Sunteți pe pagina 1din 4

Densitatea aparenta (DA)

Reprezinta raportul dintre masa partii solide si volumul total al solului. DA=Ms/Vt = Ms/
(Vs+Vp) ; Vs volumul partii solide, Vp volumul porilor. Densitatea aparenta are o valoarea
mai mica decat densitatea solului. Daca D2.65 g/cm3, atunci DA poate avea o valoare de 11.3 g/cm3, In functie de texturi, de gradul de sfarmare al solului. Spre deosebire de densitate,
densitatea aparenta este o marime usor schimbatoare, deoarece se modifica usor volumul
porilor. Densitatea aparenta, pe langa faptul ca da informatii asupra porozitatii solului, are si o
deosebita importanta practica, fiind folosita in calcularea rezervii unor elemente in sol. Spre
exemplu, se poate calcula rezerva de humus pe o adancime de 20cm la un sol care are un
procent de humus de 5% si o densitate aparenta = 1.2 g/cm3.
Rhumus(t/ha) = 20 x 5 x 1.2
3.

Porozitatea totala a solului

Reprezinta suma tuturor porilor in sol. Se determina prin calcul cu o relatie de forma: PT = (1DA/D) x 100. Porozitatea totala a solului se imparte in:
a) porozitate necapilara suma tuturor porilor cu diametrul mai mare de 1mm; porozitate
ocupata de obicei de aer
b) porozitate capilara suma porilor cu diametrul mai mic de 1mm. Porozitatea capilara
este ocupata de obicei de apa
Plantele, pentru a se dezvolta, au nevoie atat de apa, cat si de aer. De aceea, la soluri se
calculeaza si porozitatea de aeratie, cu o relatie de forma:
PA=PT-CcxDA (PT - %, CC - %, DA - g/cm3)
Capacitatea pentru apa in camp (CC) este un indice hidrofizic. Acest indice hidrofizic
corespunde umiditatii solului. Cand umiditatea solului este la nivelul acestui indice, solul are
suficient apa, dar si aer pentru plante.
Porozitatea de aeratie (PA) este acea parte din porozitatea totala a solului, cand umiditatea
acestuia este optima, adica la nivelul capacitatii pentru apa in camp.

Evoluia cercetrilor asupra solurilor


Cercetarea proprietilor solurilor a nceput din antichitate (2300 I.C) si a cunoscut o
evoluie important odat cu imboldul economic din Imperiul Rus, care cu ajutorul lui
Dokuchaev, cercetarea solului a devenit tiinific. In secolele XX si XXI cercetarea solului a
cunoscut evoluii importante, care s-a concretizat prin hri pedologice de mare detaliu. In

ultimul deceniu metodele clasice de cercetare a solului, prin probare, au fost nsoite si de
msurtori de tip geofizic care ajut la evaluarea unor proprieti ale solului, cat si la
distribuia spaial a acestora. Relaiile intre parametrii geofizici si petrofizici nu sunt foarte
bine nelei datorit factoriilor multiplii care influeneaz msurtorile, cat si natura
polidispers a solului.

PROPRIETATI FIZICE ALE SOLULUI

Umiditatea Cantitatea de apa care poate fi indepartata prin uscare la temperatura de 105110oC, exprimata in grame si raportata la 100g de sol uscat

Indici hidrofizici - Coeficient de higroscopicitate = umiditatea pe care o prezinta solul dupa


ce a ajuns la un echilibru cu o atmosfera avand o umiditate relativa de 94%. Cantitatea de apa
astfel fixata nu umezeste vizibil solu care pastreaza culoarea de uscat. Aceasta apa de numeste
"apa de higroscopicitate" si se elimina in totatlitate in stare de vapori numai prin incalzire in
etuva la 105-110oC. Se noteaza cu CH.

Densitatea aparenta (masa volumetrica) -Da= denistatea volumetrica = greutatea unitatii de


volum de sol uscat in asezare naturala.. Determinarea greutatii volumetrice urmareste volumul
ocupat de particulelel solide precum si a spatiului poros dintre ele. In mod curent pentru
determinarea greutatii volumetrice se recolteaza probe de sol in asezare naturala cu ajutorul
unor cilindrii metalici cu volum cunoscut.

Densitatea (greutatea specifica)-D- reprezinta greutatae unitatii de volum din faza solida a
solului, fiind o proprietate constanta in timp. Pentru determinare se foloseste metoda
picnometrului, urmarindu-se detreminarea volumului ocupat de particulele solide ale unei
cantitati de sol cunoscute.

Porozitatea- porozitaea totala (PT)-porozitatea de aeratie (PA) = (spatiu lacunar) proportia


care nu este ocupata de particulele solide is care poate fi ocupata cu apa si aer.

Textura (compozitia granulometrica) = proportia in care particulele de sol de diferite


marimi (de la cele coloidale de argila si pana la celegrosiere de nisip si de pietris) paticipa la
alcatuirea solului.

1.3. Densitatea aparenta. Porozitatea. Compactarea.


Solul este un corp natural, constituit din material relativ afanat, ce a rezultat in urma a
numeroase procese pedogenetice. Particulele, ce alcatuiesc materia minerala solida a solului,
se gasesc intr-o asezare mai compacta sau mai laxa, astfel ca, intre particule raman goluri de
diferite dimensiuni. Acest mod de asezare se poate reda prin indicatorii: densitate aparenta,
porozitate si compactare (grad de tasare).
Densitatea si densitatea aparenta
Densitatea solului (D) reprezinta masa unitatii de volum si se exprima in g / cm3. Ea se
calculeaza dupa formula:
D = M / Vs
unde: D densitatea (g / cm3), M masa solului uscat (g), Vs volumul particulelor solide ale
solului (cm3)
Densitatea unui corp depinde de densitatea componentilor partii solide a solului
In general, orizonturile superioare ale solurilor minerale au o densitate de 2,65 2,68 g / cm3,
iar orizonturile inferioare de 2,70 2,72 g / cm3. Materialele ce au continuturi ridicate de
materie organica prezinta o densitate mai mica, ce poate cobori pana la 1,80 2,00 g /
cm3 (fig. 15).
Densitatea aparenta (DA) reprezinta raportul dintre masa unui corp si volumul lui, limitat la
suprafata exterioara, adica inclusiv volumul porilor.
Pentru determinarea densitatii aparente se recolteaza o proba de sol in asezare nemodificata.
In practica pedologica, pentru acest lucru se utilizeaza cilindri metalici cu o capacitate de 100
cm3 sau 200 cm3 care se introduc in sol prin presare. In laborator se usuca proba la etuva si se
cantareste, calculandu-se apoi densitatea aparenta. Pentru solurile scheletice, calculul
densitatii aparente include pe langa densitatea aparenta a pamantului fin si pe cea a
scheletului.
Densitatea aparenta depinde de in mare masura de continutul de materie organica al solului,
de compozitia mineralogica, de gradul de structurare sau de cel de compactare pe care il
prezinta solul. Densitatea aparenta influenteaza multe din insusirile fizice ale solului, cum este

capacitatea de retinere a apei, porozitatea, aeratia solului, permeabilitatea sau rezistenta


mecanica la patrunderea radacinilor plantelor sau a uneltelor la efectuarea lucrarilor agricole.
Pentru principalele soluri agricole din Romania, densitatea aparenta pe primii 100 cm variaza
intre 0,90 g / cm3si 1,50 1,65 g / cm3. Cele mai mici densitati aparente, valori subunitare, se
inregistreaza la solurile turboase, precum si la cele formate pe cenusi vulcanice (andosoluri si
soluri andice). Valorile cele mai ridicate se intalnesc in orizonturile puternic tasate, cum sunt
orizonturile Bt ale luvisolurilor sau soloneturilor, dar si in cazul solurilor nisipoase.
Porozitatea solului (P)
Porozitatea este proprietatea unui corp de a avea pori in masa sa. In ce priveste porozitatea
solului, ea reprezinta, din punct de vedere fizic, spatiul lacunar ocupat de apa si aerul din sol.
Volumul total al acestui spatiu defineste ceea ce numim porozitate totala si se exprima in
procente din unitatea de volum.
Calcularea porozitatii totale se face pe baza relatiei:
PT = 100 (1 DA / D)
unde: PT porozitatea totala (% v / v), DA densitatea aparenta (g / cm3), D densitatea
(g/cm3)
Valorile porozitatii totale se gasesc in relatie directa cu cele ale densitatii aparente, fiind foarte
mari la solurile cu un continut ridicat de materie organica (solurile turboase si solurile organominerale), ca si la cele evoluate pe materiale vulcanice amorfe.
In afara de volumul total al porilor din sol, un rol important in determinarea unor insusiri
fizice si hidrofizice ale solului il are marimea porilor. In solurile minerale, porii devin tot mai
fini pe masura ce si textura devine mai fina.
Compactarea solului
Compactarea solului este un proces provocat de cauze naturale sau artificiale, in urma caruia
densitatea aparenta creste foarte mult, iar porozitatea totala si cea de aeratie scade sub valorile
obisnuite