LEUCEMIA

Leucemia este numele folosit adesea pentru cancerul celulelor sngelui. Mduva
osoas este cea care produce celulele sngelui, iar atunci cnd maladia i face simit prezena,
maduva produce prea multe leucocite, ele lund locul celorlalte celule ale sngelui (trombocite i
hematii) care nu se produc i nici nu se divizeaz n ritmul n care o fac celulele leucemice.

Simptomele leucemiei
Pornind de la faptul c celulele leucemice nu preiau din funciile normale ale leucocitelor,
n special cea de a apra organismul de infecii apar o serie de disfuncii ale organismului uor de
reperat. n primul rnd vorbim despre infecii frecvente i temperatur. Apoi, avnd n vedere c
numrul de hematii i plcue sangvine este foarte mic, cei bolnavi de leucemie sunt palizi la fa
i sufer de anemie. Mai mult dect att se nvineesc la orice mic lovitur.

Primele semne ale leucemiei

Oboseala frecvent, scderea n greutate, ficatul umflat, gingii umflate i adesea
sngernde, transpiraii abundente, dureri osoase i articulare greu de suportat. Toate aceste
simptome se nrutesc n cazul leucemiei acute. De fapt, evoluia bolii este una galopant. Cei
care sufer de leucemie cronic au o evoluie lent a bolii i simptomele sunt vizibile abia cnd
boala este ntr-un stadiu avansat.

Factori ce determina aparitia leucemiei

Cauzele acestei maladii nu sunt clare. Nu se cunoate foarte sigur, care sunt motivele
pentru care unii oameni fac acest tip de cancer si alii nu. Factor determinant al leucemiei poate fi
orice exces i orice factor care ar putea declana o afeciune. Fumatul sau lucrul cu substane
toxice sunt primele care pot duce la cancerul celulelor sngelui. Pn n prezent nu s-a dovedit c
leucemia s-ar transmite genetic, dar s-a demonstrat tiinific c unii dintre noi suntem predispui
s sufere de acest maladie.

Tratamentul impotriva leucemiei

Tratamentul n cazul leucemiei este folosit pentru a distruge celulele cancerigene i a
permite celulelor sntoase s se dezvolte. Metodele de tratate depind n mare parte de forma de
leucemie. Pentru leucemia acut cea mai folosit metod de tratament este chimioterapia. Unele
tipuri de leucemie pot fi tratate prin radioterapie. Acest tip de tratament este mai ales folosit
pentru a ucide celulele i a stopa creterea celulelor bolnave rmase, precum i pentru a micora
ganglioni limfatici. Splina este modificat de boal i trebuie i ea micorat prin radioterapie.
Cele dou forme prezentate anterior sunt utilizate mai ales n tratamentul formei acute de
leucemie. Totui dac se gsete un donator compatibil, se poate face un transplant de celule
stem, ce vor fi luate din cordonul ombilical, din snge sau din mduva osoas. Noile celule vor
crete numrul celulelor sntoase din snge, astfel nct organismul bolnavului s se refac. n

cazul n care dup un transplant celulele leucemice continu s se nmuleasc, se reia tranfuzia
de leucocite din sngele donatorului.
n cazul leucemiei cronice, radioterapia este folosit pentru a distruge celulele bolnave, dar i
pentru a pregti corpul de un eventual transplant de celule stem. Tot n cazul leucemiei de tip
cronic doctorul trebuie s urmreasc tratamentul infeciilor frecvente din organism.

CANCERUL DE SAN
Ce factori cauzeaza aparitia cancerului la san?
In majoritatea cazurilor, cauzele care determina aparitia cancerului de san nu sunt
cunoscute. Totusi, se cunoaste faptul ca aproximativ 3% dintre cazuri sunt provocate de o
anomalie genetica a genelor BRCA. Femeile care au mostenit aceasta anomalie prezinta un risc
crescut (50-80%) de a dezvolta cancer la san.
Activitatea fizica reduce riscul de cancer la san?
Exercitiile fizice intaresc sistemul imunitar si reduc nivelul de estrogen. Cu doar 4 ore de
exercitii pe saptamana, o femeie poate incepe sa reduca riscul de a dezvolta cancer de san.
O dieta sanatoasa poate preveni cancerul de san?
O dieta hranitoare, saraca in grasimi, in care se consuma din belsug fructe si legume,
poate reduce riscul de a dezvolta cancer de san. O dieta bogata in grasimi poate sa creasca acest
risc, deoarece grasimile declanseaza producerea de estrogen, care poate alimenta cresterea unei
tumori.
Fumatul poate determina aparitia cancerului la san?
In acest moment nu s-a stabilit o legatura clara intre fumat si cancerul de san. Totusi,
datorita numarului mare de riscuri asociate fumatului, renuntarea la fumat poate sa mareasca
semnificativ rata de supravietuire la persoanele bolnave.
Consumul de alcool poate creste riscul de a dezvolta cancer la san?
S-a demonstrat ca consumul regulat a unuia sau doua pahare de alcool pe zi creste usor riscul de
aparitie a cancerului de san. Cu cat se consuma mai mult alcool, cu atat riscul este mai mare.
Exista vreo legatura intre contraceptivele orale si cancerul la san?
Exista un risc crescut de a dezvolta cancer de san pentru femeile sub 35 de ani care au
folosit pilule contraceptive pentru mai mult de 10 ani.
Existenta unui caz de cancer la san in familie mareste riscul unei persoane de a dezvolta
cancer la san?
Daca bunica, mama, sora sau fiica dumneavoastra a fost diagnosticata cu cancer de san,
acest lucru va plaseaza pe un nivel de risc crescut. Efectuati o mamografie cu cel putin 5 ani
inainte de varsta recomandata pentru inceperea screeningului de depistare a cancerului de san,
sau incepand de la varsta de 35 de ani. Daca alegeti tehnologia DATG, aceasta poate fi efectuata
de la orice varsta si este indicata efectuarea unei scanari DATG in momentul in care sanul este
perfect sanatos. In acest fel se pot pune in evidenta orice modificari de circulatie sangvina la
nivelul sanului, fapt ce poate ajuta la diagnosticarea foarte timpurie a oricarei forme de cancer
mamar.
Exista o legatura intre instalarea menstruatiei si nasteri, respectiv riscul aparitiei
cancerului de san?

Femeile prezinta un risc mai ridicat de a dezvolta cancer la san daca menstruatia
lor debuteaza inainte de varsta de 12 ani, nu au copii, au primul copil dupa varsta de 30 de ani,
sau intra in menopauza dupa 55 de ani.
Ce impact are stresul asupra cancerului de san?
Desi unele studii au aratat ca evenimentele traumatizante sau pierderea unor persoane
dragi pot altera functionarea sistemului imunitar, ele nu au demonstrat existenta unei legaturi
directe cauza-efect intre stres si cancerul la san. In prezent se cerceteaza daca reducerea
stresului poate imbunatati raspunsul imun si incetini progresia bolii in cazul
femeilor diagnosticate cu cancer de san.
Cine este supus riscului de a dezvolta cancer la san?
In general cancerul la san este o boala care afecteaza femeile, dar circa 1% dintre cazuri
sunt inregistrate in randul barbatilor. In cazul femeilor, riscul creste odata cu varsta. Peste 80%
dintre cazuri apar la femei peste 50 de ani.
Exista legatura intre folosirea deodorantelor si cancerul de san?
In ciuda zvonurilor aparute in mai multe medii de informare, nu exista studii suficient de
clare care sa demonstreze aceasta legatura directa de cauzalitate.
Care sunt simptomele cancerului de san?
Principalele simptome sunt:
un nodul pe sau in interiorul sanului, modificari in marimea sau forma sanului
aparitia unor adancituri pe suprafata sanului
retractia mameloanelor
aparitia unei umflaturi sau a unui nodul sub brat
aparitia unor scurgeri la nivelul mamelonului, altele decat laptele matern
Screening/diagnosticare
Cum este diagnosticat cancerul de san?
Metoda de diagnosticare cea mai sigura a cancerului de san consta in efectuarea unei
biopsii (prelevarea unei mostre de tesut). Prin introducerea unui ac in zona afectata, este
prelevata o mostra de tesut care este apoi examinata la microscop. Analizand forma si structura
celulelor din tesutul prelevat se poate stabili cu mare certitudine daca nodulul respectiv este
benign (necanceros) sau canceros. Din fericire, in cele mai multe cazuri rezultatul biopsiei este
negativ, de nodul necanceros. Totusi, pentru pentru a putea fi luata o proba de tesut, acest nodul
trebuie mai intai identificat imagistic. Exista metodele traditionale: mamografia si ecografia,
fiecare cu avantajele si dezavantajele sale, si mai nou aparuta metoda DATG, pe care o folosim
in cadrul centrului medical Medreflex Line din Cluj Napoca.
Cat de des ar trebui sa efectuez o autoexaminare a sanilor?
Este recomandat sa va autoexaminati sanii cel putin odata pe luna. Urmariti orice
schimbari in tesutul mamar, precum modificarile in dimensiune, aparitia unui nodul, a unor
gropite sau pliuri sau eventuale scurgeri din sfarcuri. Daca descoperiti un nodul persistent sau
orice alta modificare, adresati-va imediat medicului. Statistic vorbind, 8 din 10 noduli mamari
sunt necancerosi.
Cat de des ar trebui sa merg la doctor pentru un consult?
Indicatia doctorului este aceea de a face un examen al sanilor in fiecare an. Daca apar simptome
alarmante inainte de vizita programata, nu ezitati sa consultati imediat medicul.
Mamografiile sunt dureroase?

In timpul mamografiei asupra sanului se exercita o compresie care poate cauza un anumit
disconfort pe o perioada scurta de timp. Persoanele cu o sensibilitate crescuta pot sa programeze
mamografia la o saptamana dupa menstruatie, cand sanii sunt putin tensionati. Pentru a evita
disconfortul mamografiilor, puteti apela in orice moment la metoda DATG care nu produce nici
un fel de disconfort sau durere pacientelor.
Este importanta diagnosticarea precoce?
Diagnosticarea precoce a cancerului de san este extrem de importanta. Sase din sapte persoane
diagnosticate in stadiile timpurii pot fi vindecate. In cazul in care diagnosticarea este facuta intrun stadiu avansat, rata de vindecare scade la una din sapte persoane. Este foarte importanta
detectareacancerului de san intr-un stadiu incipient., lucru care se poate face acum foarte bine
cu ajutorul tehnologiei DATG
Tratament
Cancerul de san este tratabil? Daca este diagnosticat timpuriu, tratamentul asigura o vindecare
pe termen lung.
Ce tratamente sunt disponibile pentru cancerul de san?
Principalul tratament pentru cancerul de san este operatia. In cele mai multe cazuri este utilizata
chirurgia conservatoare, care pastreaza forma si aspectul sanului. In cazul cancerului detectat
foarte devreme, este inlaturat doar nodulul si o zona mica din jurul acestuia. In cazurile mai
avansate este inlaturata o portiune mai mare. Deoarece celulele maligne ale cancerului la san se
raspandesc de obicei la ganglionii limfatici din zona sub-bratului, in timpul operatiei este
verificata si aceasta zona. Pe langa operatie, in tratarea cancerului la san sunt folosite
chimioterapia, radioterapia, terapia hormonala, precum si medicina alternativa sau holistica,
folosita ca tratament adjuvant celui obisnuit.
Care este eficienta tratamentelor?
Tratamentul cancerului de san s-a inbunatatit considerabil in ultimii 20 de ani. Daca la inceputul
anilor 70 doar jumatate din femeile diagnosticate cucancer la san aveau o rata de supravietuire
de minim 5 ani, in prezent, 80% supravietuiesc pentru acest interval de timp si majoritatea dintre
ele traiesc mult mai multi ani.
CANCERUL CAVITATII BUCALE
Cancerul cavitatii bucale sau cancerul oral poate sa apara la nivelul buzelor, limbii,
gurii, gingiilor, obrajilor, partii superioare a gatului sau orofaringelui. In general aceasta forma de
cancer se extinde la nivelul gatului si capului. Se poate dezvolta din anumite leziuni care exista
deja si care sunt cauzate de consumul de tutun si alcool, cum sunt: eritroplakia o pata de tesut
rosu in interiorul gurii care de regula este precanceroasa; leucoplakia un tesut albinos
precanceros. Daca nu sunt tratate la timp, aceste leziuni sau zone decolorate se maresc si incep sa
aiba aspectul unor afte.
Principalele simptome in cancerul cavitatii bucale sunt: dureri de urechi; dureri de dinti
sau chiar caderea dintilor; apare un disconfort in momentul cand se bea si se inghite; sub limba si
pe partile ei laterale, pe gingii, planseul bucal, in centrul gurii sau valul palatin, apar ulceratii,
ingrosarea si tumefierea zonei, sau chiar sangerari; in zona gatului se simte un ganglion limfatic
inflamat.

Cand boala este avansata, aceste simptome sunt completate de: spasme incontrolabile ale
muschilor fetei, spasme ale gatului, miros neplacut al respiratiei, durere in centrul gurii si ureche.
Descoperit la timp, cancerul cavitatii bucale poate fi tratat mai bine si mai usor. Statisticile arata
ca in acest stadiu precoce, noua din zece pacienti traiesc mai mult de cinci ani si o mare parte
dintre ei se vindeca total.
CAUZELE CARE DETERMINA APARITIA CANCERULUI CAVITATII BUCALE:
Persoanele care fumeaza si consuma alcool sunt mai predispuse sa faca acest tip de
cancer in comparatie cu cele care nu au aceste vicii. Cei care au avut aceasta boala si continua sa
bea alcool si sa fumeze, pot face din nou cancer.
Expunerea la soare poate provoca o forma de cancer la nivelul buzelor. La femei, carenta de fier
este asociata cu cancerul limbii.
Cancerul apare in general in tesuturile iritate din jurul dintilor rupti sau cand lucrarile
dentare nu sunt potrivite.
In cazul aparitiei unui nodul albicios, a unei zone de tesut decolorate sau ingrosate care
reapar dupa anumite tratamente sau nu dispar deloc, trebuie facuta o examinare medicala. In
stabilirea diagnosticului medicul va face o biopsie (recoltarea de tesut din leziune sau dintr-un
ganglion limfatic inflamat) pentru o analiza microscopica. O tumora primara cat si gradul de
extindere a unui tip de cancer existent pot fi depistate prin radiografii sau o alta metoda
imagistica.
METODE DE TRATAMENT IN CANCERUL CAVITATII BUCALE:
Cancerele orale mici sunt tratate pe cale chirurgicala si radioterapie. Cele avansate sunt
tratate prin cele doua metode, completate si de chimioterapie, care amelioreaza simptomele.
Tumorile mici pot fi distruse prin criochirurgie (celulele bolnave sunt inghetate cu azot lichid)
sau prin chirurgia cu laser, fara a afecta aspectul si functiile gurii. Cand este necesara
indepartarea unor parti de tesut moale sau de oase, trebuie apoi apelat la chirurgia plastica
reconstructiva. Dupa operatie pacientii sunt invatati iar sa vorbeasca, sa mestece, sa inghita si sa
se obisnuiasca cu noul aspect.
Dupa operatie, in general chimioterapia si radioterapia inhiba producerea corecta de saliva si
uneori lezeaza tesuturile sanatoase. De aceea pacientii trebuie sa tina cont de anumite masuri,
care impiedica carierea dintilor si imbolnavirea gingiilor in timpul tratamentului si dupa
terminarea lui. Cand se face radioterapie este indicat sa se faca exercitii usoare de intinderea
obrajilor, gura trebuie clatita des, dintii se spala cu o periuta de dinti moale si se beau lichide
reci. Ceaiul rece de musetel sau sucul de aloe pot fi folosite eficient ca apa de gura. Solutia de
bacil acidophilus (care se gaseste in farmacii) se poate utiliza pentru clatirea gurii in vederea
combaterii uscaciunii si restabilirii secretiei de saliva.
Sunt cunoscute metode de tratament alternative la cele conventionale pentru a trata cancerul
cavitatii bucale, insa acestea doar le pot ajuta putin, nu le pot inlocui.
Vitamina A protejeaza impotriva recidivarii si instalarii cancerului oral. Multe
legume si fructe proaspete care contin vitamina E si A au de asemenea un rol protector.
Pentru a preveni aparitia cancerului este recomandat sa nu se fumeze, sa nu se mestece tutun,
alcoolul sa fie baut numai in cantitati moderate, buzele sa fie protejate de razele solare printr-o
crema protectoare, zilnic sa se consume fructe si legume, cei care poarta proteze dentare trebuie
sa se asigure ca sunt fixate corect.
In cazul unui diagnostic de leziune bucala posibil precanceroasa trebuie apelat la supravegherea
atenta a medicului specialist, pana la rezolvarea problemei.

CANCERUL DE PIELE
Semnele de avertizare ale cancerului de piele
Semnele si simptomele melanomului
- Melanomul se poate dezvolta oriunde pe piele, atat pe pielea normala cat si in interiorul
unei alunite deja prezenta care ar putea deveni canceroasa. Melanomul apare cel mai frecent pe
trunchiul, gatul sau capul oamenilor. La femei acest tip de cancer se dezvolta mai ales pe partea
inferioara a picioarelor. Melanomul poate sa apara chiar si la persoanele a caror piele nu a fost
expusa la soare, indiferent de nuanta pielii acestora. La cei care au piele mai inchisa la culoare,
melanomul tinde sa apara la nivelul palmelor sau talpilor sau sub unghiile mainilor sau
picioarelor.
Printre semnele melanomului sunt:
- alunita care isi va modifica dimensiunea, forma, culoarea sau care sangereaza;
- leziune de culoare inchisa pe palme, talpi, degetele mainilor sau picioarelor, localizata pe
mucoasa gurii, nasului, vaginului sau anusului.
Cancerul cutanat (inclusiv melanomul, carcinomul cu celule bazale, carcinomul cu celule
scuamoase) debuteaza prin modificarea pielii. Acesta poate fi reprezentat de formatiuni sau
leziuni noi precanceroase, care intr-o prima faza nu sunt cancere dar care s-ar putea transforma in
acestea de-a lungul timpului. Se estimeaza ca 40-50% dintre oamenii cu pielea alba care vor
atinge varsta de 65 de ani vor dezvolta cel putin un tip de cancer de piele. Cancerul de piele
poate fi vindecat daca este depistat si tratat din vreme.
Keratoza actinica (keratoza solara)
Aceste leziuni precanceroase sau pete mici, solzoase sunt cauzate de expunerea excesiva
la soare si de obicei apar pe cap, gat, maini sau pot fi localizate in alte parti ale corpului. Acesta
pot fi un semn de avertizare timpurie a cancerului de piele, dar este greu de preconizat daca se
vor modifica sau daca vor deveni canceroase. Medicii recomanda tratament precoce pentru a se
preveni dezoltarea cancerului de piele cu celule scuamoase. Oamenii cu pielea deschisa la
culoare, blonzi sau roscati, cu ochii albastri sau verzi sunt cei mai expusi riscului.
Cheilita actinica
Strans legata de keratoza actinica, cheilita actinica este o conditie precanceroasa care va
fi localizata, de obicei, pe buza inferioara. In acest caz vor aparea leziuni solzoase si aspre,
persistente la nivelul buzei. Simptomele mai putin frecvente includ umflarea buzelor, pierderea
brusca a conturului dintre buza si piele si a proeminentei liniilor buzelor. Cheilita actinica poate
evolua in carcinom invaziv cu celule scuamoase daca nu este tratata.
Cornul cutanat
Cornul cutanat este o formatiune in forma de palnie compusa din cheratina compacta.
Dimensiunea si forma pot varia considerabil dar cele mai multe au aproximativ cativa milimetri
in lungime. La baza acestuia poate fi gasit carcinomul cu celule scuamoase. Acesta apare de
obicei la barbatii in varsta cu pielea alba, care au un istoric important de expunere la soare.
Cand devine o alunita o problema?

O alunita este multiplicarea de melanocite, celulele care ii ofera acesteia culoarea. Desi
destul de putine alunite devin canceroase, cele tipice sau anormale se pot transforma in melanom,
in timp. Alunitele normale vor deveni plate sau proeminente sau isi pot modifica forma.
Suprafata este de obicei omogena sau neteda. Alunitele care ar putea fi canceroase au de cele mai
multe ori forma neregulata, au mai multe culori si sunt de dimensiuni mai mari. Majoritatea
nevilor se dezvolta in tinerete. Este un fapt neobisnuit ca unui adult sa-i apara o alunita.
Alunitele sau nevii displazici
Alunitele atipice nu sunt neaparat canceroase dar se pot transforma in cancer. Acestea
sunt localizate atat in zonele care au fost expuse la soare cat si in cele protejate. Alunitele atipice
pot avea dimensiuni mai mari, forme neregulate, margini crestate sau decolorate. Acestea pot fi
plate sau ridicate, cu suprafata neteda sau aspra. Acestea au, de obicei, culoare mixta: rosie,
cafenie, roz si maro.

ABCDE-ul autoexaminarii pielii

Cele mai multe alunite de pe corpul unei persoane arata similar una cu alta. O alunita sau pistrui
diferite de restul, trebuie verificate de catre un medic dermatolog, intrucat ar putea fi canceroase.
Caracteristicile pielii sunt importante atunci cand se vor examina alunitele sau alte excrescente
ale pielii.
- A - Asimetria - Asimetria se refera la faptul ca jumatate de alunita nu este la fel cu cealalta
jumatate. Alunitele normale sunt simetrice. Atunci cand verificati alunitele trasati o linie
imaginara in mijlocul acestora si incercati sa comparati cele doua jumatati. In cazul in care cele
doua parti nu sunt simetrice, consultati medicul.
- B - Bordura sau marginea - Daca marginea sau bordura sunt neregulate sau neclare trebuie sa
cereti sfatul medicului. Leziunile specifice unui melanom au deseori marginile inegale.
- C - Culoarea - O alunita care nu are aceeasi culoare, in totalitate sau are diverse nuante de
maro, negru, albastru, alb, rosu este suspecta. Alunitele normale au aceeasi culoare.
- D - Diametru - O alunita care are o dimensiune mai mare decat radiera unui creion trebuie
analizata de catre medic.
- E - Evolutia - O alunita care evolueaza sau sufera modificari, trebuie evaluata de catre
dermatolog. Leziunile melanomului cresc de multe ori in dimensiune sau isi schimba rapid
dimensiunile.
Sfaturi pentru prevenirea cancerului cutanat
Examinati pielea in mod regulat. Una dintre zonele in care melanomul apare la barbati este
spatele, iar la femei partea inferioara a piciorului. Verificati o data pe luna intregul corp de
alunite sau pete suspecte. In acest proces includeti si zonele ascunse: intre degetele de la maini si
picioare, zona inghinala, talpile picioarelor, spatele genunchilor, scalpul si gatul. Utilizati o
oglinda pe care sa o tineti in mana sau cereti ajutorul unui membru de familie. Acordati atentie
speciala mai ales alunitelor nou aparute. Puteti sa fotografiati alunitele importante pentru a
observa cu mai mare usurinta modificarile acestora in timp. Femeile insarcinate, cele aflate
la menopauza sau adolescentii trebuie sa analizeze cu atentie alunitele.

Cum trebuie sa evaluati alunitele?

Daca gasiti o alunita sau o pata folositi metoda de autoexaminare ABCDE. Consultati medicul
dermatolog daca leziunile sunt sensibile la atingere, insotite de mancarimi, scurgeri, solzoase, nu
se vindeca, este prezenta roseata sau sunt inflamate. Doctorul ar putea considera necesar sa
recolteze o mostra de tesut pentru biopsie. Daca se confirma faptul ca aceasta este canceroasa, se
va elimina alunita, in intregime dar si o portiune de piele normala din jurul ei, iar rana va fi
cusuta. Ar putea fi necesar chiar si tratament suplimentar.
Alte informatii utile despre cancerul de piele
Melanomul malign este un tip de cancer de piele care daca este depistat in etape avansate
de evolutie poate fi periculos si tratamentul va fi dificil. Diagnosticul si tratamentul precoce
poate creste rata de supravietuire. Alte tipuri de cancer cutanat includ carcinomul bazocelular si
carcinomul cu celule scuamoase. Ambele sunt comune si aproape intotdeauna se vindeca atunci
cand sunt diagnosticate si tratate in stadiile precoce. La persoanele care au avut o data cancer de
piele exista riscul de a manifesta din nou. Controlul medical o data pe an este esential.
- Melanomul - nu este la fel de des intalnit ca si celelalte tipuri de cancer de piele dar este cel
mai grav si poate fi letal. Posibilele semne ale melanomului includ o schimbare a aspectului unei
alunite sau zone pigmentate. Se va consulta urgent medicul daca o alunita sufera modificari ale
formei, aspectului, culorii sau are margini neregulate, daca are mai multe culori, este asimetrica,
este insotita de mancarimi, scurgeri sau sangereaza.
- Carcinomul cu celule scuamoase - acest tip de cancer nonmelanom poate sa apara sub forma
unui nodul rosu, tare, o excrescenta solzoasa care sangereaza sau dezvolta o crusta, ori o rana
care nu se vindeca. Cel mai des acesta apare pe nas, frunte, urechi, buza inferioara, maini si alte
zone ale corpului expuse la soare. Carcinomul cu celule scuamoase este vindecabil daca este
tratat cat mai repede. In cazul in care cancerul de piele avanseaza, tratamentul va depinde de
stadiul cancerului.
- Carcinomul cu celule bazale - carcinomul bazocelular este cel mai des intalnit si mai usor de
tratat tip de cancer cutanat. Acesta se extinde incet si se manifesta mai ales la adulti. Tumorile cu
celule bazale pot avea mai multe forme si vor fi localizate pe gat, urechi, piept sau fata. Tumorile
pot fi plate, solzoase, de culoare maronie sau pot avea forma unei cicatrice de culoare alba,
cerate.
- Cancere cutanate mai putin frecvent intalnite - carcinomul Kaposi apare in mod special la
persoanele cu sistemul imunitar slabit, este un tip de cancer al glandelor sebacee. Acelasi tip este
si carcinomul cu celule Merkel care este localizat mai ales pe zonele expuse la soare: cap, gat,
brate si picioare, dar de cele mai multe ori se extinde si la alte parti ale corpului.
Care sunt personele predispuse la aparitia cancerului de piele?
Expunerea la soare este principala cauza a cancerului de piele. Dar acest lucru nu explica
de ce cancerul de piele apare si in zone care sunt ferite de razele soarelui. Expunerea la anumiti
factori de mediu, radioterapie si chiar ereditatea joaca un rol important in acest sens. Oricine

poate face cancer, dar riscul este mai

- au pielea mai deschida la culoare si ochi colorati;

mare

in

cazul

persoanelor

care:

- au numeroase alunite de dimensiuni mari si forma neregulata;

- au un istoric familial de cancer de piele;
- au un istoric de expunere excesiva la soare sau vezicule in urma arsurilor solare;
- au trait la altitudini mari sau in zone cu soare pe tot parcursul anului;
- au urmat tratamente cu radiatii.
Cum sa reduceti riscul aparitiei cancerului de piele
Exista patru moduri prin care va puteti proteja pielea si puteti reduce posibilitatea declansarii
cancerului
cutanat:
1. Evitati soarele - Soarele dauneaza pielii dvs. Lumina acestuia este mai puternica in mijlocul
zilei intre ora 10 si 16, interval in care pielea poate fi afectata. Arsurile solare si bronzul sunt
semne ca pielea a fost deteriorata. Alte consecinte ale expunerii indelungate la soare sunt:
aparitia timpurie a ridurilor, cancerul de piele dar si alte neplaceri ale pielii.
2. Utilizarea produselor de protectie solara - Folositi produse de protectie solara sau ecran
solar total cu factor de protectie de cel putin 30 chiar si in zilele noroase. Utilizati crema din
abundenta si masati bine pentru a intra in piele, cu 30 de minute inainte de a merge in soare.
Aplicati in toate zonele in care v-ar putea atinge razele soarelui inclusiv urechi, partea din spate a
gatului, cap si reaplicati crema la cel mult o ora sau chiar mai des daca inotati sau transpirati.
3. Purtati palarie cu boruri largi si ochelari de soare. Acoperiti-va pielea cat mai mult:
palariile vor avea boruri cat mai largi si se vor alege ochelari de soare care vor bloca razele
ultraviolete de tip A si B. Purtarea de astfel de ochelari de soare protejeaza ochii impotriva
cataractei. Imbracamintea de protectie include camasi cu maneci lungi, pantaloni din material
care nu permite patrunderea luminii soarelui.
4. Nu mergeti la saloanele de bronzat. Inclusiv la saloanele pentru bronzat, pielea dvs. va fi
afectata intocmai ca si in cazul luminii reale a soarelui.