Universitatea Cretin Dimitrie

Cantemir
MANAGEMENT FINANCIAR BANCAR
MASTER

Cursuri online

PIEE FINANCIARE I
TEHNICI BURSIERE
ANUL II MASTER
Lector univ. dr.
Carmen NICOLAE

TEMA 4
TRANZACII BURSIERE
PARTEA I

Obiective

Explicarea noiunii de tranzacie bursier;

Definirea categoriilor de tranzacii;
nelegerea coninutului tranzaciilor la vedere;
Definirea operatiunilor cu titluri financiare derivate;
Explicarea opiunilor pe instrumente financiare;
nelegerea operaiunilor speculative;
Explicarea tranzaciilor n marj .

Coninut

4.1 Tipuri de tranzactii bursiere

4.2 Tranzactii la vedere

4.3. Tranzactii n marja

Tipuri de tranzactii bursiere

n sens larg, tranzactiile bursiere cuprind toate

contractele de vnzare - cumparare de titluri si
de alte active financiare, ncheiate pe piata
secundara, indiferent daca acestea se
tranzactioneaza la bursa propriu-zisa sau pe
pietele interdealeri.
n sens restrns, tranzactiile bursiere se refera
la contractele ncheiate n incinta burselor de
valori, prin intermediul agentilor de bursa si n
conformitate cu reglementarile pietei bursiere.

Tipuri de tranzactii bursiere

Dupa momentul executarii contractului, se

deosebesc urmatoarele categorii de tranzactii
(la bursa de tip european - dupa modelul
francez):
- tranzactii la vedere (au comptant), respectiv
acelea la care executarea contractului (livrarea
titlurilor si plata pretului) are loc imediat sau n
cteva zile de la ncheierea tranzactiei la
bursa;

Tipuri de tranzactii bursiere

- tranzactiile la termen de o luna sau "cu

reglementare lunara", care se ncheie n bursa la un
moment dat, urmnd a fi executate la o data fixa, n
perioada de lichidare a lunii n curs, sau ntr-una din
lunile urmatoare;
- tranzactii ferme la termen, care se ncheie sub
forma contractelor negociate de tip forward;
- operatiunile conditionate, care se executa la
termen, dar spre deosebire de cele cu termen ferm,
permit cumparatorului, fie sa aleaga ntre executarea
contractului sau abandonarea acestuia prin plata unei
prime, fie sa se declare, la scadenta, cumparator sau
vnzator, n functie de oportunitatile oferite de piata.

Tipuri de tranzactii bursiere

Un rol aparte pe pietele bursiere au dobndit n ultimele

decenii operatiunile cu titluri financiare derivate, respectiv
contractele "futures" si cu optiuni pe instrumente financiare
(financial futures and options).
Operatiunea "futures" consta, n esenta, n asumarea prin
contract de catre participanti a obligatiei de a cumpara sau de a
vinde o suma n valuta sau titluri financiare, la o data viitoare, pretul
fiind stabilit la momentul ncheierii contractului. Obiectivul principal
al celor care realizeaza astfel de operatiuni este obtinerea unei
diferente favorabile la cursul de schimb (daca s-au tranzactionat
valute) sau la dobnda (n cazul titlurilor financiare), ntre ziua
ncheierii contractului si scadenta acestuia.

Tipuri de tranzactii bursiere

n ceea ce priveste optiunile pe instrumente

financiare, acestea sunt contracte
standardizate avnd drept suport: actiuni, indici
bursieri, titluri de mprumut, valute sau
contracte "futures" si pot fi optiuni de
cumparare "call" sau de vnzare "put".

Tipuri de tranzactii bursiere

Daca avem n vedere scopul efectuarii lor,

operatiunile de bursa pot fi clasificate dupa
cum urmeaza:
- operatiuni simple de investire, generate de
interesele vnzatorilor si cumparatorilor.
Acestea iau nastere din nevoia de deplasare a
capitalurilor disponibile si din intentia de
modificare a structurii portofoliului de valori
mobiliare detinut sau pentru transformarea
activelor financiare n lichiditati;

Tipuri de tranzactii bursiere

- operatiuni speculative, prin care se

urmareste obtinerea unui profit din diferenta de
cursuri ntre momentul ncheierii si momentul
lichidarii operatiunii. Contractantul si asuma, n
mod corespunzator si un risc deoarece evolutia
cursului bursier nu poate fi anticipat cu
precizie. Principalul director al acestei
operatiuni este "cumpara mai ieftin dect vinzi"
(buy low, sell high);

Tipuri de tranzactii bursiere

- operatiuni de arbitraj, care au ca scop

obtinerea unui cstig din diferenta de cursuri,
fara ca arbitrajorul sa-si asume riscul pretului.
De exemplu, se cumpara un titlu pe o piata
unde acesta coteaza mai ieftin si se revinde
concomitent pe o alta piata unde titlul coteaza
mai scump, ncasndu-se diferenta de pret. O
forma a operatiunii de arbitraj
este spreadingul, care se bazeaza pe diferenta
favorabila dintre cursurile practicate la
momente diferite;

Tipuri de tranzactii bursiere

- operatiuni de acoperire, prin care se

urmareste evitarea pierderilor generate de
evolutia nefasta a cursului bursier. n conditiile
unei piete instabile, se ncearca conservarea
valorii activelor si chiar obtinerea unui cstig.
Acestea sunt operatiuni de tip hedging;

Tipuri de tranzactii bursiere

- operatiuni cu caracter tehnic, care sunt efectuate

de agentii de bursa pentru mentinerea echilibrului si
stabilitatii pietei. Cei care efectueaza astfel de
operatiuni joaca rolul de creatori de piata (market
makers); ei vnd titluri pe cont propriu atunci cnd se
manifesta o cerere neacoperita pe piata, respectiv
cumpara cnd oferta este excedentara. Urmarind
obtinerea unui profit din diferenta de preturi ei
actioneaza implicit n sensul echilibrarii pietei (este
cazul specialistului la NYSE).

Tranzactii la vedere

Tranzactiile la vedere, cunoscute si sub

denumirea de tranzactii "cash" sau "pe bani
gata", se caracterizeaza prin aceea ca
persoana care adreseaza ordinul de vnzare
sau de cumparare si asuma obligatia ca
imediat, sau n perioada imediat urmatoare
(cteva zile din momentul ncheierii
tranzactiei), sa puna la dispozitia partenerului
sau titlurile vndute sau suma de bani
reprezentnd pretul cumpararii.

Tranzactii la vedere

Tranzactiile la vedere se deruleaza pe baza

contului "cash" deschis de client la firma
broker. Astfel, un investitor poate cumpara
valori mobiliare, cu conditia sa plateasca
integral contravaloarea acestora, iar un client
care vinde "cash" trebuie sa predea valorile
mobiliare contractate n cadrul aceluiasi
termen, primind contravaloarea integrala a
acestora n contul sau.

Tranzactii la vedere

Tranzactiile la vedere au drept scop, de regula,

plasamentul sau obtinerea de lichiditati, desi
nu sunt excluse nici operatiunile speculative,
cum ar fi cumpararea de titluri n vederea
revnzarii lor dupa cresterea cursului, respectiv
vnzarea de titluri cu intentia de a fi cumparate
ulterior, n conditiile unui curs mai scazut.

Tranzactii la vedere

n derularea operatiunilor la vedere se parcurg

urmatoarele etape:
naintarea ordinelor de bursa (vnzare
sau cumparare) agentilor de schimb;
centralizarea tuturor ordinelor referitoare
la un anumit titlu de catre specialist;

Tranzactii la vedere

- stabilirea cursului de vnzare/cumparare;

- comunicarea nivelului cursului de deschidere
a bursei;
- executarea ordinelor;
- reglarea ordinelor, imediat sau ntr-o
perioada scurta, prin livrarea titlurilor de catre
vnzatori si ncasarea contravalorii lor de la
investitori.

Tranzactii la vedere

n situatia n care clientul nu-si respecta

obligatiile asumate, brokerul va proceda la
lichidarea pozitiei clientului sau, astfel: vnznd
titlurile respective la valoarea lor de piata, din
momentul n care obligatia scadenta de
depunere a fondurilor nu a fost ndeplinita sau
cumparnd titlurile de pe piata, la cursul curent,
n vederea lichidarii pozitiei unui client care nu a
predat integral titlurile vndute. Orice diferenta
nefavorabila rezultata din astfel de operatiuni
este suportata de client.

Tranzactii la vedere

La Bursa de Valori Bucuresti, tranzactiile la

vedere se deruleaza printr-un mecanism care
asigura accesul direct si continuu al
intermediarilor la informatiile referitoare la pret
si la cele furnizate de emitentii valorilor
mobiliare si care dau, astfel, posibilitatea
clientilor de a lua decizia referitoare la investitia
ntr-o anumita valoare mobiliara.

Tranzactii la vedere

Tranzactia la vedere implica doua fluxuri ntre

cumparator si vnzator:
- fluxul de transfer al banilor;
- fluxul de transfer al valorilor mobiliare prin
nscrierea noului detinator n registrul
emitentului.

Tranzactii la vedere

Derularea si finalizarea tranzactiei se

efectueaza n intervalul T+3, adica la trei zile
lucratoare de la data tranzactiei.
Orice tranzactie la vedere se deruleaza n trei
faze: tranzactionarea, compensareadecontarea si, respectiv, transferul dreptului de
proprietate

Tranzactii la vedere

a. Tranzactionarea la Bursa de Valori

Bucuresti presupune mai multe operatiuni care
au drept punct de pornire adresarea ordinelor
de vnzare sau de cumparare de catre
agentii de valori mobiliare. Ordinele apartin
clientilor sau sunt ordinele proprii ale societatii
de servicii de investitii financiare membra a
Bursei si reprezinta instructiunile privind oferta
de cumparare sau de vnzare a actiunilor
nscrise la cota bursei.

Tranzactii la vedere

Ordinele de bursa sunt preluate si transmise

spre executare de catre societatile membre.
Accesul n sistem este permis de la terminalele
fin incinta salii de tranzactionare, sau de la cele
conectate la sistem, situate la sediul societatii
membre ale Asociatiei Bursei.

Tranzactii la vedere

b. Compensarea si decontarea tranzactiilor

la vedere
La sfrsitul fiecarei zile de tranzactionare
Bursa transmite fiecarei societati de servicii de
investitii financiare n parte, care a efectuat
tranzactii n ziua respectiva, patru rapoarte:
Raportul de Tranzactionare, Raportul de
Compensare, Raportul de Decontare si
Raportul de Comision.

Tranzactii la vedere

Rolul BVB n ceea ce priveste compensarea si

decontarea tranzactiilor consta n stabilirea
corecta a sumelor nete de plata sau de ncasat
pentru fiecare SSIF, precum si n asigurarea
decontarii acestor sume.
Transferurile banilor de la cumparatori la
vnzatori se face prin intermediul Bancii de
Decontare (din luna mai 1997, Banca
Nationala a Romniei).

Tranzactii la vedere

Decontarea are loc la trei zile lucratoare de la

ncheierea tranzactiei n BVB si se realizeaza
pe baza rapoartelor emise de BVB dupa
fiecare sedinta de tranzactionare care sunt
confirmate de catre SSIF-uri.

Tranzactii la vedere

c. Transferul dreptului de proprietate

transferul dreptului de proprietate asupra
actiunilor tranzactionate se realizeaza, n acest
sistem de decontare neta continua, numai la
sfrsitul celei de-a treia zile, dupa ce banii au
ajuns n conturile vnzatorilor. nregistrarea
actiunilor la noul cumparator se efectueaza
prin miscari ntre sectiunile Registrului Bursei
de Valori Bucuresti.

Tranzactii n marja

Tranzactiile n marja (tranzactiile n conturi de

siguranta de tip "M" sau Long margin account)
sunt o varianta a tranzactiilor la vedere si
reprezinta cumparari de titluri primare pe
datorie, caz n care brokerul acorda clientului
sau, n anumite limite, un credit pentru
realizarea operatiunii bursiere.

Tranzactii n marja

Contul de siguranta se deschide atunci cnd un client

cumpara mai multe titluri cu aceeasi suma de bani
sau acelasi numar de titluri, cu o suma initiala mai
redusa, utiliznd titlurile drept gaj pentru mprumut.
Prin urmare, investitorul care da ordin de cumparare a
unui volum de actiuni, nu trebuie sa achite firmeibroker cu care lucreaza ntreaga contravaloare a
acestora; el trebuie sa depuna, n termenul aferent
lichidarii normale, numai o anumita "acoperire", sau
marja (margin), diferenta pna la valoarea contractului
constituind-o mprumutul pe care clientul l obtine de
la broker pentru tranzactia respectiva (debit balance).

Tranzactii n marja

Prin tranzactiile n marja se creeaza o

capacitate financiara suplimentara de finantare
pentru client. n functie de nivelul marjei,
acesta poate, cu o anumita suma avansata n
operatiune, sa cstige ori sa piarda, mai mult
dect ntr-o tranzactie cash.

Tranzactii n marja

Principalele caracteristici ale unei tranzactii n marja

sunt urmatoarele:
- operatiunea implica acordarea unui credit n bani
sau a unui mprumut pe titluri;
- initierea tranzactiei are loc prin depunerea de catre
client a unei sume reprezentnd marja initiala, care
constituie o imobilizare pe toata perioada operatiunii;
titularul contului efectueaza o suita de operatiuni de
sens contrar, care se compenseaza, brokerul
urmarind numai soldul contului n marja;

Tranzactii n marja

- brokerul, n calitate de creditor, solicita o

garantie ce consta n valorile mobiliare
cumparate;
- operatiunea comporta un cost, respectiv
dobnda perceputa de broker pentru creditul
acordat;

Tranzactii n marja

- debitorul are posibilitatea sa-si diminueze

datoria fata de broker, prin intermediul unor
depuneri suplimentare n contul de siguranta.
n plus, dividendele ncasate la actiunile
achizitionate si blocate n depozitul de garantie
constituit la broker diminueaza datoria;
- titlurile care sunt blocate ca depozit se
actualizeaza zilnic prin prisma evolutiei
cursului de piata. Aceasta operatiune este
denumita si "marcarea la piata".

Tranzactii n marja

n functie de raportul n care se afla marja curenta fata

de marja initiala, contul clientului poate fi:
- nerestrictionat, cnd marja curenta este egala sau
mai mare dect marja initiala, caz n care clientul
poate sa retraga diferenta favorabila sau o poate
utiliza pentru initierea unei noi tranzactii. Excesul de
marja alimenteaza un cont distinct de contul de
numerar, cont care pe piata americana este denumit
"Special Memorandum Account" (SMA);

Tranzactii n marja

- restrictionat, cnd marja curenta mai mica

dect marja initiala. Daca nsa marja
permanenta este mai mica dect marja curenta
nu se solicita o acoperire suplimentara din
partea clientului, dar acesta nu are posibilitatea
sa efectueze tranzactii noi.

Tranzactii n marja

n cursul derularii operatiunii, marimea marjei

curente, att absolute (diferenta dintre
valoarea colateralului si datoria clientului la
broker, acesta echivalnd cu capitalul avansat
de client), ct si relative, variaza continuu n
functie de valoarea de piata a titlurilor care
formeaza colateralul (contravaloarea titlurilor
achizitionate si pastrate la broker drept
garantie a creditului acordat), precum si de
intrarile si iesirile n contul de marja.

Tranzactii n marja

Cerinta fundamentala pentru functionarea contului n

marja este ca pentru fiecare client valoarea
colateralului sa fie tot timpul mai mare debitul pe care
acesta l are la broker. Marja, adica excesul de
valoare a colateralului n raport cu datoria, este o
modalitate de acoperire a brokerului mpotriva riscului
de scadere a valorii de piata a titlurilor ce formeaza
colateralul, acesta fiind motivul pentru care contul n
marja poate fi considerat si un cont de siguranta. n
categoria tranzactiilor n marja se pot mentiona:
cumparari n marja, apelul n marja si vnzarile n
marja.

Tranzactii n marja

a) Cumparari n marja
n cazul unei cumparari n marja, clientul dobndeste
o pozitie long pe titluri deoarece n momentul
efectuarii tranzactiei titlurile apartin clientului si devine
debitor fata de broker pentru fondurile mprumutate,
iar eventualele dividende vor fi colectate de broker si
nregistrate n contul clientului. Brokerul nu remite
titlurile catre client, ci le retine drept garantie
(colateral) pentru credit acordat. Pna la achitarea
datoriei fata de broker pot interveni doua situatii:
cursul actiunilor poate sa creasca sau sa scada.

Tranzactii n marja

n ipoteza cresterii cursului, soldul contului

echivaleaza cu capitalul propriu. Prin cresterea
valorii de piata a actiunilor, capitalul propriu a
crescut, n timp ce debitul la broker a ramas
neschimbat. n acest caz marja curenta a
depasit marja initiala ca urmare a sporului de
valoare, constituind un exces de marja. Sporul
de valoare a colateralului determinat de
cresterea cursului de piata nu apartine integral
clientului, ci si brokerului, n functie de
contributia acestuia la realizarea operatiunii.

Tranzactii n marja

Excesul de marja (marja returnabila),

alimenteaza un cont special (Special
Memorandum Account - SMA), n care se
nregistreaza automat o parte din profitul
obtinut ca urmare a cresterii cursului de piata
al actiunilor, n conformitate cu marimea marjei
initiale. Sumele din contul SMA pot fi retrase de
client, operatiune denumita preluarea profitului,
sau pot fi folosite pentru cumpararea de noi
actiuni.

Tranzactii n marja

n ipoteza scaderii cursului, n conditiile unei

marje curente sub nivelul marjei permanente si
n cazul n care soldul contului memorandum
este zero, contul n marja este restrictionat,
adica orice tranzactie din cont trebuie facuta
prin reconstituirea marjei.

Tranzactii n marja

b) Apelul n marja
Apelul n marja este operatiunea prin care
clientul trebuie sa refaca marja ce va fi
mentinuta pe durata tranzactiei (marja
permanenta), n cazul unei reactii adverse a
pietei. n cazul scaderii cursului la un nivel care
face ca marja curenta sa se situeze sub marja
permanenta, brokerul solicita clientului o
garantie suplimentara, respectiv o plata n
numerar care sa permita refacerea marjei.

Tranzactii n marja

c) Vnzari n marja
Asa cum am mai aratat, orice tranzactie de cumparare
genereaza pentru client o pozitie long pe titluri, ce i
ofera posibilitatea efectuarii unor tranzactii de vnzare
profitabile, mai ales n cazul unei evolutii favorabile de
curs. Veniturile din vnzari sunt folosite partial pentru
acoperirea datoriei fata de broker, n conformitate cu
aportul acestuia la finantarea operatiunii si partial
pentru a alimenta contul memorandum.

Bibliografie

Stoica, Victor, Piaa de capital i produse bursiere, Ed. Universitar,

Bucureti, 2006
Miclu, P, G., Piaa instrumentelor financiare derivate, Editura
Economic, Bucureti, 2008
Hurduzeu, Gheorghe, Piee i burse internaionale de valori, Ed. Pro
Universitaria, Bucureti, 2009
Dragot, Victor , Evaluarea aciunilor societilor comerciale, Ed.
Economic, Bucureti, 2008
Anghelache, Gabriela, Piaa de capital n context european, Ed.
Economic, Bucureti, 2009