Sunteți pe pagina 1din 7

Miscarea Born to run facuti sa alergam, dar desculti

Tot in anul 2010 a intrat in lista best-seller-urilor americane cartea lui Chris McDougall, Born to
run (Nascuti pentru a alerga), in care autorul explica mecanica alergarii incaltat versus descaltat. McDougall
sustine ca sursa sa de inspiratie in cercetarea acestui subiect a fost descoperirea unui trib care traieste izolat in
Canionul de Cupru din Mexic. Indienii Tarahumara pot alerga peste 200 km fara oprire, pe terenul accidentat si
pietros, desculti sau cu picioarele invelite in piele sau cu sandale rudimentare. Cel mai batran indian prezentat in
carte avea 95 de ani si alerga pana la 50 km de-a lungul canionului. Intrebandu-se cum de ajung la varste atat de
inaintate acesti ultra-maratonisti, fara incaltaminte de protectie, fara sa aibe leziuni asociate suprasolicitarii, a inceput
sa cerceteze tehnologia incaltamintii sportive. Concluzia pe care o prezinta in carte, dar si in adevarata sa campanie
de promovare a alergatului descult, este ca nu exista dovezi reale asupra beneficiilor incaltamintii sportive, si ca
succesul acestora se datoreaza faptului ca, fiind o industrie de miliarde de dolari, promoveaza cu succes frica;
frica de fasciita plantara, de tendinite etc. Aceste frici au aparut numai acum 50 ani cand s-au lansat primii pantofi
speciali de sport, care te protejeaza de x leziuni.

Profesionistii desculti
In cealalta parte a lumii, cei mai mari maratonisti profesionisti, kenyenii si ethiopienii, se antreneaza
desculti toata viata, pana cand intra la nivel competitional. Abebe Bikila, recunoscut ca fiind cel mai mare
maratonist al tuturor timpurilor, ethiopian de origine, se antrena mai tot timpul descult; descult a si
castigat primele sale medalii de aur olimpice in 1960. Maratonistul englez, Bruce Tulloh, care a doborat in
numeroase randuri recordurile europeene la maraton (intre 1955-1967), concura aproape mereu descult. Astazi, la
aproape 70 ani, inca participia la maratoane si sustine ca nu alearga mai multa lume desculta pentru ca le este frica
de neconventional.
Avantaje si dezavantaje
Ceea ce s-a constatat, in mod obiectiv, ca si diferenta intre alergatul descult si in incaltaminte dotata cu
tehnologie speciala, este faptul ca alergatorul descult va lovi pamantul mai intai cu partea anterioara a piciorului si
apoi calcaiul, va pasi mai usor, folosindu-se de intreaga flexibilitate a talpii; alergatorul incaltat va lovi cu forta
mai mare pamantul, in calcai mai intai, suprasolicitand intr-un mod aproape nenatural glezenele, genunchii si
soldurile. Dincolo de faptul ca piciorul este mai flexibil descalatat, sensibilitatea acestuia il va face pe alergator sa
alerge mai usor, mai ordonat, si chiar mai rapid.
Dezavantaje in alergatul descult
Exista si dezavantaje in ceea ce priveste alergatul descult; bineinteles, cel mai evident este riscul de
accidentare la picior. Pe de alta parte, picioarele noastre sunt obisnuite sa fie mereu incaltate, mersul si
alergatul descult putand leza si cauza inflamatie la nivelul unor structuri precum fascia plantara sau tendonul lui Ahile,
nefiind obisnuite cu atata libertate de miscare. Un alt risc il prezinta suprasolicitarea oaselor partii anterioare a
piciorului, ce poate duce chiar la fracturi de stress.

Anatomia piciorului
Tikki Shoes / 20 octombrie 2013

Pentru a nelege mai bine dezvoltarea piciorului, este nevoie s cunoatem cteva
elemente de anatomie care i permit piciorului s se mite i s fie considerat o minune a
mecanicii.
n primul rnd, pentru a asigura o micare uoar, cu un minim de friciune, muchii
sunt mbrcai ntr-o structur asemntoare pielii care poart numele de fascie.
Terminaiile muchilor sunt conectate de tendoane care la rndul lor sunt ataate de oase.
Celulele musculare au abilitatea de a se regenera i sunt n general foarte elastice, pe cnd
celulele tendoanelor se regenereaz greu i sunt mai puin elastice. Astfel, pentru a reduce
tensiunea din tendoane, este necesar ca musculatura s fie puternic i flexibil.
Cel mai mare os din talpa piciorului este calcaneul, unul dintre oasele care formeaz
clciul i cel care susine mare parte din greutate. Acesta este n legtur direct
cu tarsienele i oasele piciorului (tibia i fibula), fiind mpreun cu oasele clciului
propulsor n micare, dar i punct de absorbie a ocurilor.
Talpa este arcuit de arcul medial, arcul lateral i cel longitudinal, create de
unghiurile n care sunt poziionate oasele i sunt ntrite de ligamente i muchi.

Anatomia piciorului
Prima parte este format din cele cinci degete, fiecare fiind format din cte 3 falange
i doar degetul cel mare avnd 2 falange.

A doua parte, cea din mijloc, a metatarsienelor, este cea care formeaz arcada
plantar. Ea este format din 5 oase lungi care fac legtura dintre degete i clci.
A treia parte, clciul i glezna, sunt formate dintr-o structur de apte oase
(calcaneul, astragalul, scafoidul, cuboidul i trei cuneiforme).

Structura piciorului
Talpa piciorului este format dintr-o structur complex de 26 de oase i 33 de
articulaii ( o treime din ntreg corpul!), peste 100 de muchi, tendoane i ligamente (cel mai
puternic tendon din corp se afl aici), peste 200.000 de terminaii nervoase (cea mai mare
concentraie din ntreg corpul) i peste 250.000 de glande sudoripare. Structura este
similar cu cea a minii, dar este mai rigid din cauza faptului c susine o greutate mai
mare.
Pentru o demonstraie grafic a anatomiei piciorului, urmrii filmuleul de mai jos:
http://www.youtube.com/watch?v=ROd1Acma64o
Micrile generate de talpa piciorului sunt foarte puin nelese datorit numrului
mare de articulaii, tendoane i nervi. Ceea ce tim ns sigur este c piciorul este perfect
construit pentru cele dou funcii ale sale: propulsie i absorbia ocurilor.
n mod natural, piciorul trebuie s fie mai lat, degetele ct mai rsfirate i
aproximativ egale, toate acestea pentru a asigura o stabilitate mai bun. nc din 1905,
ortopedul Dr. Philip Hoffman a fcut o cercetare a diferenelor dintre piciorul nclat i cel
descul. Pozele sale sunt sugestive.

Iat n poza urmtoare cum ar trebui s arate un picior snatos. Lat, degetele uor
deprtate i urmnd un ax al piciorului. Se observ n special c degetul mare este mult
mai deprtat de cel alturat tocmai pentru a asigura un bun echilibru i a da for aciunii
de propulsie.

Forma natural a piciorului

Privii ns cea de a doua poz, unde piciorul a fost deformat de nclmintea


modern.

Forma modificat a piciorului

ns cea mai ngrijortoare este urmtoarea comparaie. Piciorul B este al unui adult
care a umblat descul ntreaga sa via, pe cnd piciorul A este al unui tnr care a mers
nclat timp de doar 3 luni! Diferena este ngrijortoare i poate fi observat cu uurin:
degetele s-au deformat, iar axul ntregului picior a fost deviat.

Axa piciorului

Studiul
dr.
Hoffman
l
gsii
integral
aici: http://www.bsmpg.com/Portals/52884/docs/1905Hoffman.pdf
i tocmai pentru c discutm funciile de baz ale piciorului i admirm structura sa
desvrit (de unde s-a inspirat adeseori ingineria mecanic), trebuie s atragem atenia
asupra nclrilor care prin cteva elemente mpiedic piciorul n a-i ndeplini rolul
pentru care a fost creat.

Iat cteva recomandri pe care le putei lua n considerare pentru a


v pstra o anatomie corect i sntoas a picioarelor:
* degetele s aib spaiu suficient s se poat deprta, un proces important
pentru dispersia presiunii i pentru a v ajuta s piti
* metatarsienele au capetele delicate i pot deveni foarte uor dureroase dac nu
stau ntr-o poziie corect
* fascia plantar sau ligamentul gros, care face legtura ntre degete i clci i
susine bolta piciorului, se poate inflama i cauza dureri puternice dac nclmintea nu
este corespunztoare
* pentru un mers corect i c mai puin dureros, nclrile trebuie s se flexeze in
fix acelai loc ca i piciorul
* tendonul lui Ahile nu trebuie obstrucionat de pernue sub clci, astfel nct
s poat asigura micarea de propulsie a degetelor
* cele peste 100 de ligamente ale piciorului trebuie ntrite prin exerciii fizice n
nclri minimaliste sau desculi.

Ce putem face s ajutm piciorul?


* Un studiu realizat n India ( PDF http://www.bjj.boneandjoint.org.uk/content/77B/2/254.full.pdf ) a demonstrat cincidena platfusului este ngrijortor mai mare n
cazul copiilor nclai. Aadar, ferii-v de nclmintea care susine piciorul i mpiedic
musculatura s se dezvolte.
* ncercai s folosii inclminte ct mai simpl, cu form anatomic (ce confer suficient
spaiu degetelor i las piciorul s se simt lejer)
* Umblai ct de mult posibil desculi.
* Alergai uor pe vrfuri pentru a ntri musculatura i ligamentele.
* Umblai desculi n iarb i nisip.
Majoritatea problemelor piciorului, care afecteaz chiar i coloana vertebral, i
au sursa ntr-o dezvoltare defectuas a tlpii, unul dintre cele mai comune motive
fiind nclmintea neadecvat.

S-ar putea să vă placă și