preocuparea de a descoperi legile obiective ale evolutiei
dreptului.Statul este prin originea sa o dezvoltare,o amplificare a nevoii de justitie.Statul tinde
sa devina un scop insine.Scopul principal si fundamental al statului dupa E.S. este de a
asigura si apara aplicarea consecventa a unui anumit ansamblu de principii referitoare la viata
sociala,adica realizarea unei justitii conceputa intr-unanumit mod.
1.2Generalizai i analizai legile obiective ale evoluiei dreptului dup
Eugeniu Sperania.
Abordand problema legilor evoluiei dreptului, Eugeniu Sperania stabilete
urmtoarele dou legi generale, i anume: 1) Dreptul, ca unul dintre aspectele
sociale ale vieii, evolueaz in mod analog cu orice proces vital; 2) Dreptul, ca fapt
spiritual, evolueaz prin afirmarea progresiv a spiritualitii omeneti.Dreptul
obiectiv:dreptul este un system deductiv de norme sociale destinate ca,printr-un minimum de
justitierealizabila sa asigure un maximum de socialitate intr-un grup social determinat.Dreptul
subiectiv:interes garantat printr-o norma sociala.Are 3 elemente:1.interesul2.obiectul
interesului3.garantarea interesului printr-o norma.Ginditorul recunoaste ca exista dovezi
suficiente care sa demonstreze faptul ca poate exista norme ce aparainteresele individuale
independente de atitudinea societatii.aceste norme tot fac parte din drept deoareceprovin din
ratiunea umana.De asemenea E.S. specifica ca aceste norme,acest drept nu fa vi
recunoscutniciodata de dreptul obiectiv deoarece este o creatie a societatii pentru societate si
are drept scop unmaximum de sociabilitate posibila.

1.3Estimai sanciunea ca element definitoriu pentru drept (prin prisma


ideilor lui Eugeniu Sperania).
Speranta afirma ca sanctiunea sau nesanctiunea nu caracterizeaza numai normele
de drept,easeexercitasubtoateaspectelevietiisociale.Societateainsasiesteorealitatecarene
constringesineobligasanesuordonammoduluieideafi.Sperantiaafirmacaconstringereaesteo
modalitatedeimitatieprineaprocesuldeuniformizaredecideimitatiunesegeneralizeazasise
inlesneste.ConstringereadupaDjuvaraesteoconsecintaanevoiideidentitate.Lanivelsocialnormele
suntimpusedemasecareinstinctiveelaboreazanormelecoercitive.Normelepecareacestesanctiunisunt
destinatesalegaranteze,nusunteleinselecreatialegislatoruluicisuntformuleagreatesiadaptatefanatic
decatrespiritulcolectiv.

TEST29:coala

dreptului natural

1.1Prezentai evoluia istoric a colii dreptului natural.


Germenii acestei teorii au aprut n antichitate, iar ca teorie cu pondere i o
influen major ea s-a manifestat n gndirea filozofic i politico-juridic din evul
mediu,ntemeietorul coliidreptului natural este considerat filozoful grec Socrate
.Ideile sale despre adevr,echitate, justiie vor fi preluate mai trziu de discipolii si,
precum i de ali cugettori de seam. n perioada evului mediu teoria dreptului
natural a fost dezvoltat de ctre Toma dinAquinounul dintre cei mai de vaz
reprezentani ai Scolasticii.
Un alt reprezentant al colii dreptului natural,
perioada modera, este Jean-Jacques Rousseau, autorul lucrrilor Contractul social i
Discursul asupra origina i fundamentelor inegalitii dintre oameni
1.2 Comparai conceptul clasic a dreptului natural i conceptul dreptului
natural renscut.
1.3Evaluai importana istoric a colii dreptului natural.
TEST 30:

Istoricismul n drept

1.1Prezentai principiile fundamentale a curentelor istoricismului.


Ideea principala era opozitia absoluta fata de lege, nu se recunosteau legile, legile
reprezinta o stopare a evolutiei dreptului , unicul izvor al dreptului este
obiceiul.Deasemenea era considerat ca izvor al dreptului constiinta juridica
populara.Se negau codificarile si legile.O alta teza a acestui curent era ca dreptul se
naste in mod spontan ca si limba, se cristalizeaza in mod inconstient, se dezvolta in
strinsa legatura cu spiritul poporului.O alta teza este ca legiuitorul este un organ al
constiintei umane, el nu dispune de putere creatoare de drept.Si o ultima teza a
acestui curent este ca legile nu au o valabilitate si o aplicabilitate universala.
1.2Determinai i argumentai legtura dintre istoricismul juridic (coala
istoric a dreptului) i istoricismul filosofic
1.3Analizai raportul drept-obicei n contextul ideilor istoricismului juridic
(colii istorice a dreptului). Nu legea, ci cutuma reprezint principalul
izvor al dreptului i baza acestuia. n raport cu cutuma, legea nu are dect o
importan secundar,legea nu formeaz reglui contiente, ea nu poate face
altceva dects capteze ceea ce s-a dezvoltat de la tine n viaa social de-a lungul
istoriei unui popor si s-i asigure formularea.Teoria acestei coli afirm c exist o
corelaie esenial intre orice manifestare juridic igeniul naional al poporului
respectiv. Pentru aceast coal dreptul nu se nate ca un produs reflectat
allegislatorului; dreptul este un produs organic al societaii i legea, cand formeaz
reguli constiente, nuface decat s prind ceea ce a crescut de la sine n viaa
social i istoric, spre a-l pune n formule. n aceste condiii dreptul de astzi este
produsul lent i foarte complex al unei lungi desfsurri istorice.coala istoric a
dreptului a asociat astfel dreptul cu istoria. Dreptul sustinea Savigny nu e facut, ci
seface singur. Dreptul este un un fenomen natural, comparat de catre Savigny cu

limba pe care o vorbim,care nu este o creaie individual i nici nu se nate din


vointa cuiva. Ea este rezultatul culturii,credinelor, educaiei etc a unui popor de-a
lungu timpului.Ca i limba unui popor tot aa i dreptulreflect instituiile
n procedeele, n scopurile i n amnuntele sale cele mai mici, ntreg trecutulistoric
alunui popor.
TEST 31:

Pozitivismul n drept

1.1Prezentai principalele idei a lui Auguste Comte ca fondator al


curentului pozitivist.
Termenul de pozitivism a fost folosit pentru prima oara de Henri, contele de SaintSimon pentru a indica metoda stiintifica si legtura ei la filosofie. Adoptat n cele din
urm de Auguste Comte, acesta devine un puternic curent filozofic ce a influentat
diferite domenii ale stiintei, ncepnd cu secolul al XVIII-lea. Comte a urmrit
infiinarea unei filosofii pozitiviste, corespunztoare ultimului stadiu la care
omenirea trebuia s tind, dup ce a trecut prin starea teologic i acea metafizic,
ce reprezentau trepte necesare ale omenirii, in mersul ei de la copilrie spre
maturitate pe care o reprezint cea de a treia treapta, a spiritului pozitiv. doctrina
pozitivist promovat de Comte se limiteaz la instaurarea unui stat totalitar n care
puterea este acaparat de un grup de savani, care n numele tiinei transform
politica n dogm. Se resping deci, ideile revoluionare promovate pn la el, numite
drepturile omului, drepturi naturale i morale, inalienabile. Individul fiind doar un
titular de drepturi pe care i le confer societatea. Prin urmare tot punctul de
greutate al concepiei lui Comte cade asupra faptelor omeneti, asupra relaiilor
dintre oameni, relaii care-i constituie pe oameni ntr-un tot, ntr-o societate n care
oamenii sunt legai printr-o interdependen, o solidaritate foarte activ ntre ei.n
aceste condiii nu poate fi vorba de drepturi, exist numai puterea societii de a ne
constrnge s facem anumite lucruri. Legea intervine cu constrngerea efectiv
social.
1.2Analizai raportul stat-drept pe baza concepiilor pozitivismului etatic.
Odoctrindesprinsdincoalapozitivist,carencepesseafirmenGermaniasecoluluialXIXleai
inepnlainceputulsecoluluiXX,estepozitivismuletaticncaresepuneaccentulpeputereadestat.
Argumenteleceaustatlabazaconstituiriiacestuinoucurent,potfisintetizatecafiind,singureledrepturi
subiectivesuntcelegarantatedeStat,iaracestedrepturitrebuiesfieizvortedinsurselejuridiceetatice;
dreptulestefaptuletaticpozitiv,adicdreptulestevalidatprinstat;dreptulsenatedinvoineexterioare
individuluiireglementeazcondiiaexterioaraacestuia;statulestelegatdoarderegulicreatedeel
nsui;sepromoveazastfelautolimitareastatului. Deosebitdeinteresantesteteoriaautolimitristatului
casingurulcorectivposibilalntregiiputerideStat.Autolimitareaputeriiestenecesarpentrucdac
absolutizmputereadestat,iatuncielvaputeadinpunctdevederejuridicsfactotul,elnupoates
suprimentreagaordinejuridicsfondezeanarhia,pentrucastfelelsedistrugepeelnsui.Statuleste
limitatdeordineajuridicacreiexpresiesupremesteordineaconstituionalpentrucConstituia
determinformelesaucondiiiledeexercitareaputeriipublice,eaexcluzndoriceputerecareseexercit
nafaraacestorcondiiideform(...).Dinpunctuldevederealdreptului,voinaoamenilorcareaucreat
statulafostdeterminatdefore,proveninddinpropriilelorinstinctedesociabilitate, ideaceeanu
trebuieconfundateacesteimpulsurinaturalecaresuntcausaremotaaStatului,cuactuldecreaieefectiv
astatuluicareestecausaproxima.

1.3Determinai funciile dreptului pornind de la ideile curentului pozitivist.


Dreptul este un fenomen istoric, sub forma instituiilor, pe care sociologia l
studiaz. El reprezint ceva pur material i observabil prin simurile noastre.
Dreptul, consider Duguit, nu trebuie s sanc ioneze obligaii, garanii sau s aib
caracter punitiv. Toate aceste caractere au fost dobndite o dat Cu intervenia
statului n viaa societii i, mai ales, din momentul m care guvernanii au nceput
a-i impune propria voin guvernailor.
TEST 32:

Fundamentele ontologiei juridice

1.1Definii conceptul de realitate juridic i evideniai formele ei.


Realitatea juridica alaturi de altele cum sunt:realitatea morala, realitatea politica,
realitatea artistica sunt inalienabile realitatii socialein conditiile istorice
determinate.Ea vizeaza in principal raporturile juridice dintre oameni ce alcatuies
adevaratul fundament ontologic al dreptului.Elementul definitoriu constituitiv ,
fundamental al realitatii juridice il reprezinta faptul juridic.Deci formele realitatii
juridice sunt faptele juridice, constiinta juridica, fenomenul dreptului, ordinea de
drept.
1.2Determinai particularitile spaio-temporalitii n domeniul dreptului
Ca orice fenomen social legile juridice se raporteaza si el la cele doua elemente de
relatie care impun in mod firesc si inevitabil anumite limite puterii lor de actiune si
le circumscriu cimpul de aplicare:spatiul si timpul.Actiunea legii in timp si in spatiu.
1.3Evaluai formele de existen a dreptului.
Sensul principiului unic al egalitii formale se manifest (i exist) n
urmtoareleforme de existen a dreptului:1) n norma de drept (juridic) n form
de reguli de conduit a subiecilor de drept;
2) n raportul juridic n form de relaii reciproce ale subiecilor de drept, formal
egali, liberi iindependeni;
3) n contiina juridic n form de contientizare a sensului i cerinelor
principiului de drept(n deosebirea i coraportul su cu legea) de ctre membrii
asociaiei juridice date;
4) n capacitatea juridic n form de recunoatere a indivizilor (a asociailor,
uniunilor lor) caformal egali, liberi i independeni unul de altul, ca subieci ai
relaiilor de tip
juridic;
5) n proceduri juridice n form de ordine egal i corect de dobndire i
realizare a
Drepturilor i obligaiilor de ctre toi subiecii, de rezolvare a conflictelor despre
drept etc.Deaceea, dreptul i manifest existena n toate aceste forme juridice, dar
nu numai n unasingur (norm de drept), sau n trei forme (norma juridic, raportul
juridic, contiina juridic).ns fiecare dintre aceste forme de existen a dreptului
ndeplinete o anumit funcie a sa iocup un loc al su anumit n contextul
general al existenei dreptului. i n general, dreptulexist peste tot, i n toate
acele cazuri i fenomene, unde se respect i se aplic principiulegalitii formale
TEST 33:

Determinismul ca principiu metodologic n explicarea dreptului

1.1Explicai esena determinismului i prezentai categoriile acestuia.


Determinismul este o parte componenta a ontologiei in cadrul careia ocupa un loc
major.Esenta lui consta in recunoasterea existentei unor relatii de dependenta si

conditionare in virtutea carora producerea si existenta tuturor fenomenelor se


realizeaza pe un temei propriu.Categoriile determinismului sunt:cauza,
necesitatea,intimplarea, posibilitatea, realitatea, probabilitatea, legea.
1.2Analizai rolul i funciile raportului de cauzaliate n drept.
Legatura dintre cauza si efect poarta numele de raport cauzal sau raport de
cauzalitate.In drept relatia cauzala este reprezentata de raportul dintre fapta ilicita
si prejudiciul cauzat.Legea cauzalitatii se formeaza astfel:o anumita cauza produce
cu necesitate intotdeauna si pretutindeni acelasi efect daca sunt prezente aceleasi
conditii .Cariatia conditiilor determina variatia efectelor aceleasi cauze.Pentru
problemele fundamentale ale dreptului raportul de cauzalitate ocupa un loc de
frunte prezentind nu numai un interes teoretic indiscutabil dar si o uriasa
insemnatate pentru activitatea organelor de stat.Necesitatea studierii temeinice a
raportului de cauzalitate se impune si fata de interesul crescind care se manifesta in
activitatea organelor de justitie, de procuratura, de politie, de nevoia unei orientari
teoretice corecte pe care o resimte practica judiciara.
1.3Evaluai legea ca determinare juridic.
Legea este categoria filosofica ce desemneaza acel raport obiectiv necesar,
general rekativ stabil si repetabil intre diferite obiecte,intre obiecte si proprietati ale
lor, precum si intre diferite etape succesive ale evolutiei unui sistem.Legea este un
raport obiectiv in sensul ca el se stabileste intre sisteme independent de vointa
arbitrara a omului.Legea are un caracter general legea caracterizeaza un gen de
obiecte neexistind legi ale unor sisteme individuale.Legea are un caracter relativ
stabil deoarece dureaza atit timp cit dureaza conditiile favorabile si repetabile.Daca
se schimba conditiile se modifica si actiunea legii.Legea fizica exprima ceea ce este
ceea ce se intimpla si corespunde intregii realitati pe cind legea juridica nu-si trage
adevarul din fenomene, nu exprima ceea ce este ci ceea ce trebuie sa fie.Legea
obiectiva exista si actioneaza independent de vointa oamenilor ea neputind fi creata
sau distrusa dupa dorinta, legile obiective sunt indierente in raport cu interesele
oamenilor.Descoperite de om legile obiective se formuleaza ca legi ale stiintei.
TEST 34:

Elemente de epistemologie juridic

1.1Explicai noiunile de gnoseologie, epistemologie, adevr, adevr


juridic
Gnoseologia (gnosis = cunoatere; logos = teorie) juridic este teoria general a
cunoaterii dreptului, care cerceteaz cum are loc cunoaterea dreptului i care este
adevrul despre drept
Prin epistemologie se intelege teoria cunoasterii stiintifice, iar epistemologia juridica
se ocupa cu cercetarea modului cum juristii dobindesc verifica si aplica cunostintle
in domeniul dreptului.
Adevar-Concordan ntre cunotinele noastre i realitatea obiectiv; oglindire fidel a realit ii
obiective n gndire; ceea ce corespunde realitii, ceea ce exist sau s-a ntmplat n realitate.
Adevar juridic-

1.2Identificai modurile de abordare i aspectele adevrului juridic.

1.3Estimai specificul cunoaterii n drept.


Cunoasterea juridical constituie o realitate care in toata complexitatea ei este
paralele cu realitatea sociala si suprapusa ei , dar ea nu se poate niciodata produce
separat ci se aplica intotdeauna acestor realitati.Specific pentru orice domeniu al
cunoasterii jridice este ca constructiile sunt abordate de pe pozitiile a cel putin doua
persoaneplasate intr-u raport juridic determinat . Fenomenul supus cunoasterii
juridice este legatura intre aceste doua sau mai multe persoane care isi coreleaza
interesele si convietuiesc in grupuri organizate, respectind un anume echilibru a
relatiilor soiale, subiectul si obiectul cunoasterii juridice se unesc intro singura
realitate acea a omului ca personalitate culturala care actioneaza si savirseste
anumite fapte.

TEST 35: Fundamentele axiologiei juridice


1.1Definii conceptul de valoare i evideniai tipurile de valori.
Valorile sunt expresia efortului omului de a restabili un acord ntre el i lume,acord
care nu este dat, ci trebuie creat de el i impusexistenei. Ele sunt cel mai profund
resort al progresului umanitii, cruia i suntsubordonate, deliberat sau spontan,
cunoaterea i aciunea. Orice act uman este
condiionat valoric, iar progresele veritabile realizate de umanitate au fostntotdeau
na nnoiri n ordine valoric.tipuri de valori:vitale, economice, politice, juridice,
morale, estetice, teoretice, religioase
Valoarea este acea relaie ntre subiect i obiect n care, prin polaritate i
ierarhie, s e e x p r i m p r e u i r e a a c o r d a t ( d e o p e r s o a n s a u
c o l e c t i v i t a t e u m a n ) u n o r obiecte, nsuiri sau fapte (naturale, sociale sau
psihologice) n virtutea capacitiiacestora de a satisface anumite necesiti,
dorine, aspiraii sau idealuri umane istoricete condiionate.
1.2Analiazai dreptul ca form de manifestare a libertii.
1.3Evaluai dreptatea ca valoare juridic suprem.

TEST 36: