Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
angrenaje de roti dintate (cutii de viteze n trepte), sau prin intermediul unor
elemente de frictiune (cutii de viteze continue).
Dupa modul de actionare deosebim cutii de viteze cu actionare manuala,
(neautomate), cutii de viteze semiautomate si cutii de viteze automate.
Structural, cutiile de viteza n trepte sunt formate din lanturi cinematice paralele
(utiliznd si elemente comune), egale ca numar cu treptele de viteza si constituite
din reductoare cu roti dintate si axe fixe sau mobile (planetare).
Aceste reductoare formeaza mecanismul reductor al cutiilor de viteza.
Functionarea independenta a lanturilor cinematice se asigura prin montarea n
fiecare lant cinematic a rotii cu cea mai mica turatie independenta de rotatia
arborelui de sustinere (libera).Functionarea cutiei de viteze ntr-o anumita treapta
se obtine prin solidarizarea la rotatie a rotii libere cu arborele de sustinere. Pentru
solidarizare se utilizeaza mecanisme de cuplare a treptelor.
Comanda cuplarii, selectarea treptei si mentinerea treptei cuplate se face prin
mecanismul de actionare.
Organizarea mecanismului reductor este realizata n concordanta cu:
- solutia de organizare a echipamentului de tractiune;
- pozitia motorului n raport cu axa longitudinala a automobilului;
- dispunerea cutiei de viteze fata de motor;
- marimea fluxului de putere transferat si cu numarul necesar de trepte de viteza.
La mecanismul reductor al cutiilor de viteze mecanice n trepte, raportul de
transmitere se poate realiza prin participarea:
- unui singur angrenaj de roti dintate cu axe fixe, cum este cazul cutiilor de viteze
cu doi arbori (fig.7.1,a);
- a doua angrenaje de roti dintate cu axe fixe, ca n cazul cutiilor de viteza cu trei
arbori (fig.7.1,b);
- a trei angrenaje de roti dintate, dintre care doua cu axe fixe (organizate similar
cutiei de viteze cu trei arbori) si unul cu axe mobile (reductor planetar) ca n
situatia cutiilor de viteze cu multiplicator planetar (fig.7,c).
Pentru realizarea treptei de mers napoi (figura 7.2), fata de treapta de mers nainte,
unul din lanturile cinematice ale mecanismului reductor se realizeaza cu trei roti
dintate. Roata intermediara zi, montata pe un ax suplimentar ce angreneaza
simultan cu roata condusa z'1si cea conducatoare z'2 nu intervine asupra raportului
de viteze.
cu raze de curburi mai mari, respectiv cu forma mai plata. n felul acesta dintele a
devenit mai robust la baza si mai ngust la periferie, iar grosimea dintelui masurata
pe cercul de divizare a devenit mai mare dect jumatatea pasului. Rezulta ca la
corijarea prin deplasarea pozitiva a sculei se obtine un dinte mai rezistent.
La roata dintata cu diametrul mai mare se aplica deplasarea negativa a sculei,
la care linia ei mediana se apropie de centrul rotii ramnnd distantata cu m fata de
cercul de divizare. n acest caz rezulta un dinte mai gros la periferie, nsa piciorul
slabit.
La rotile dintate ale treptelor superioare, unde rapoartele de transmitere sunt
reduse si rotile au dimensiuni apropiate, se foloseste uneori corectarea danturii prin
modificarea unghiului de angrenare de la 200 la 17030' sau la 140.
Prin reducerea unghiului de angrenare , gradul de acoperire creste iar
presiunea normala pe dinte
scade.
n constructia cutiei de
viteze, rotile dintate pot fi
montate dependente de rotatia
arborelui, sau independente
(libere) de aceasta. S-a aratat
ca rotile dependente pot fi
executate
mpreuna
cu
arborele, sau se monteaza pe
arbori prin
mbinari demontabile sau nedemontabile.
Rotile dintate libere, care prin rigidizare cu arborele secundar formeaza
diferitele trepte de viteza, se monteaza fie rezemate direct pe arbore, fie rezemate
prin lagare de alunecare, sau lagare de rostogolire (fig.7.5.). n figura 7.5.a. se
prezinta solutia de montare a rotii libere direct pe canelurile arborelui intermediar.
Pentru diminuarea frecarilor, zona de rezemare a rotii pe arbore este unsa fortat de
uleiul centrifugal din canalele din arbore la rotirea arborelui. La solutia din figura
7.5.b., roata libera se monteaza pe arborele intermediar prin lagar de alunecare.
ntre roata dintata si arbore se introduce o bucsa de bronz, care nlatura fiecare
dintre piesele de otel. n figura 7.5.c. roata libera se monteaza pe arbore prin
Carterul
mecanismului
reductor
reuneste elementele ansamblului cutiei de
viteze si le mentine n pozitia de functionare;
protejeaza organele interne de mediul
exterior si conserva uleiul necesar ungerii si racirii elementelor aflate n miscare
relativa; permite fixarea ansamblului transmisiei pe carterul motorului n cazul
grupului motopropulsor compact; n cazul transmisiilor organizate dupa solutia
totul fata, nglobeaza mecanismele centrale ale puntii motoare: transmisia
principala si diferentialul.
a)
b)
Fig.7.8. Constructia carterului asamblat
- icv1=3,82
- cv=0,93
Numarul de dinti:
Indicatia de
adoptare
z1
13
z'2
z'1=
z1icv1=50
Standarde
aferente
- la pinion
- la roata
2
Modulul normal
mn
2,5
STAS 822-82
Unghiul de nclinare de
divizare
200
Unghiul de presiune de
referinta normal
n=200
STAS 821-82
Coeficientul normal al
capului de referinta
h*an
h*an=1
STAS 821-82
Coeficientul normal al
jocului de referinta la
capul dintelui
c*n
c*n=0,25
STAS 821-82
Coiefifientul normal al
adncimii de flancare a
capului dintelui
*aFn
Coieficientul normal al
adncimii de flancare a
capului dintelui
Recomandar Se foloseste
i n STAS ca data initiala
821+82
numai la
danturi
flancate
Se indica
prin tema
Se foloseste
ca data initiala
numai la
danturi
flancate
Denumirea elementului
Simbol
Formula de calcul
Unghiul de presiune de
referinta frontal
Unghiul de angrenare
frontal
tw
Involuta unghiului t
inv t
Involuta unghiului tw
invtw
Coeficientul normal al
deplasarilor de profil
nsumate
xns
Coeficientul frontal al
deplasarilor de profil
nsumate
xts
Coeficientul normal al
deplasarilor
xn1
xn1
xn2
xn2
Coeficientul frontal al
deplasarilor de profil
xt1
xt1
xt1
xt2
10
Modulul frontal
mt
11
Diametrul de divizare
d1
d'1
12
Raportul de transmitere
i12
13
Diametrul de rostogolire
dw1
dw2
14
Coeficientul normal de
modificare a distantei ntre
axe
yn
15
Coeficientul normal de
micsorare a jocului de
referinta la cap
yn
16
Diametrul de picior
df1
df2
17
naltimea de referinta a
dintelui
18
Diametru de cap de
referinta
da1
da2
Tr. I
Tr. II
z!1
z1
z!2
z2
10,96
11,31
tw
10,96
invt
20
24,514
Tr. III
z!3
z3
29,139
Tr. IV
z!4
z4
Tr. V
z!5
z5
31,767
37,764
11,68
11,31
12,51
11,31
11,68
11,31
12,51
-10,77
-11,11
-11,48
-11,11
-12,28
invtw
-10,77
-11,11
-11,48
-11,11
-12,28
xns
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
xts
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
xn
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
10
xt
0,00
0,00
0,00
0,00
0,00
83,821
11
mt
2,66
12
13
i'
14
dw
15
yn
16
yn
17
df
18
19
da1
37,2
5
130,3
6
3,82
37,2
5
31
132,9
7
124,1
1
2,75
49,4
6
118,1
5
2,44
49,4
6
43,2
1
119,9
9
111,9
2,84
65,3
4
102,2
7
2,75
82,4
3
1,56
66,3
6
59,0
9
103,8
6
96,02
85,1
8
1
83,7
1
3,05
91,4
1
76,1
8
0,83
86,5
92,8
4
77,3
7
76,1
8
78,9
3
85,1
6
69,9
3
87,4
3
90,1
8
96,4
1
81,1
8
5,63
42,2
5
135,3
6
54,4
6
123,1
5
70,3
4
127,2
7
Tr. I
Tr. II
Tr. III
516.4362
338.504
4
9361.446
7155.99
2
Mc
Ft
Tr. IV
Tr. V
221.329
8
144.66
117.753
2
5519.22
4537.43
5
4073,53
6
Fn
10499.21
8288.85
1
7499.57
2
3623.73
2770.01
9
3405.412
.
2603.13
4
Fr
Fa
5624.57
2
5430.62
7
2233.54
9
1756.4
1598.07
9
2690.33
2
1650.58
2
1664.89
3
unde: - Re1, Re2 - razele cercurilor de vrf ale rotilor din angrenajul de calculat;
- Rb1, Rb2 - razele cercurilor de baza;
- rf - unghiul frontal de angrenare;
- rf - unghiul frontal al profilului de referinta
Pentru calculul la sarcini nominale de regim, la determinarea valorii efective
a efortului unitar de ncovoiere, momentul de calcul este determinat de momentul
maxim al motorului Mmaxsi de raportul de transmitere de la motor la angrenajul
calculat prin relatia:
Z=5
0
Treapta II
Z=1
9
Z=4
6
Treapta III
Treapta IV
Treapta V
Z=2
1
Z=2
8
Z=3
0
Z=3
3
Z=2
8
Z=2
5
1,486
1,438
1,148
1,317
1,183
0,648
0,830
1,262
1,053
1,225
yf
y
ef[Mp
a]
3,35
2,33
1,13
62.6
0
90.0
0
2,44
1,3
60.0
3
73.8
1
2,85
2,5
1,32
48.5
6
55.3
6
2,6
2,59
2,6
1,3
41.5
6
41.7
2
2,7
1,22
35.1
6
33.8
6
Z=50
Treapta II
Treapta III
Treapta IV
Z=19
Z=21
Z=28
Z=446
ym
Z=33
Z=28
Treapta V
Z=30
Z=25
8,57
yfc
17,2
16,8
16,6
16,4
15,9
ys
0,820
0,825
0,830
0,87
0,791
pefc[Mp
a]
157,
88
282,
43
180,
6
268,
52
222,
84
270,
74
257,
68
262,
24
300,
46
285,
95
unde:-
- Ga - greutatea automobilului;
unde: -
unde: -
- coeficient de dinamicitate;
kni
Treapta I
Treapta II
Treapta III
Treapta IV
Treapta V
Z=1
3
Z=1
9
Z=2
1
Z=2
8
Z=3
0
1,028
efc[Mpa 98,1
]
Z=5
0
Z=4
6
Z=3
3
Z=2
8
0,822
0,822
0,806
0,881
89,1
75,41
58,53
51,06
Z=2
5
Z=5
0
Treapta II
Z=1
9
Z=4
6
Treapta III
Treapta IV
Z=2
1
Z=2
8
Z=3
3
Z=2
8
Treapta V
Z=3
0
Z=2
5
knc
1,430
1,214
1,388
1,588
efc[Mp
a]
53,337
61,031
75,281
87,69
96,603
Daca se considera
arborii n echilibru static
sub actiunea fortelor din
modelul mecanic din
figura
7.11.,
pentru
calculul reactiunilor din
lagarele cutiei de viteze se
recomanda relatiile de
calcul din tabelul 7.6.
7.5.2. Dimensionarea
arborilor la rezistenta
Cunoscnd fortele
care solicita arborii si punctele de lor de aplicatie, se determina pentru fiecare
treapta de viteza valorile momentului de ncovoiere Mi si de torsiune Mt.
Momentul ncovoietor echivalent, calculat dupa teoria a III-a de rupere
(ipoteza efortului tangential maxim):
Arbore
Schema de ncarcare a
arborelui
Primar
la cutii
de
viteze
cu doi
arbori
Secund
ar la
cutii de
viteze
cu doi
arbori
ri
l1i
[mm]
20
[mm [mm
]
]
Fti
Fri
Fai
Za
Zb
Ya
Yb
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
II
88
129 24.73
III
111
IV
179
38 41.21
4537,4
1650,5
1086.9
2989.4
3
1756,4
8
794,57
5
274.54
6
18
214 45.71
ri
F'ti
F'ri
F'ai
Zc
Zd
Yc
Yd
[mm [mm
[mm] ]
]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
[N]
20
II
88
III
111
IV
179
18
Mhmax
Mti
Mech
Mi
[Nm]
[Nm]
[Nm]
[Nm]
[mm] [Nm]
II
III
IV
19773.67 -52974
Mivmax
Mhmax
Mti
Mech
Mi
[Nm]
[Nm]
[Nm]
[Nm]
[mm] [Nm]
II
III
IV
183880.219.56 113513.9
a) plan orizontal
b) plan vertical
a) plan orizontal
b) plan vertical
a) plan orizontal
b) plan vertical
a) plan orizontal
b) plan vertical
a) plan orizontal
b) plan vertical
a) plan orizontal
b) plan vertical
a) plan orizontal
Fig.7.17. Diagramele de momente pentru arborele
secundar corespunzator treptei a doua
b) plan vertical
a) plan orizontal
Fig.7.18. Diagramele de momente pentru arborele
secundar corespunzator treptei a treia
b) plan vertical
a) plan orizontal
Fig.7.19. Diagramele de momente pentru arborele
secundar corespunzator treptei a patra
b) plan vertical
a) plan orizontal
b) plan vertical
z=8;
D=48 [mm].
Portiune
a
De la A
la 1
De la 1
la B
n
punctul
1
De la A
la 1
De la 1
la B
n
punctul
1
De la A
la 1
De la 1
la B
n
punctul
1
De la A
la 1
De la 1
la B
n
punctul
1
n tabelul 7.12. si 7.13. sunt prezentate valorile sagetilor calculate pentru
arborele principal, respectiv pentru arborele secundar.
Sau utilizat notatiile:
- fy
- fz
-f
- sageata rezultanta;
fy
fz
0.04
II
0.16
III
0.16
IV
0.03
0.04
fy
fz
fytr
fztr
ftr
Itr
[mm4]
unde: -
Ra
Rb
Rc
Rd
[N]
[N]
[N]
[N]
Fe
10366.4
2440,37
3.33
2
54.5255
7
22349.9
1520,12
6
54.5255
4
10519.2
3272.12
6
66.98464
3
d=50 [mm];
B=27 [mm];
C=8500 [daN];
C0=5600 [da]N.
- conform STAS 3041/1-68 rulment radial cu bile pe un rnd cu cale de
rulare adnca simbol 6408 cu urmatoarele caracteristici:
D=110 [mm];
d=40 [mm];
B=27 [mm];
C=5000 [daN];
C0=3750 [daN]