CP 012-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

14o. ASO CP 012/1 - 2007 ASOCIATIA DE STANDARDIZARE DIN ROMANIA COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA BETONULUIe COD DE PRACTICA PENTRU PRODUCEREA | BETONULUI | CP 012/1-2007 | | ® Document tehnic unificat elaborat sub coordonarea MINISTERULUI DEZVOLTARII, LUCRARILOR PUBLICE $I LOCUINTELOR DIRECTIA GENERALA TEHNICA IN CONSTRUCTIL 1ULIE 2008Preambul Mecentul cod de practica pentru producerea betonului a fost elaborat in baza prevederilor art. 4 din Ordinul MOLPI i 577 120 .04.2008 publicat in Monitorul Oficial al Roméniei Partea |, nf.374/16.V.2008 gi are avizul (1.272008 al Comitotului tehnic de coordonare generala al Ministerului Dezvoltari, Lucrérior Publice $i Locungotar Hiezentul cod de practica a fost elaborat prin comasarea textelor urmatoarelor documente: teglomentrea tehnicd NE 012/1-2007 *Normativ pentru producerea betonului si executarea {ucratitor «hin beton, beton armat gi beton precomprimat. Partea 1: Producerea betonulu; stundiwdul SR EN 206-1:2002, "Beton. Partea 1: Specifcatie, perforant’, productio si contornitato” cu amendamentele SR EN 206-1:2002/A1:2005, SR EN 206-1:2002/A2:2005 $i erata SIR FN 206-1:2002/C91:2008 “tanihudul SR 13810:2006 "Beton. Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate Document national de aplicare @ SR EN 206-1:2002' ou erata SR 13510:2006/C91 2008. Anoxely notmnitive din prezentul cod de practicé sunt: anexele A, B si C din standardul SR EN 206-1:2002, anoxido 1 din standardul SR 13510:2006 si anexele | si O din normativul NE 012/1-2007 Anoxole infouinative din prezentul cod de practica sunt: anexele E, J, K din standardul SR EN 206-1:2002 si anoxele 1H, M1 yi N din standardul SR 13510:2006. Anos 1) (infonnaliva) Bibliografie din standardul SR EN 206-1:2002 a fost eliminata din cuprinsul codului de bractich pentru ef prevederile acestela au fost preluate la capitolul 2 Referinfe normative al prezentulul cod de practic Anexa G (informativa) Cerinfeprivind exactitatea echipamentulul de dozare din standardul SI EN 206 1°2002 a fost eliminaté din cuprinsul codului de practic& pentru c& nu mai este valabila conform prevedotio standardutul SR EN 208-1:2002/A1:2008 (art 9.6.2.2) 4 ciypllolul de roferinle normative sunt indicate edijile standardelor si reglementdlor tehnice romaine i vigoare ta cals olaborarit nomativului NE 01211-2007. Se recomanda ca utiizatoril s4 se informeze periodic pra color mal roconte edi ale documentelor de refer Peitiu aplicarui cust cod de practica se utiizeaza standardele romaine, europene si_ internationale la care 80 face tolorin|a (tespectiv standardele roméne identice cu acestea), Urmatoarala standardole europene si internationale la care se face referire in textul codului de practica nu au standard roman corospondent: [SO 2869-1, DIN 4030-2 si ASTM C 173. Acost cod de practica faco trimitere fa Directiva 90/384/CEE care a fost transpus& In Hotararea Guvernului n-1016/2004 privind masurile pentru organizarea gi realizarea schimbului de informati in domenial standardclor gi raglomontanior tehnice, precum gi al reguilorreferitoare la servicille sociatat informationale intre Romania i statolo membre ale Uniunii Europene, precum si Comisia Europeans.CUPRINS 6 sn de aplicare 5 fii : ienetenay 8 ine normative: roe San 3° Dehini{u, simbolun gi prescurtan coli Pcie 1" 3.4 Toimeny gt dena : ail 3.2. Smnbolunt 1 prescuttins 15 : 16 © in funelie de actiunile datorate mediului Inconjurator ....nnssnennnnnnnnnnnee Insc de expunere : ara Biolon proasptit census 19 4.2.1 Chase de comante . . 19 4.22 Clisi in {uncle de dinensiunea maxima @ agregatelor ...... dae 20, 433 Beton wntaut cette . Peart 20 43,1 Clase do rozistonta ta compresiune ssa svaunnemarresiaetete ta 20) sole do nasa volumicé pentru beton gor... 21 ines pont baton si metade de verificare: 22 nfo de hea. pontru materiale componente 22 rai a 22 mont 22 5 LF Agrogate 22 5.1.4 Apa do amnontoc 22 5.1.5 Additive - 22 5.1.6 Adaostnilo (nnclutay filerole minerale gi pigmenti) 22 B2 ne ora ay emp batons. 23 521Gone el 8 Ulilizareat sngreqatel 1 apolor aca 5 2.6 Utiizarcs catitivilor 5.2.7 Conlinul do eloruti 5.2.8 Femporatura botonult 53 Cerne roferitonre a clasele de expunere .... 53.4 Gonwraliiy eee 5.3.2 Valori lila pontiu compozitia betonull ...-. 5.3.4 Metode do concep{c bazate pe performante 5.3.4 Cerinfe pentru botonul tumat sub apa 5.4 Goninle pentru botontl proaspat ... 5.4.4 Consistent 5.4.2 Continul do citont i raport apavciment.. 5.4.5 Continul de a 5.4 4 Dimensiunca maxima a agregatelor 5.5 Cerin(e pentru betonul inant 5.5.1 Rezistenk 5.5.2 Masa volumica 5.5.3 Rezistenfa la penetvarca apei 5.54 Reactia la foc 5.5.5 Rezistenta la uzura 6 — Specificatia betonului 61 Generalitat 82 | Spcoticata betonui proectat (ou proprietati speciticate) 6.2.1 Generalitat 6.2.2 Date de baza 6.2.3 Cerinte suplinentare : 83 | Spectieala botoandlor de compoziie brescris 63.1 Generalitati 63.2 Cerinte de baz 6.3.3 Cerinte suplimentare 64 Specificalia beloanclor de compozite preserisa prinit-un standard 279%; 7 Livrarea botonului proaspat 35 7.1 Informati de la utiizatorul betonuiui pentru producator oneal 7.2 thformal de la producatorul de beton pentru utlizator ca ead 7.3 Rondo livrare pontru betonul gata de utlizare ana 36 74 _Informati ta ivrare pentru betonul de ganter. vo . 37 7.8 Consistent ka liveare a 37 8 Control conformitapi §1 eriteni de conformitate rst 81 Generaliay fs a 38 6.2 Cont de conformitate al betonuiui cu proprietati speciticate a 38 8.2.1 Control de conformitate al rezistentei la compresiune : 38 82 2 Gntol de confonnitate al rezistentei la tractiune prin despicare : 41 1.2.3 Contiol de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta a 8.3 Controlul contormitati betonului de compozitie prescrisa, inclusiv a betoanelor de compozitie prescrisa printe-un standard EE rece) 8.4 Acjlun’ inttuprnse in az de neconformitate a produsului : 44 9 Control produeyiei a a : AB) 91 Genera i se 45 9.2 Sistem cio control al productiel 45 9.3 Dato intoggstrate gi alte documente 45 94 Incercan 46 9.5 Canpozi{ia betonulur §1 inesrcdiile inifiale AB 9.6 Porsonal, echpament st instalati wi 9.7 Dazinesi matorialolor componente 48 9.8 Amostecsaoa hetonului ee % anteas Pree 9.9 Procontun de control al productiet ......ssnssnsneeeonnnn. AB 10. Evitlusne COMFOMMITAH 0. nmnestannnnitannninnnnnnnnnnnnnnnnnn BB 10.1 Genesatal ert teeter 255 10.2 L value, suypraveghere §i certificare a controlului productie! ri nen 11 Nolaroa botonud proiectat (cu proprietati specificate) ser ae iS Anoxar A (nomnativa) INCOrCAT IMF nee oe econ 8 AnoxiU (notmialiva) Incercari de identificare pentru rezistenta la compresiune..... 58 ‘Anoxat C (uotmativa) Dispozitit pentru evaluarea, supravegherea si certiicarea controluluiproductiei 60 ‘AnexaF (inlonnativa) Indicatii de aplicare a conceptului de performant’ chWvalents a propetor betonuitul 63 Anexa F (normtival) Recomandati penitu limitele compezitilor betonulul 64 Anoxa H (infoimsaliva) Provederi supiimentare referitoare la betoanele de inaltd rezistenta 3 Anexa | (hattiativa) Clasificarea medilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton ermat gi bolon procomprimat supraterane Anexar I (infonnatva) Metode de alcatuire a retetelor bazate pe performantele pentru durabiltate Anexa K (inlomiativa) Famille de beton ‘Anexa L (normative!) Compozitia granulometrica a agregatelor utiizate la prepararea betonulul ‘Anexa M (inlormativa) Rocomandéri generale pentru alegerea cimentului Anexa N (infornativa) Tratarea betonulul functie de evolutia rezistentei betonului Anexa O (notinaliva) Cerin\e minime priving calficarea si experleni profesional a responsabiul pentru controll procctiet 1 Figura 1 - Relali intro standardele SR EN 206-1 gi SR 13610, normativul NE 012/1 si standardele pentru proiectare si execute, standardele referitoare la componente gi standardele de InCerCa «ee. al Figura L.1~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 8 mm ... 83 Figura L.2~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 16 mm .....2so00 e084 Figura L.3 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 22 mm 85 Figura L.4 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 32 mM .......seese.---86 Figura L.5 ~ Zone de granulozitate pentru dimensiunea maxima a agregatelor de 63 mm. ain BT Schema K.3- Schema pentru evaluarea unui membru gia conformitétii unei famili de beton 82Tabelul 1 - Clase de expunere 16 Tabelul 1a - Combinatii de clase de expunere - 18 Tabolul 2~ Valorie tim 4 pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul chimic al soluriior naturale si apelor sublerane i 19 Tabelul 2a - Conditi de ulilzare a aditivilor Be 26 Tabelul 3 ~ Clase de: tasare 20 Tabelul 3a - Valori minime ale volumului aerului antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor ....31 Tabelul 4 ~ Clase Vobe oe 20 Tabelul 5 - Clase de compactare Sees 20 Tabelul 6 ~ Clase de rispaindire 20 Tabelul 7 Claselo de rezistenta la compresiune pentru betoane de masa volumica normal gi otoane grele : : s 2 Tabelul 8 Cleie do rezistenga pentru betoane ugoare ase 2 Tabelul 9 - Ch soi VoluMice a DetOMUll UGOF .ovaecseseesseesneeen 22 Tabolul 10. Gonfinulul maxim de clor din beton a Tabelul 11 loleranjele referitor la valorile specificate pentru consistenta ........ 30 Tabolul 12 volte tezistentei betonului fa 20 °C .. eee eerenece Tabelul 131 ecvon{a minima de egantionare pentru evaluarea conformitaiti ead 39 Tabelul 14 Culett de conformitate pentru incercarile de rezistenta ta compresiune. i 40 Tabelul 15 ~ Culoni de confirmare pentru membrit unel fami 40 Tabelul 16 Criotile de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare ..eissesessesssesessenll Tabelul 17 Culoni de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta 42 Tabolul 18 Chitown de conformitate pentru consistent’ 43 Tabelul 19: si 1b Numndrul de acceptare pentru criterile de conformitate aplicabile altor caracterstici decal reztstenta nll Tabelul 20 Datole inegistiate gi alte documente daca este cazul - 46 Tabelul 21 Toleran|e pentru dozarea materialelor componente .. 48 Tabelul 22. Contiolul materialelor componente 49 Tabelul 23 - Controlul echipamentului i aiddecdatitte atc Tabelul 24 - Contiolul procedurilor de producti ial proprietatilor betonulut .... ieee 53 Tabelul B.1 - Critori de identilicare pentru rezistenta la compresiune ...... 59 Tabelul F1.1 ~ Valor init recomendate pentru compara 3 propre F betonului Peniru cassie de ‘expunore XO, XC, XD gi XS 165 Tabelul F.1.2 - Valorie limit recomandate pentru compozitia si Porte betonului pentru clasele de expunere XF, XA si XM : 66 Tabelu F.2.1 - Domenii de utilizare pentru cimenturi conform standardelor SR EN 197-1, SR 3011, STAS 10092, SR 7055 gi SR EN 206-1... er Tabelul F.2.2 - Domenii de utilizare pentru cimentul de tip Il M conform standardelor cu SR EN 197-1 si SR EN 206-1 i et i eas. Tabelul 2.3 Exemple de utlizare a unor pur de cimentu pentru cfete combinafi de clase de Expunere . a 70 Tabelul F:24- Exempla pivind uliizara cimenturlor do tip CEM ILM (ince de component princpalior constituent), fabricate in conformitate cu standardul SR EN 197-1 aif Tabelul F.3.1 - Confinutul maxim admis de partifine in betonul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprinsa de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clasé C50/60 $i LC>50/55 «sa ssseeonT2 4Tabelul H.1 — Controlul materialelor componente 73 Tabelul H.2 — Controlul echipamentelor : . : 74 Tabolul i. ~ Controlul procedurilor de preparare beton si al caracteristicilor betonului de inalta rezistent& 75 Tabelul |.1 ~ Determinarea clasei de agresivitate a medillor atmosferice cu agenti agresivi in stare gazoasa functio de umiditatea relativa @ aerului, de temperatura mediulul si de caracteristica gazelor agresive a 76 Tabelut 12 Incadrarea gazelor agresive : 7 Tabelul |3 ~ Determinarea clase! de agresivitate a medillor atmosferice cu agenti agresivi in stare solids funolie de umiitatea relativa @ aerului si de caracteristica solidului, In interiorul constructilor 77 Tabolul | 4 - Determinarea clasei de agresivitate a medilor atmosferice cu agenti agresivi in stare solid functie de umigitatea relativa a aerului si de caracteristica solidulul, 1h ae lib0r oo... eee 78 Tabelul LS. Caracteristica solidulul.... 78 ‘Tabelul M1 — Caracteristici ale unor tipuri de cimenturi.... ee 88 Tabolul M.1.1 - Indicarea tipului de ciment funetie de atingerea rezistentei la 28 zile 89 Tabolul M.2.1 - Recomandari de utilizare a cimenturilor pentru turnarea betonului pe timp friguros ........89 Tabelul M.2.2 - Recomandari de utlizare a cimenturilor pentru turnarea betonulul pe timp cAlduros 89 Tabolul N.1 - Durata minimé de tratare @ betonului pentru toate clasele de expunere cu exceptia claselor XO i XC1 aIntroducere Prezentul cod de practical re pentru siructurile tumate rezinta documentul tehnic unificat pentru producerea betonulul in Romania tu gi structurile prefabricate pentru cladiri si constructi inginerest Prezentul cod de practica CP 012/1-2007 constituie un document tehnic util pentru producerea betonulu. Ii relafiiy contuictuale gi/sau In caz de Itigiu prevaleaz’ prevederle documentelor invocate tn art. (2) din Anoxa la Ordintl MDLPLne- 877 (29.04.2008, publicat in Monitorul Oficial al Romanii, Partea |, 1 374/16 V 20008 Contuxtul de funclionare a codului de practica in raport ou standardele si reglementarile tehnice pentru producorea belonulut (tnateriale componente, proiectare, executie, metode de incercéiri etc.) este prezentat in figura 1 | | | i | |e SKEN 1992 (Eurocod 2) Proivetinea structurilor de beton Structuri de beton SREN 206-7 Baton SR 13510 Document national de aplicare aSREN 206-1 NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonulul eee cree eee SR ENV 12670-1 Executia structurlor de beton FEN 12350 Incoreair pe beton proaspat SR EN 12390 Incercair pe beton Tntarit REN 13787 Evaltnaroa rezistentel betonului SREN 197 Cimenturi uzuale _ din structuri | SREN 12504 Incorean pa beton in structuri SR 3011 Cimenturi cu caldura de hidratare limitata si cu rezistenta la sulfat SR 7055 Ciment Portland alo STAS 10092 Ciment pentru drumuri piste de aeroporturi SREN 450 Cenuga zburdtoare pentru beton SREN 13263, Silice uttrafing pentru beton SREN 934-2 Aditvi pentru beton ~~ SREN 12620 Agregate pentru beton SREN 130551 Agregate ugoare SREN 1008 ‘Apa de preparare pentru beton SREN 12678 Pigment Figura 1 - Relatil intro standardole SR EN 206-1 si SR 13510, normativul NE 012/1- 2007 1 standardele pentru proiectare si execufie, standardele reforitoare la componente gi standardele de incercari6 1 Domeniu de aplicare ‘Acest cod de practic’ se aplica pentru producerea betonului destinat structurilor turnate in situ si structurilor prefabricate pentru cladiri gi constructii ingineresti Betonul poate fi beton fabricat (preparat) pe santier, beton gata de utilizare sau beton fabricat intr-o uzind de productie a olementelor prefabricate. ‘ite referinte europene referitoare la produsele specifice, de exemplu produsele prefabricate, unde procedeele intra in domeniul de aplicare a prezentulul cod de practicai, pot necesita sau autoriza derogari in raport cu prezentul document. Prezentul cod de practicd specifica cerintele pentru - matorialele componente ale betenulul; - propriotalle betonului proaspat si int si verifcarite lor, limitarile umpuse compozitiet betonuiuis = specificatilo betonulul; livrarea betonului proaspat; + procedurile de control ale productiet; - orterilo de contormitate gi evaluarea conformitati Prezentul cod de practica se aplic’ betoanstor compaciate de o asemenea maniera incat cantitatea de aer clus, alta decal aerul antrenat, este negljablé, Prezentul cod de practic se aplica betonului de mas volumica normal, betonului greu gi betonului usor. Prozentul cod de practic’ se aplic& gi betoanelor autocompactante si betoanelor cu agregate din beton reciclat, cu conditia ca aptitudinea de utlizare a acestor agregate sa fie verficata si controlaté avand in vedere critorile aplicate agregatelor naturale Cerinte complementaro sau diferite pot 68 fie date In alte reglementairi tehnice/standarde europene specitice, do exempt = beton destinat drumunlor gi altor suprafete de circulate; ~ beton utilizand alte materiale (de exemplu: fibre) sau materiale componente neacoperite de 5.1 - beton cu dimensiunea maxima @ agregatului mai mica sau egala cu 4 mm (mortar); = tehnologi speciale (de exemplu: beton torcretat) - beton pentru stocarea deseurilorlichide si gazoase; - beton pontru rezervoare de stocare de substantele poluante; - beton pentru structuri masive (de exemplu: baraje); - beton preamestecat uscat. NOTA - Pe timpul in care aceste standarde europene nu sunt disponibile, pot sa fie aplicate prevederile valabile pe locul de utilizare, Sunt in elaborare standarde europene pentru: = beton destinat drumunior § alte suprafete de circulate; = beton torcretal Acest cod de practica nu se aplica pentru: - beton aerat; = beton spumat; ~ beton cu structuré deschis (beton cavernos-poros); ~ beton ugor cu masa volumica mai mica de 800 kg/m®, = beton refractar. Acest cod de practic’ nu contine cerinte referitoare la séinatate gi seouritate, pentru protecfia operator in timpul producleisifivérii betonului2 Referinte normative Documentele prezentate in continuare sunt indispensabile pentru aplicarea acestui cod de practic. Pentru relerinjele datate si nedatate se aplica numai editia citata in acest articol SR EN 196-2:2006 SEEN 196-3:2006 SR EN 196-6: 1994 SR EN 197-1: 2002 SR EN 206-1: 2002 SR EN 206-1: 2002 A12005 SR EN 206-1; 20021 42-2005 SREN 206-1" 2002/ 91-208 SR EN 450-1:2008 SR EN 93-41-2002 SR EN 934-2:2003 SR EN 1008 2003 SR EN 1097-4; 1998 SR EN 1097-2; 2002 SR EN 1097 2002 SR EN 1097-6: 2002 SR EN 1262:2004 SR EN 12350-5 :2002 SR EN 12350-6; 2002 SR EN 12350-7: 20 SR EN 12390-1:2002 SR EN 12390-2-2002 SR EN 12390-3 2002 SR EN 12390-4:2002 SR EN 12390-5:2002 SR EN 12390-6: 2002 SR EN 12390-7: 2002 SR EN 12390-8:2002 SR EN 12504-1:2002 SR EN 12504-2:2002 SR EN 12504-3:2006 Metode de incercéiri ale cimenturiior. Partea 2: Analiza chimica a cimenturilor Motode de incercéiri ale cimenturior. Partea 3: Determinarea timpulul de priza si a stabilitati Motode de incercari ale cimenturir. Partea 6: Determinarea fini Ciment ~ Partea 1: Compoztie, speciicati si crteni de conformitate ale cimenturior uzuale Beton Partea 1: Specificatie, performants, productio gi conformitate Beton Partee 1: Speciticatie, performanfa, productie $i conformitate. Amendament Beton Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Amendament Beton Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Erata Cenusé zburétoare pentru beton. Partea 1: Definiti, conditi si criterii de conformitate incercari pentru determinarea caracteristicior geometrice ale agregatelor. Partea 1: Determinarea granulozitéfil. Analiza granulometrica prin cernore Aditivi pentru beton, mortar si pasta. Partea 2: Aditivi pentru beton. Definiti, condliti, conformitate, marcare si etichetare Apa de preparare pentru beton ~ Specificati pentru prolevare, incercare gi evaluare 2 aptitudinil de utilizare a apel,inclusiv a apelor recuperate din proces ale industriei de beton, ca apd de preparare pentru beton Incercari pentru determinarea caracteristiclor mecanice $i fizice ale agregatelor, Partea 1: Determinarea rezistentet la uzur’ (ricro-Deval) Incercari pentru determinarea caracteristiclor mecanice $i fizico ale agregatelor. Partea 2: Metode pentru determinaree revistenjei la sfardmare incercari pentru determinarea caracteristicior mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 3: Metode pentru determinare masei volumice in vrac $i a porozitatit intergranulare Incercéri pentru determinarea caracteristicilor mecanice si fizice ale agregatelor. Partea 6: Determinarea masei reale gi a coeficientului de absorbjie a ape! Agenti activi de suprafeté. Determinarea valorii pH-ului solutilor sau dispersiilor agentilor activi de suprafata Eurocod 2: Proiectarea structurior de beton, Standard pe parti incercare pe beton proaspat. Partea 1: Egantionare Incercare pe beton proaspat. Partea 2: Incercare de tasare incercare pe beton proaspat. Partea 3: Incercare Vebe Incercare pe beton proaspat. Partea 4: Grad de compactare Incorcare pe beton proaspatt. Partea 5: Incercare cu masa de raspandive Incercare pe beton proaspat. Partea 6: Densitate Incorcare pe beton proaspét. Partee 7: Continut de aer. Metode prin presiune Incercare pe beton intart. Partea 1: Forma, dimensiuni si alte condi pentru eprwvete $i tipare Incercare pe beton intant. Partea 2: Pregétirea gi conservarea epruvetelor pentru incerotir de rezistenté Incercare pe beton intart. Partea 3: Rezistenta la compresiune a epruvetelor lincercare pe beton intarit. Partea 4: Rezistenta la compresiune. Caracteristicile Imasinilor de Incercare Incercare pe beton intarit. Partea 5: Rezistenta la intindere prin incovoiere a epruvetelor Incercare pe beton intarit. Partea 6: Rezistenta la intindere prin despicare a epruvetelor Incercare pe beton intéirt, Partea 7: Densitatea betonuluiintarit incercare pe beton intarit. Partea 8: Adancimea de patrundere a apei sub presiune Incercéir pe beton in structurl. Partea 1: Carote. Prelevare, examinare gi incercéiri la ‘compresiune Incetcari pe beton in structu. Partea 2: Incercéri nedistructive. Determinarea indicelui de recul Incercair pe beton In structuri, Partea 3: Determinarea fortei de smulgere 9SR EN 12504-4:2004 SR EN 12620:2003 SR EN 12878 2005 SREN 6-1:2003 SR EN 13242: 2003 SR EN 13242: 2003 AC:2004 SR EN 13265-12005, SR EN 187658-2:2005, SR EN 13577 1999. SR ENV 19670 1-2002 EN 13/91, 2007 SR EN 459012000 SR ENISO 9001-2001 SR ISO 2859 0 1999 SR ISO 2859 2° 1998 SR ISO 2859.3 1998 SR 180 538101 2000 sie 1048102 2000 so sats 1998 Si ISO S61 1996 SR 180.4271 7000 Sk ISO 42816 1996 $k 1S0 71501-2001 SRISO 71512. 2001 SR ISO 79K: 2002 SR A011 1996 SR 13510 2006 SR 1361020067 91-2008 SR 7059:1996 SR CR 1901-2002 SR CR 13901-2002 SR CR 13902:2002 STAS 10092-78 STAS 10329-75 STAS 10812-76 STAS 10814-76 STAS 10946-7 STAS 10943-89 ASTM C173 Incerciri pe beton intérit. Partea 4: Determinarea vitezei de propagare @ ultrasunetelor Agregate pentru beton Pigmenti pentru colorarea materialelor de constructie pe baza de ciment si/sau var. Specificalii $i metode de Incercare Agregate ugoare. Partea 1: Agregate usoare pentru betoane, mortare $i paste de ‘ement ‘Aqregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentry utlizare in ingineria nfs sf in constructil de drumuri Agregate din materiale nelegate sau legate hidraulic pentru utilizare in ingineria civil sin construct de drumuri - Erata Silice ultrafind pentru beton ~ Partea 1: Definiti, condi! $i erterii de conformitate Silce uttrafina pentru beton — Partea 2: Evaluarea conformitafi ‘lac chimic asupra betonului, Determinarea continutului de dioxid de carbon agresiv din apa Executia structuritor de beton. Partea 1: Condit comune Evaluarea in-situ a rezistentei la compresiune betonului din structuri si din elemente prefabricate “Aspecte metrologice ale aparatelor de céntart cu functionare neautomaté Sisteme de management al calitéiti. Cerinte Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 0: Introducere in sistemul de esantionare prin atribute al ISO 2659 Proceduri de egantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 2: Planuri de ‘esantionare indexate dupa calitatea limita (LQ) pentru inspectarea loturilor izolate Proceduri de esantionare pentru inspectia prin atribute. Partea 3: Proceduri de ‘egantionare skip Site pentru cemere. Condifi tehnice $i verificar. Partea 1: Site pentru cernere de fesituri metalice Site pentru cernere. Condliii tehnice si verificar. Partea 2: Site pentru cernere de lable metalice perforate Site pentru cernere. Condi tehnice $i verificar. Partea 3: Site pentru cernere de Tol electroperforate Proceduri $i tabele de esantionare pentru inspectia prin masurare pentru procent de neconformitati Calitatea aerului, Determinarea concentratiei masice de dioxid de sulf in aerul inconjuraitor. Metoda spectrofotometrica cu thorin Agenti activi de suprafata. Determinarea pH-ului solutillor apoase. Metoda potontiometricé Calitatea ape Determinarea confinutului de amoniu. Partea 1: Metoda spectrometric& manualet Calitatea apei Determinarea confinutulul de amoniu, Partea 2: Meioda spectrometrica automata Calitatea apei, Determinarea continutului de calciu si magneziu. Metoda prin spectrometrie de absorbtie atomicé Cimonturi cu cdldura de hidratare limitata si cu rezistentai la agresivitatea apelor cu continut de suifati ‘ Boton Partea 1: Specificatie, performanté, productie si conformitate. Document ‘national de aplicare a SR EN 206-1 Bolon Partea 1: Specificatie, performanta, productie si conformitate. Document naional de aplicare a SR EN 206-1. Eraté iment Portiand alt Specificatii regionale $i recomandéri pentru eviterea deteriorarilor provocate de reacfile alcal-sitice in beton Utiizarea conceptului de famili de beton pentru producerea $i controlul conformitat botonulu ‘Motode de incercare pentru determinarea raportulul apé/ciment tn betonul proaspat iment pentru drumuri si piste de aerporturi Puritatea aorului, Determinarea bioxidului de azot Puritatea aerului, Determinarea amoniacului Puritatea aerului. Determinarea hidrogenulul suifurat Puritatea aerului. Determinarea clorului Puritatoa acrului. Determinarea continutului de acid clorhidric Melode de incercare pentru determinarea continutului de aer al betonului proaspét, prin metoda volumetrica 10 t f EDIN 4030-2 Evaluarea lichidelor, solurilor $i gazelor nocive pentru beton ~ Partea 2: Prelevarea i analiza esantioanelor de apa s/ soluri ISO 2859-1:1909, Régles d'échantillionnage pour les controles par attributs - Partie 1: Plans d'échantillonnage pour le contréles lot par lot, indexés d'aprés le niveau de qualité acceptable (NQA) Directiva S0/384/EEC Directive du conseil du 20 juin 1990 pour harmonisation des réglos des états membres concernant les équipements de pesée non automatiques c 170-1987 Instructiuni tehnice pentru protectia elementelor din beton armat gi beton precomprimat supraterane in medii agresive naturale $i industriale NE 012/1-2007 Normativ pentru producerea betonulul si executarea lucrariior din beton, beton armat si beton precomprimat ~ Partea 1: Producerea betonului 3 Definitii, simboluri si prescurtari 3.1. Termeni si defi Pentru cerinjele prezentului cod de practic, se aplica termenii gi definitile urmatoare: 344 beton ‘material format prin amestecarea cimentului, nisipului, pielrisului gi apei cu sau fara aditivi gi adaosuri gi ale catui proprictati se dezvolta prin hidratarea cimentuiui 34.2 beton proaspat beion complet amestecat i aflat inca, intrun stadiu care fi permite compactarea prin metoda aleas& 3.1.3 beton intarit, beton in stare solida i care a obfinut o rezistena semnificativé 348 beton de santier beton produs la locul constructici de utlizatorul de beton pentru propria sa utilizare 34.5 beton gata de utilizare beton livrat in stare proaspata utllizatorului, de catre 0 persoané fizic& sau persoana juridica, alta decat utilizatorul. in sensul acestui cod de practicé betonul gata de utilizare este de asemenea: ~ beton produs de utilizator in afara gantierului; = beton produs pe santier, dar nu de utilizator. 3.1.6 ' produs prefabricat de beton produs din beton a cérui tumare gi al céruitratament sunt efectuate intr-un loc difeit de cel in care este utilizat 34.7 beton cu masa volumica normala beton a carui masa volumica dupa uscare in etuva este mai mare de 2000 kg/m’, dar inferioara sau egal cu 2600 kg/m* 3.1.8 beton usor beton a cérui masa volumica dupa uscare in etuvd este mai mare sau egala cu 800 kg/m’, dar mal mics sau egalé cu 2000 kgim*, el este produs integral sau partial cu agregate ugoare 3.1.9 beton greu beton a carui masa volumica dupa uscarea in etuva este mai mare de 2600 kg/m? "13.4.10 beton de inalta rezistenta beton ce apartine unei clase de rezistenta la compresiune superioara’ la CS0/60. In cazul betonului de masa Volumica normala sau al betonulul greu si superiaara la LC50/55 in cazul betonului ugor. 34411 beton cu proprietati specificate beton peniru care proprietatile cerute si caracteristicle suplimentare sunt specificate producdtorulul care este responsabil de furnizarea unui beton care satisface proprietatile cerute si caracteristicile suplimentare. 3.4.42 beton cu compozitie specificata beton pentru care compozitia betonului si materialele componente de utilizat sunt specificate producatorulul care este responsibil de furnizarea unui beton respectand compozitia specificata 34.43 beton de compozitie specificata printr-un standard beton de comporilia specificata, avand compozitia definits Intr-un standard aplicabil la locul unde betonul este ulilizat 34.14 familio de betoane ‘grup de compozili de beton pentru care existd o relate fiabild intre proprietafle principale. Aceasté relatle Gomonstrata prin Incercai; demonstralia este consemnata in scris gi pastrata. 3.4.15 motru cub de beton Cantilato de beton. proaspat care cup un volum de un metru cub, dupa compactare conform SR EN 123506 3.1.16 autobetoniora Unitato de amostecare a betonului montaté de obicei pe un gasiu autopropulsat, capabilé sé amestece si s8 tivreze un belon omogen 34.47 mataxor/cuva agitatoare ‘echipament miontat de obicei pe un gasiu autopropulsat si capabil s8 conserve un beton proaspat omogen in timpul transportului 3.4.18 bena (buncar de transport) ipament utlizat pentru transportul betonului fara agitare, in sensul definit in 3.1.17, de exemplu, camion cu bena basculanta sau buncar de transport 34.19 amestec Gantitate de beton proaspat produs intr-un singur ciclu de amestecare discontinud, sau cantilate descarcaté in timp de 1 minul, de un malaxor cu functionare continua 3.1.20 sarja Cantilatea de beton tr sportata intr-un vehicul si continand unul sau mai multe amestecuri 34.21 livrare actiune de livrare de beton proaspat de caitre producator 3.4.22 aditiv produs adaugat in beton in timpul procesului de amestecare, in cantitalj mic raportate la masa cimentului, pentru modificarea proprietor betonului proaspat sau intarit 23.4.23, adaos Inaterial mineral fin divizat utlizat In beton pentru imbunatatirea unor proprietati sau pentru a-i conferi proprietali speciale. Acest cod de practica trateaza doua tipuri de adaosuri minerale: ‘adaostit considerate practic inerte (tip 1); adaosuri puzzolanice sau hidraulic latente (tip I). 34.24 agregat material mineral granular apt de a fl utiizat in beton. Agregatele pot fi naturale, artiiciale sau reciclate pilecdind de ka malorialele utiizate anterior in constructi 3.1.25 agregat curent agiegal avid dupa uscare in etuv€, 0 mas& volumic& > 2000 kg/m” si < 3000 kg/m’ determinaté conform SREN 1097.6 3.4.26 agrogat ugor agrogat de origine mineral avand dup uscare in etuva, 0 masa volumic& < 2000 kgim®, determinata conlom SR EN 1097-6, sau masa volumica tn vrac < 1200 kg/m’, determinata conform SR EN 1097-3 3.4.27 Agrogat grow ‘agregal avénd dupa uscarea Tn etuvé, o masa volumica 2 3000 kgim’, determinaté conform SR EN 1097-6 3.4.28 ‘eimont (liant tnidraulic) material mineral fin macinat care, dupa ce a fost amestecat cu apa, formeaza o pasta care face priza si se intaoglo prin efectul reactilor ¢! proceselor de hidratare, si care dupa intarire, igi pastreaza rezistenta gi i loc chia 1 Sub apa 34.29 confinutul total in apa fap.catdaucjati, plus apa continuta in gi la suprafata agregatelor, plus apa din aditivi si adaosuri utlizate sub forme do stispenisi $1 apa rezultata din adaugare de gheala sau din inealzire cu vapori 3.4.30 continutul de apa eficace dierenja intre cantitatea total de ap& confinuta in betonul proaspat si cantitatea de ap& ce poate fi absorbs de agregal 34.01 raport apa efleace/clmont raport de masa Intro canlitatea de apa eficace si cantitatea de ciment din betondl proaspat 3.1.32 rezistenti-caractoristica Valoare-rezisten{a sub care se pot situa 5% din populafia tuturor rezultatelor determinatilor de rezistonta posible ale volumului do beton considerat. 3.4.33 aer antronat bule de aer microscopice incorporate intentionat in beton cénd se face amestecarea de obicel prin utlizarea agentilor tensioactivir bulele sunt practic sferice gi diametrul lor este in general cuprins intre 10 wm $i 300 jam 3.4.34 aer oclus, goluti de aer in beton care nu sunt create intentionat 3.1.35 gantier mplasamentul unde este realizata lucrarea de constructie 133.4.36 specificatie sinteza final de cerinte tehnice documentate transmise la producator in termeni de performanté sau de compazitie 3.4.37 elaborator de specificatie persoana fizicé sau persoana juridica care stabileste specificatia betonului proaspat si intarit 3.1.38 producator persoana fizica sau persoana juridicd productoare de beton proaspat 3.1.39 utilizator persoand fizicd sau persoana juridica utllizatoare de beton proaspal pentru executia unei constructii sau a unui element 3.4.40 durata de viata pericada de timp tn care comportarea betonului in structura ramane la un nivel compatibil cu cerintele de Performanta ale structuri, daca aceasta este corect Intretinuta 3.4.41 incercairi inifiale Incereare sau incercari de verficare, inainte de inceperea productiei, atunci cand un beton nou sau o familio, noua de beton trebuie sa fle formulata, pentru a satisface toate cerinjele specifcate, in stare proaspata ca gi in stare intérita 3.4.42 Incercari de identificare incereari pentru a determina dacé amestecurile sau garjele selectionete apartin unei popula conforme 3.4.43 incercari de conformitate rca efectuate de producator pentru a evalua conformitatea betonului 3.4.84 evaluarea conformitatii examinarea sistematica a gradului de satistacere de cdtre un produs a cerintelor specificate 3.1.45 actiuni datorate mediului inconjurator acjiuni fizice si chimice la care este expus betonul, care produc efecte asupra betonulul, armaturilor sau insertilor metalice si care nu sunt considerate ca incdrcari la proiectarea structuri 3.4.46 verificare confirmare prin examinare de dovezi obiective a satisfacerii cerintelor specificate 3.4.47 beton autocompactant beton a c&rui consistenta a fost modificaté prin utlizarea de aditivi speciali, la valori mati ale fuiditai fara a prezenta segregare $i care poate fi pus In opera fara a fi vibrat 3.1.48 confinut de pari fine cantitate totala de parti fine exprimata in kgim®, calculata ca suma a cantitatii totale de ciment gi cantitatii de particule cu dimensiuni mai mici de 0,125 mm provenind de la agregate si adaosuri 3.4.49 clasa de expunere lasificare a conditilor de mediu fizice, chimice si mecanice la care poate fi expus betonul si care pot influenta in timp suprafafa betonului, structura sa si/sau armaturile, Aceste tipuri de actiuni nu constituie ipoteze de incarcare In prolectarea structural 14fe 3.1.50 apa rezidualalreciclata apa rezultata in urma producerii betonului si care poate fi refolosita la prepararea acestuia 3.1.51 raport apalciment raport dintre cantitatea totala de apa gi continutul de ciment din betonul proaspat. 3.2 Simboluri si prescurtar xo Clas de expunere pentru ebsenta riscului coroziuni sau atac Xe. Clasa de expunere pentru riscul de coroziune prin carbonatare x0. Clasa de expunere pentru rscul de coraziune prin cleus altele decat cele din apa de mare xs, Clasa de expunere pentru riscul de coraziune de clorur gin apa de mare xr Clasa de expunere pentru atacul prin inghef-dezghet xa. Ciasa de expunere pentru atacul de origine chimica XM. Clasa de expunere pentru atac mecanic (abraziune) do ki St pandla $$ Clase de consistents dups tasare dio ia VO pana ta V4 Clase de consistent’ dupé incercaroa Vebe do la CO panda C3 Case de consistenta dupa indicele de compactare dela FI panaia Fe Clase de consistent dupa diametrul incercaler do réspandio Cu Clase de rezistenté la compresiune in cazul betonului nomal i greu Loud Clase de rezistenta la compresiune in cazul betonului ugor "ezstenfacaracersted a compresune a betonlideieminat prin incorcaroaaprweteor Rezistenfa la compresiune a betonului determinatd prin incercarl pe epruvete cilindrice Rezistenta caracteristica la compresiune determinata prin Incercari de epruvete cubice Rezisten{a la compresiune a betonului determinatl prin incercarl pe epruvete cubice Rezistenta medie la compresiune a belonului Rezistenta medie la compresiune a betonului la (2) le Rezultat al incercériiind'viduale de rezistenja la compresiune a betonulul tw Rezistenta caracterisicd la tractiune prin despicare a betonului fe Rezistenta medie la tracfiune prin despicare a betonulul & RRezultat al incercéi individual @ rezistenfei la raciune pin despicare abetonuul o. Clase de densitate pentru betonul usor Dimensiunea nominal’ maxima a agregatului grosier fi Tip de ciment conform seriei SR EN 197 a Estimarea abated standard a unei popula Sy ‘Abaterea standerd a n rezultate de incercari conseculive Noa" Nivel de calitate acceptabil (a se vedea ISO 2859-1) wie”? Raport apaiciment k Factor care tine seama de activitatea unui adaos de tip I! e Diviziunea scarii de veriicare a echipamentului de c&ntarire m Sarcina exercitaté asupra echipamentulul de cantare n Numair "in standardul roman care a preluat varianta engleza a [SO 2859-1, simbolul pentru nivelul da calitate acceptabil este AAL. Pentru aplcapi nalionale se poate ulilza boiul ale 154 4a Exeniplele sunt Clase de expunere in funcfi ‘Actiunile datorate mediului Inconjurator sunt clasificate in clase de Clasificare Indicate cu titlul informativ. 4.1.1 Semnificafia claselor de expunero Standardul Slt EN 206-1 defineste diferite clase de etonului. Notayea ullizatai pentry i Prima lilerd este X (de la eXposure in dogradare considera, astfel C de ta Gatbonation (Garbonatare) 1D de fa Deiaing Sall (Gare pentru dezghet) S de la Soawater (Apa de mare) F de ki Frost (inghel) Ado la Agurossive environment (Mediu agresiv chimic) Mde iat Mechanical abrasion (Atac mecanic prin abraziune) A dou litera este urmata de 0 cifra care st agresivitate (XA, XM) NDIA ch ‘za wi Alera loc de expunere depinde de cerintele in vi ihesue do oxpinen nu exclude luar ‘ur apitcaroa do masuri de prot roa de icopnnt prolectoare pentru beton sau armatur. de actiunile datorate mediului inconjurator expunere si sunt date in tabelul 4 ‘expunere in functie de mecanismele de degradare ale identificarea acestor clase este formata din dous litere gi o cif. limba englez) urmaté de o alta care se referd la mecanism' fe referd la nivelul de umiditate (XC, XD, XS, XF) sau nivelul de igoare la locul unde betonul este utiizat. Aceasté BBotonul poate fF supus la mai multe din achunle descrise tn tabelul 1, in acest caz, condiile de mediu jhenryrctor lx caro ol este supus, pot S& fie exprimate sub forma de combinali de clase de expunere Ponts un clomont de structura indicat, diferte suprafefe de beton pot fi supuse la ac{iuni ale mediulul iterite ‘Tabelul 1 ~ Clase de expunere Descrierea mediului Inconjurator Exemple informative fustrand alegerea claselor de expunere TNict un rise ‘do coroziune sau atac xo Holon simplu gi fara piese metalice inglobate. Toate expunerile, cu exceptia cazurilor de inghef-dezghet, de abraziune gi de ata chimic Beton de umpluturé / egalizare _| NOTA cena daca ZCoroziunea Cand betonul Corn ice inglaba jambianta. In ac datorata carbonatarit st eaz, « clasifieare fondata pe diferite medi nisl © care confine armaturi sau piese metalice Cxpunerea trebuio clasifieata in modul urmator: niyo umidtate huate in considerare sunt cele Mle har, Tm numeroase cazuri, aoeasta umiditate poate fi considerata cB reflecté umictates ard intra boton gi mediul Su ineonjurétor (acoperirea betonuiul cu un material de Tnglobale, este expus la aor si umiditate, in betonul ce acoperd armaturle sau piesele ‘ambiante poate fi acceptabilé. Situalia nu poate fi Uscat sau permanent umed Umed, rareori uscat Beton in interiors dédirlor unde gradul de umiditate a meciului ambiant este redus (inclusiv bucatérile, baile $i spalatorile Cladiilor de tocuit) : Beton imersat permanent in apa ‘Suprafete de belon in contact cu apa pS termen lung (de exemplu elemente ale rozervoarelor de apa) Un mare numéir de funda Umudditate moderata Beton in interiorul cladirior unde umiditatea mediului ambiant este medie sau ridicata (bucatari, bai, spalatorit profesionale altele decat cele ale cladirilor 16 ul de ea in coneidoratie a conditilor particulare existente la locul unde betonul este fectie precum ullizarea de ofel inoxidabil sau alt metal rezistent fa coroziune, $iale de de @ st ste si au tui Denumirea Descrerea Exemple informative iustand clasei mediulul inconjurator alegerea claselor de expunere ‘de focult) Beton la exterior, insd la adapost de [ intemperii (elemente Ia care aerul din exterior are acces constant sau des, de exemplu: hale deschise) Suprafele supuse contactului cu apa, dar xea ‘Alternanta umiditate — uscare care nu intré in clasa de expunere XC2 (elemente exterioare expuse intemperillor) 3 Coroziunea datorata clorurilor avand alta origine decat cea marina ‘nd botonul care contine armaturi sau piese metalice inglobate, este in contact cu apa avand ala ne decal cca marina, continand clorur, inclusiv din sérurile pentru dezghetare, clasele de expuinere sunt dupa cum urmeaza: | NOTA. In cv pnveste conditile de unitate, a se vedea de asemenea sectiunea 2 din acest tabel Suprafele de beton expuse la corurl transportate de curenti de aer (de exemplu suprafetele expuse agenttlor de eat aati dezghetare de pe suprafata carosabila, pulverizati si transportati de curentii de é aer, la garaje, otc. Piscine, rezervoare xb2 Umed, rar uscat Beton expus apelor industriale continand cloruri Elemente ale podurilor, ziduri de sprijin, expuse stropiril apei confinand cloruri $osele, dalele parcajelor de stationare @ vehiculelor xD Aternanté umiditate - uscare datorata clorurilor din apa de mare confine armaturi sau plese metalioe inglobate, este pus In contact cu cloruni din au aciiunii aerului ce vehiculeazé séruri marine, clasele de expunere sunt urmaitoarele: Structuri pe sau Tn apropierea litoralului Expunere la aerul ce vehiculeazé saruri | (agresivitatea atmosferica marina marine, insé nu sunt th contact direct cu_| actioneaza asupra constructilor din beton, apa de mare beton armat pe o distanta de circa § km de 7 tam) imersate in permanent Elemente de siructuri marine Zone de variajie a nivelulul apel man zone supuse stropirii sau cetii hof-dezghot cu sau fara agenti de dezgh« Elemente de structuri marine re Cand hotonul este supus la un atac semnificativ datorat ciclurlor de Inghet-dezghel, alunci cand este umd, clasicle de expunere sunt urmatoarele: ve Saturatiemoderata cu apa far agenti _] Suprafete verbale ale betonulul expuse la ___ | de dezghelare ploaie sila Inghet : ; ‘Suprafete verticale ale betonulul din lucra xe | Stale meta cond, ou gente | ria cexeota get cure doas : ce vehiculeaza agent de dezghetare ee alurafe pulemics Gu apa, fara agen) Suprafete orizontale ale betonulul expuse ide dezghetare la ploaie gi la Inghot Sosele §i tabliere de pod expuse la agenii de dezghetare a 3 Suprafetele verticale ale betonului expuse Saluratie putemic’ cu apa, cu agent! de xFa a 4 | fa inghet si supuse direct stropiri cu agent dezghotare sau apa de mare ineeae : Zonele structurilor marine exouse la inghet i supuse stropirii cu agent! de dezghetare & Atac chimie ‘Cand Betonul este expus fa alac chimic, care Sunvine din solunl nalurale, ape de suprafala gl ape subterane, clasificarea se face dupa cum se indica In tabelul 2. Clasificarea apelor de mare depinde de localizarea geogratica, in consecinta se aplica clasificarea valabila pe locul de utlizare a betonului NOTA - Un studiu special, poste fi necesar pentru determinarea clasel de expunere adecvate in modi Inconjuratoaro, in salle urmstoae: 7Denumirea Descerea Exempla formative ilustrand clasei mediylui Inconjurator alegerea claselor de expunere use incadiwaza in linitele din tabelul 2; TContine alle substante chime agresive; Salsaw api poluata elim ot pnd scrgere in combina cs gu stl chime in abe “F Mioai iiconjurator cu agresivitate | Exim slaba, conform tabel uti 2 india incorjuraior eu agresivitate | Pe ercoreeeeerees are cere |* Chimica moderata, conform tabelulul 2 a ‘Medi Inconjurator cu agresivitate hitnici intons, conform tabelului 2 | 7 SofcRaroa mocanica a betonulul prin wzura SE are anor solctan mecanioe cave produe wzura aces, ancl aoest tp de siicat dupa cum umeaza: vere poste ft ch oe Elemente din incinte industriale supuse la circulatia vehiculelor echipate cu anveloy Elemente din ineinte industriale supuse la x2 Solieitare intensa de uzurd citculatia stivuitoarelor echipate cu anvelope sau bandaje de cauciue ‘Elemente din incinte industriale supuse la irculatia stivuitoarelor echipate cu + moderata de uzuré sl odelalananaisckeseameeeees XM3 Solicilare foarte intens’ de uzuré cet je elasteme / metalice Sau magini cu genile NOTA 1 Ponina carnctonzaroa expuneti Betonuiul este necesard in general combinarea et ‘multor clase de expunere. Fiabe ta ss prosinter exomple de astfel de combinati NOTA? - Cava! hutonul ente oxpus la alac chimic care provine din amosters "eae" MT in stare gazoasa §i NOTA tacuent se face dup cum s0 nd tn anexa |. In acest can, cies privind materialele componente $i ei stouly nt document Inetucfuni tehnice pentru protecia eementelcr din beton armat si beton Betonul eto apratran mv agresve naturale gl dust indealy C170, Tabelul 1a - Combinatii de clase de expunere Expunere Combinatii de clase de expunere Desciere Exemple BNAT [BA = interiorul Gladiilor cu destinajie de Tocuit La interior bon xo xct Taoxtoron Fah inghoy__] Funda sub nivelul de inghet 0, XGZ Fou inghe| dar fare aca : secre eae Loree deschise acoperite, pasaje, etc | XF1 xC3 + XFY [hes si coniacl CU | Eigmente exterioare expuse la ploaie | XF1 XGA XFt 1 cqwrar | Elemente ale infrasiructunirutiere = inghet-dezghet ST. XM20xF4 gholare ny) de de ovizontale______—+ agent de a ‘Verticale (in zona de stropire) XF4 XF4* XD3+ XC4 Media marin Fara contact 1 apa do mare (aera marin pana fa 6 km de cosste) ‘i Elemente exterioare ale constructor oat Gu Inghet expuse plail in zonele litorale Keaexs thot? xF2 Trcontact cu apa de mare, KCT+ XS2* XAT Imersate Elemente structurale sub apa XA1 (KA2)_| (xAD) Elemente supuse | pereti cl KEAFKAD | XC4* XSS+ KF AY cept Peretti cheiurilor ni A2 OXAt 7 Beton nearmat Ls) —_— ®) Beton armal 2) Beton precomprimatisi gi ton ‘Tabelul 2 ~ Valorile limita pentru clasele de expunere corespunzatoare la atacul chimi al solurilor naturale gi apolor subterane Meulile inconjuritoare chimic agresive, clasificate mai jos, sunt bazate pe soluri gi ape subterane naturale Ja 6 temperatura sapevsol cuprinsa intre 5 °C si 25 °C $i in cazutile in care viteza de scurgere a apei este suficicnl_ de mica jentiu a fi considerata in condi statice, Alger daselor se face in raport de caracteristicle chimice ce conduc la agresiunea cea mai intensa Canc! cel pun dou caracteristici agresive conduc la aceeasi clas, medi inconjurator trebuie clastficat in ckess1 media superioara, daca un studiu specific nu a demonstrat e& acesta nu este necesar. ~ Gavactenster aoa ee ae incereari de XxA1 XA2 XAS feferinta Apo « i subterane: SREN 196-2 2200 si < 600 > 600 sis 3000_| > 3000 si < 6000 Pee SR ISO 4316 5655125.5, 55551245 >4,5 31240 >. suo, SREN 13577 215sis40 > 40 sis 400 > 100 pana la ieee saturatie NEG’ maf SR 1SO 7150-1 sau} 2 15 si < 30 > 30 sis 60 > 60 si < 100 a i SR ISO 7150-2 Ma’, mgt SR ISO 7980 2300si< 1000 | >1000si<3000 | > 3000 pana la = saturatie So SO, maha", SREN 196-2" | 22000sis 300° | >3000°si< 12000 | >12000° si <24000 total Ba Acuitete, milk DIN 4030-2 > 200 Nu sunt intélnite in practic i : Baumann Gully Solute cnploase a caror permeabiltate este inferioaré a 10° mis, pot sa fie clasate int-o clas inferioard. " Molunla de incercare prevede extractia SO? cu acid clorhidrc; alternativ este posibil de a proceda la aceasta ‘oniractie cu apa, dact aceasta este admiséi pe locul de utlizare a Betonulu. « twhuie sa raménd de fa 3000 mgikg pand la 2000 mg/kg tn caz de risc de ecumulare de ioni de sult in lalonla allernan(oi perioadelor uscate si perioadelor umede, sau prin ascansiunea capilara NOTA . Valorie limita pentru clasele de expunere corespunzatoare atacului chimie a pam@nturlor naturale gi apelor ssubtorane nidiato fn tabelul 2 8e aplicd gi apelor supraterene in contact cu suprafala betonulul 4.2 Beton proaspat 4.2.1 Clase de consistenta Tabelole 3, 4, 5, i 6 sunt aplicabile Tn cazurile in care consistenta betonului este clasificata. NOTA - Nu axista rolali directe ine clasele de consistena indicate in tabelele de la 3 pnd la 6. In anumite cazurl parliculare, consisten{a poate de asemenea 88 fle specificata ca medie a valorior provazute. Pentru betoanele de Consistent pamant umes, aceasta inseamna ca un beton cu un confinut redus de apa, studiat pentru a fi compactat printr-un procedeu special nu are consistenta clasiicata 19‘Tabelul 3 - Clase de tasare Ee Clasa Tasarea in mm, 81 dela 10 pana la 40 s2 de la 50 pana la 90 83 de la 100 pana la 180 84 de la 160 pana la 210 ss 2220 Tabelul 4- Clase Vebe Clasa Vebe ins. vo” 231 Mt de la 30 pana la 21 v2 de la 20 pana la 11 v3 de la 10 pana la 6 vas) dela 5 pana la 3 Tabelul 5- Clase de compactare Grad de compaciare co” 2146 ca de la 1,45 pana la 1,26 c2 dela 1,25 pana ta 1,11 c3 de la 1,10 pana ta 1,04 ca <1,04 ® Ca ge aplica numai betonului ugor Tabelul 6 - Clase de raspandire Clasa Diametra raspandini inmm Ay < 340 F2 de la 360 pana la 410 F3 de la 420 pana la 480 Fa de la 490 panda la 550 FS. de la 560 pana la 620 Fe 2630 4.2.2 Clase in functic de dimensiunea maxima a agregatelor Cand betonul este casiicat dupa dimensiunea maxima a agregatelor, clasiteares trebuie sa se faca plecdnd cae Penersiunea nominalé maxima a agregatului grosier prezent in beton (Ona) conform SR EN 12620. NOTA - D oste dimensiunca maxima a sitelor prin care este determinat’ grandoziales agregatului. conform SR EN 12620. 4.3 Beton intarit 4.3.1 Clase de rezistenta la compresiune Gand betorul este clasticat dupa rezistenta a compresiune se apllcd tabelul > pont betoanele de masé cat ed normalé si betoanele grele, sau tabelul 8, pentru betoanele ugoare, Valea faci este rezistenta yaar Gistea ceruta la 28 zie, masurata pe elias de 15D mm dlametr ! 300 ‘naltime, gi valoarea fecus caracteretenta caracteristica ceruta la 28 zile, masurata pe cuburi de 160 rm latura NOTA In anumite cazuti parlcuare, este positil do a utlizanivele de rezistentl inermedare {in raport cu valorile aerate intabetole 7 ai 8, daca acesta este permis prin normele de calcul corespunzétoare ‘Ase vedea nota 5.4.1. 20Tabelul 7 - Clasele de rezistents la compresiune pentru betoane de mas volumica normala si betoane grele Teatirje crocensia] Reames Graceigia Clase de renstets | “mina pechnt | minns pe cut iS compresune ff] na : . inn Winn? ano t 10 cuz 2 15 aga 16 2 czas 2 35 | a0 35 30 cana7 2 1 a ca5/5 38 t a5 [e405 40 0 cas as ss 50/60 ra © S57 —s 7 cea A a craps 70 | 3 cans m0 0 coos 30 108 cung/iis 100 Tabelul 8 - Clase de rezistenta pentru betoane usoare Rezistenta caracteristicd | Rezistenta caracteristic& | Clase de rezistents | minims pe clind minima pe cuburi™ la compresiune wicks | cae Les 8 * i) terzas. 2 us Le36/38 36 18 Lczoj22 2 22 1025/28 25 28 1c30/33 30 3 1035/38 35 38 1 Lcan/sa 40 44 Lcasy/s0. 45, 50 Leso/ss, 50 i= 55 ucssy60 | 58 6 .c60/66 0 6 Lcvo/r Lceo/ee, “Fis vaor ptf aa da 43.2 Clasele de masa volumic® pentru beton usor CCénd betonul este clasiicat dupa rnasa volumica se aplia tabelul 8 a‘Tabelul 9 — Clasificarea masei volumice @ betonului usor [Ginsaie de mast votunves [OT Diz] pis] 016 Dre 20 Trtwal de masa volumica | =600qi | >1000si | >120080 | > 54600 s7 >1800 1 in kgim’ s1oa0_|_<1200 1400 _|_s1800 <2000 NOTA. Masa volumica a betonul ugor poate fi caracterizata prin valor specifiate, 5 Cerinte pentru beton si metode de verificare 5.1 Cerinte de baz pentru materiale componente 5.1.4 Generalitati ateralvte eompononte nu trebuie s8 confi substante nocive in cantitélcare pot avea un efoet daunator ara urabsitagl betonului sau prevoaca coroziunea armaturior, le trebule 8 fle able pentru utilizarea 4 bolonulul Cimat so stabilegte aptitudinea generala de utiizare a unui material component, aceasta nu indica 0 situatie gi pentru orice compozitie de beton. jn betonul conform cu SR EN 206-1 trebuie s8 se utilizeze numal materiale componente cu aptitudinea de tiilzate: slabilita pentru cerintele specificate NOTA Ventsu produscle speciale uliizate dept componente in betonul conform SR EN 206-1, care Sum secras NOTA te Moone, Sau esrd un standard european existent nu vteaza acesto profuse specs. Sau cond un a aut fora semnifica de stendardul european, apitucinea de uiizare poate stabi At anne: ouropean care $0 eteré In special [a uftizarea mallu component In bbeton in conformitate cu SRTN 206 1. irate i vio ta focul unde betonul este ublizat (standard / agamente nationale corespandente), referitoare la Poe nene atenaila component in belon Tn canformitate cu SR EN 206-1 6.1.2 Cimont AAnhtntins qonorakl de ullizae este stabi pentru cimentun conform SR EN 497-4 OIA. Penin ait cnn care nu sunt cupringe Tn SR EN 187-1 aptiudinea gonerala de wears Vee sa 36 face vioevalmvedetin ator standarde europene de cimentur in vigoae, a standardelos Paton SR 3011, SR 7055, ye taza net erate avdnd in vedere princpi gi procedust recurescu care sunt in conferees standardul Sr se cmenturle port cate nU exist expeiens do vlzare in betoane in fr lesan Romsers SRN a tua unor fezutate ale corcelarior experimental prin care s8 Se demansireze comporaree Telos sian beaten! pai de soit fizico-mecanice gi de media. 51.3 Agregato genorala de ullizare este stabiité pentru: ‘gross de massa volumicd normalé g agregate grele conform SR EN 12624 agraggite ugoare conform SR EN 13085-1 Apiitud uyrogatelor din belonul rcilat se face conform SR EN 13242 " Agregate din materiale netegote 0,45; k= 2,0, cu exceptia claselor de expunere XC si XF, unde k= 1,0 Cantitatea de (ciment + k x praf de silice), nu trebuie si fie inferioara cerintei privind dozajul minim de ciment, pentru clasa de expunere corespunzatoare (a se vedea 5.3.2), Continutul minim de clment nu trebuie diminuat cu mai mult de 30 kg/m®, in betoanele destinate a fi utilizate in clase de expunere pentru care dozajul minim de ciment este < 300 kg/m? 5.2.5.3 Conceptul de performanta echivalentd a betonulul Conceptul de performanta echivalenta a betonului permite modificéri ale cerintelor enuntate in acest cod de Bracticai, in ce priveste continutul minim de cimant gi raportul maxim apa/ciment in cazurile In care un adaosER specific este utilizat cu un ciment specific avand clar definite si docurnentate, caracteristicle pentru fiecre sursa de fabricate. Conform cerintelor de Ia 5.2.5.1, trebuie demonstrat, c& betonul are performante echivalente cu cele ale betonului de referintd, in special in ce priveste comportamentul acestuia la agresiunile mediulul inconjurator gi durabiltatea sa , conform cerinjelor pentru clase de expunere la care se refera (a se vedea 5.3.2), Anexe E prezinta pnncipille de evaluare a conceptului de performanta echivalent8 2 betonul. Cand betonal bate confeclionat dupa aceste procedur, 6 trebuie supus unel evaluari continue, tinand seama de variatilo cimentului s! adaosul Valabilitatea conceptului de performanta echivalent a betonului este stabilité dacd cerinfele mentionate mal sus sunt rospectate (a se vedea nota 2 la 5.2.5.1) | 5.2.6 Utilizarea aditivilor Cantitaten total de aditivi eventual utiizafi nu trebuie s& depaseasc dozajul maxim recomandat, do producatorul do aviitivi si nu trebuie sa fie mai mare de 50 g aditiv (in stare de livrare) pe kg de ciment. in Blara de exizul cAnd s-a stabilt influenta unui dozaj mai ridicat asupra performantelor si durabiltati betonulul Aaitivitutiizaly fn cantitate inferioard fa 2 gikg ciment nu sunt admisi decat dispersal! Intro parte din apa de amestec Daca cantilates tolaki de aditiv lichid (In solutie), este supericaré la 3 im" de beton, confinutul sau de ap frebuie luat in considoralie fa caloulul raportului apa/ciment. Cand sunt ulilizali mai multi aditivi, compatibitatea lor trebuie verificatd atunci cand se efectueaza incorcarie ini NOTA. Boloanslo do consislonté > $4; V4; C3 sau 2 F4 trebuie fabricate cu aditvi pulernio reductor de apa sau cu superptestia Betoanele trebule sa fie preparate cu aditivi. Conditile de utiizare a aditvilor sunt prezentate in tabelul 2a. ‘Tabelul 2a - Conditii de utilizare a aditivilor Tip boton, tehnolagie si conditi de tumare Aditiv recomandat Observatii i |, | Getoane de rozistenté avand casa Dupa caz : ; [+ | caprinsa intro C 8/10 $16 30137 incusiv | Plestant Superplastfiant : 7 | Betoane supuise = dezghet aaa ee ae Dupa caz eae ; Reducator de apa / = intens reducator de 3 | Betoano cu pormeabiltate redusa Hestiant auatapemlastifant Seber eee = impermeabilizator Dupa caz: k 14 | Betoane expuswe in condi de agresivitate. | Reducdtor de apa / + intens reducator de } intensa gi foarte interns plastifiant apalsuperplastifiant + inhibitor de coroziune : Sceculal monolt avand dasa | Superplasifiant/intens C.35/45 i reducdtor de apd _| 4 6 | Betoane fluid: ‘Superpiastifiant i : \ Batoane masive | 7 | Betoane lurnate prin tehnologi speciale | (Frastiand) superpiasiiant + | (aviocompact H meee Tntarzietor de prizd + { 8 | Betoane turnate pe timp calduros superplastfiant : (Plastifan’) 9 | Betoane turnate pe timp friguros a * accelerator de i 7 | Botoane Gi rezisenje marilatemene | Accelerator do ints Fara scurte cloruriscare 2 ale ator tonul atile >mal t, de 1, in vului ade wou 5.2.7 — Continut de cloruri Pentru continutul maxim de cloruri al agregatelor se considera urmatoarele limite = maximum 0,15 % pentru beton fara armatura sau alte piese metalice inglobate naximumn 0,04 % pentru beton armat si cu piese metalice Inglobate - maximum 0,02 % pentru beton precomprimat. Pentru cimentul CEM III continutul de clor trebuie 8 fie de maximum 0,10 % pentru toate tipurile de betoane. Continutut de cloruri a unui baton, exprimat ca procent de masa al ionilor de clorur fat& de masa cimentului trebuue sa nu depageascd pentru clasa selectionata valorile date in tabelul 10, ‘Tabelul 10 ~ Continutul maxim de clor din beton | Continutut maxim Utilizarea betonului pee co eo de Cl raportat la continute - masa cimentului Boion care ow contine armaturi de oel, sau alte piese a 10 1,0% metalice: inglobate (cu exceptia pieselor de ridicare istonte la coroziune) Bolon conjinand armaturi de ofel sau piese metalice Cl 0,20 0,20% Jobat cl 0,40 0,40% Boton conlinand armaturi de precomprimare de ofel Cl 0,10 0,10% Cl 0,20 0,20% * Ponti 0 ullhzate specified a betonului,ciasa de utlizare este in functe de prevederile valabile pe locul de utiizare a betonutil * Cnt aunt ublizate adaosuni de tp Il ssunt uate in calculul continutului de ciment,atunci continutul de clorur este ‘expat ca pracont din masa ionilorclor fata de masa de ciment plus masa total 8 adacsurlor care sunt luate in considinaio Glorura de calciu 3) aditivii pe baz’ de cloruri, nu trebuie utilizat! tn betonul ce contine o armatura de otel, 0 armatura de precomprimare de ofe!, sau piese metalice inglobate, Pentru a dolemina continutul de cloniri din beton trebuie calculaté suma contributilor materialelor componcnio, cu julorul unela dinkre metodele urmsitoare sau prin combinarea for: ~ caleulul bazat po confinutul maxim Tn cloruri al componentilor dact este stabilit prin standardul de Component sat ool doctarat de catre preducdtor pentru fiecare dintre materialele componente: = galeulul bi pe confinutul de cloruri al materialelor componente, calculat lunar din suma medillor ultimelor 25 determina coninutului de cloruri, majorat de 1,64 ori abaterea standard pentru fiecare constituent, NOTA - Accasta ultiia motoda se aplicd in special agregatelor extrase din mare, pentu cazurile tn care valoarea ‘maxima ne asta standardizata sau declarata 5.2.8 Temperatura betonulul Temperatura bolonului proaspeit nu trebule s& fie mai mic& de 5 °C in momentul iva In general temperatura botonului proaspat nu trebuie sé depéigeasca 30 °C in cazul in care nu au fost luate masuri speciale pentru a se asigura c& depasirea temperaturii peste 30 °C nu va avea consecinte negative ‘asupra calitafji betonului intait (de exemplu incercéri prealabile prin utlizarea unui aditiv intarzietor) Jn cazut in care temperatura acrulu este situata intre + § °C si-3°C, temperatura betonului nu trebuie sa fle mai mica de + §"C. In cazul in care dozajul de ciment este mai mic de 240 kg/m’ sau daca se foloseste iment cu caldura do hidratare redusa (de exemplu de clas 32,5 N) temperatura betonului trebule 8 fie mai mare de + 10 "Cla locul de punere in opera 27 aLa temperaturi ale acruui mai mici de ~ 3 °C, temperatura betonuiul trie 3B fle mai mare de “o, La temperate i vorespunatoare de tumare pe timp friguros care constau in protejeree, Beton! yee a inghetulu, Este recomandala uiiizarea cimenturfor cu degajare mare de caldurs fsa aditivi accelerator de intarire gi anti-inghet. Nu ge recomanxé punerea in opera a betonulti la temperaturi ale aerulul situate sub ~ 10 NG, In cazul In care este necesard 0 allé cetinta referitor la temperatura maxima sau minima pentna beXont! In oat coms trebute sa fie speciicaté dand de asemenea si tolerantele, Toate corniele de racire sau Fee a aiiciala a betonului trebuie stabilte de comun acord intre producator si utlizator. 5.3. Cerinte reforitoare la clasele de expunere 5.3.4 Generalitati Cerinjele pont ca betonul s8 reziste Ia agrosiunila medulul inconjurtor sunt date ageson eater de valor limit vnpozita betonuul gi propritafile slabilte ale Detonuiul (a se vedea 5.3.2); alteraty wae ole putrozta din metede de concept de performanta (a se vedea 6.3.8). Cerrste Webule tina Soama de durata de viata prevazuta pentru structura, 5.3.2 Valori limit pontru compozitia betonului In absona stawardolor europene pentru incereari drecte de performants a Delon din ratiuni_ de Cenente diferie pe termen lung, metodele speciicate ale rezistentel la sgres}anie mediviui inconjurator aerate i tomer de propriet8if stabiite pentru beton si de vaiori limita de compozitie, erinjels penta hiacare clas de expunere trebule speaticate fn termeni de: = tipuri gi clase de materiale componente permise; = raport maxinn apiveinent = conjinut minim do ciment; ~ clase minim de rezistenta la compresiune a betonului gi in daca uste cazul = confinut minim de or din beton. NOTA 2 - in prowudania volatile pe tocul de utlizare a betonu, -2 stabil eg raportul spalcimer! ea sf fle indicat sorte ue U.08 9. cont minim de cient prin erestere de 20 kgf «Cat prveste rezistenfa la compresiune, Bn crt he atcata in lage, conform tabelull 7, pentru betonul grou gi conform wapeute ‘pentru betonul Ggor, Table F.1 1, 1-12. F.2.1, F.22, F.23, F.2d (anexa F) prezinté condliie compozitionale, proprietajile betonului 2Fefivaroa emonkurdor Conjnutul maxim de pat ne dn bton este prezentat In labeele F.3.1 giF.3.2 din anexa F. NOTA '3--Fsle nocesar en provodarite valabile pe locul de ullizare a betonul incu cerns pe Rose unei durate de AYOIE prezunnats sis init 50 ani in condite de totrefinere stbite prin protect. Perit, eS ide viata inferioara sau ea rea pal i necesas volo init specicate mal sovere sau mai putin sever In agect car See pentru compozitile seed boton, sat condi speciale in matorie de protecve contra corozknl,rrerion 8 ‘grosimea betonului ce SP ncn (do exompu cBnd grosimea este inferor8 specifcaliior ~ prevederioy = SA TN 1992-4-1 relativ fa seepetia con corbin), ebulo efecuate studi speciale de cére elaboratorul special, pentry un gantier anume, Bau mai genoral pentru ;xescripi nationale, acd betonul este conform cu valor limita specficate, betonul din structura trebuie 68 fe precanee capabil Dac’ oer cerinjelo de durabiltate tn raport cu utlizarea evuta in vedere in condiile de medi Inconjurator speaifice, cu condifia ca | etonul este corect pus in oper’, compactat gi supus la un tratament, de exemplu conform SR ENV 13670-1 sau alt standard adecvat; « petonul ce acoperd armatura si aibé grosimea minima a cerinfelor standardetor de prolectare adecvate, jentru conciile de medi Inconjurator spectice de exemplu SR EN 1992-1: clasa de mediu inconjursitor este corect selectionata + - intrefinerea preventiva este realizata.lac. onului aditivi stonul e sau snide mativ a find @. urator dicat toni conului & ate de “A sau oziile sui ce ati Ia apabil nediu form vate, 5.33 Metode de conceptie bazate pe performante Cerinjele referitor la clascle de expunere pot fi stabilite utilizand metode de conceptie bazate pe perfomanta pentru durabilitate si ele pot fi stabilite in termeni de parameti de performanta, de exemplu a masura exfolierea intr-o incercare de Inghet-dezghet. Anexa J (informativa) prezint& indicalii referitor la utlizarea unor metode alternative de conceptie functie de performantele pentru durablltate. Utiizarea unei variante depinde de prevederile in vigoare la locul unde betonul este utlizat 5.3.4 Cerinfe pentru betonul tumat sub apa jin cazul betonului tumat sub apa pentru executia unor elemente portante, raportul A/C nu trebuie sa depaseasca 0,60. in cazul unor expuneri suplimentare agresive, de exemplu de tip XA, dozajul minim de ciment trebuie sa fie de cel putin 350 kg/m’ la o dimensiune maxima a granulei de 32 mm: 5.4 Cerinfe pentru betonul proaspat 5.4.1 Consistenta Consistenta betonului trebuie determinata prin incercari prin una din metodele urmatoare: - Incercarea de tasare, conform SR EN 12350-2; - Incerearea Vebe, conform SR EN 12360-3; - detorminare grad de compactare, conform SR EN 12350-4; - incercarea ca masa de rspandire, conform SR EN 12350-5; = metode de incercair specifice care au flcut obiectul unui acord intre elaboratoru de specificalie si producator, pentru betonul destinat unor aplicati speciale (de exemplu: beton avand consistenta pamantului umed). Metodele de incercare recomandabile pentru masurarea consistenfel sunt metoda raspandirii (conform SR EN 12350-5) pentru betoanele fluide gi metoda tasdiii (conform SR EN 12360-2) pentru betoanele vartoa NOTA - in rajuni de lipsa de sensibiltate a metodelor de tncercéri, de la anumite valori, se recomanda de a utiliza Incercarile indicate mat sus numa pentru: ~indltime a tastiri > 10mm si < 210 mm; ~timp de incercare Vebe <308si>5 ~ grad de compactare 21,04 gi < 1,46 = diamotru de raspandie > 340 mm < 620 mm Acolo unde trebuio sa se determine consistenta, se aplicd conditia specficata In moment uilizri betonulul sau in cazul betonului gata preparat, momentullivra Daca betonul este livrat intr-0 autobetonierd sau cuva agitatoare, este posibil de a masura consistenta pe 0 proba punctualé prolevata la prima deversare. Proba punctuala trebuie prelevata dupa o descarcare de aproximativ 0,3 m', conform SR EN 12350-1. Consistenta poate fi specificatd, prin referinta lao clas& de consistent, conform 4.2.1, sau in cazuri Particulare, printr-o valoare specificata. In acest caz, toleranfele sunt date in tabelul 11 29Tabelul 11 - Toleranfele referitor la valorile specificate pentru consistent [Tasare Interval de valori speciicate in mn <40 de la 50 pana ta 2 100 90 Tolerante in mm £10 +20 +30 fee ee eee re [Timp Vobe Interval de valori specificate in s eit de la 10 pana la 6 <5 eranje ins. +3 +2 +f Grad de compactare Interval de valori specificate 21,28 dela 1,25 $1.10 z pan’ ia 1,14 Toleianje +£0.10 +0,08 40,05 Raspandire (intindere) Interval de valori specificate in mm toate valorite Tolerane in mm +30 5.4.2 Continut de ciment gi raport apa/ciment Peninu dotonninarea confinutulul de ciment, de apa, sau de adaosuri, cantitatea de ciment, cantitatea de aduosuti gi canlitatea de apa adaugata trebuie inregistratd, prin inregistrarea pe imprimanta inregistratorului de amostocuri, sau cand nu este utlizat Tnregistratorul, plecand de la registrul de productie coroborat cu instruciunile do cAntarire Determnarest raportuluil apaiciment din beton se face prin calcul pe baza confinutului de ciment determinat si a continulului de apa (pentru aditivi lichizi, a se vedea 8.2.6). Absorbtia de apa a agregatelor de masa volumica normal gi agregatelor grele trebuie determinaté conform SR EN 1097-6. Absorbtia de apa a ayregatclor usoare in betonul proaspét trebuie sé fie valoaree obtinuta dupa una ora, determinata conform metodo doscriso in anexa C din SR EN 1097-6, utilizand valoarea de umiditate a agregatului in stare umeda Tn locul cole! ob{inute dupa uscarea in etuva.”” NOTA 1 Pontru sarturile fine din agregatele usoare se pot folosi metode de incercare gi criteril ce respecta prevederilo valabale pe tocul de uibizare a betonull Cand conjinutul minim de ciment este Inlocuit prin continutul minim (ciment + adaosuri), sau cand in tocul Faportului ap2v/ciment se utilizeaza raportul apa/(ciment +k x adaosuri) sau raportul apa/(ciment + adaosuri) (a se vedon 8.2 5), meloda trebule modificata in consecinta, Nici 0 valoare individualé a raportulul apa/ciment nu trebuie s8 depageasca cu mai mult de 0,02 valoarea limita specifica, Cand este necesar determinarea continutului de ciment, a continutului in adaosuri sau a raportului apaiciment din belonul proaspal, metodele de Tncercari gi tolerantele aplicate, trebuie s& faca obiectul unui cord inire elaboratorul dle specificatie gi producator. NOTA2 Aso vadoa Raper Tehnic CEN GR 13902" * Metoda de Incercari pentru determinarea raportuul apalciment «in betonut proaspat™ 5.4.3 Confinut de aor Confinutul de acer al betonului trebule determinat, prin masurare conform SR EN 12350-7, pentru beton de masa volumicé normale gi beton greu gi conform cu ASTM C 173, pentru beton usor. Continutul volumulut de aer antronat este proscris printr-o valoare minima. Limita superioara pentru continutul de aer este valoarea minim specifica plus 4 % in valoare absoluta. soma de ap negates determing tunel cAnd este necesar stables coninuull de apé efcace 5! Adoptal ca SR CR 12902.2a de orului ‘at cu rat 1 masa apa a form meda derile logy psutiy varea srtulul unui ament on de. mului este i h Valorile minime ale volumului de aer antrenat” synt prezentate in tabelul 3a Ih functie de dimensiunea maxima a agregatelor Tabelul 3a - Vatori minime ale volumnului de aer antrenat functie de dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea maxima e ‘Aer anirenat (He volumy ‘Rar arirenat (We volumy agregatelor (mm) valori medi valon individuale 6 26,0 255 16 55 25,0 fis 2 = 50 245 = 2 45 24,0 63 240 23,5 5.4.4 Dimensiunea maxima a agregatelor Dimensiunea nominal maxima a agregatelor se determina pe beton proaspat, aceasta trebuie masuraté conform SR EN 933-1 Dimensiunea maxima a agregatului cum este definita in SR EN 12620 nu trebuie s& fie superioara celei speetficate, 5.5 Cerinfe pentru betonul intarit 5.5.1 Reristenja 5.5.1.1 Generalitati Rezistenfa se dotermina, pe baza incercatilor efectuate pe cuburi de 150 mm sau pe cilindti de 150 mm / 300 mm conform SR EN 12390-1, confectionate si conservate conform SR EN 12390-2, din probele prelevate conform SR EN 12350-1 Pentru evaluarea rezistentei pot fi utlizate, alte dimensiuni de epruvete si alte moduri de conservare, cu Conditia ca relatile stabilite cu valorie de referint’ s& aiba o precizie suticienta si sé fie documentte si Inregistrate In cazul determina rezistentei betonulul pe probe prelevate la locul de punere in opera din care se confectioneaza epruvete care sunt conservate in alte conditii de temperatura $i umiditate decétt cele descrise in SR EN 12390-2, rezultatele pot servi numai la determinarea controlului intarri betonului si nu la controlul calitti, n sensul atribuiri unei clase de beton. 5.5.1.2 Rozistenta la compresiune Rezistenja la compresiune trebuie determinata, si este simbolizata fo, cand este determinat pe epruvete Cubice gi este simbolizata foc: cand este determinaté pe epruvete cilndrice conform SR EN 12390-3. Se pot utiliza si epruvete de alte dimensiuni, rezistentele la compresiune pot fi echivalate cu rezistenta objinuta pe cuburi de 150 mm pe baza unor relat de echivalenta adecvate, fara ca rezultatele sa fie utiizate pentru determinarea clasei betonului Alegerea incercarilor pe cub sau pe cilindri pentru evaluarea rezistentel, trebuie declarata la timp de roducator, inainte de livrare. Daca trebuie utlizata o metod diferit’, aceasta trebule stabilita de comun cord intre elaboratorul specificatiel gi producator. Daca nu exist’ prevederi contrari, rezistenja la compresiune se determinata pe epruvete incercate la 28 zile. Pentru anumite utilizar poate fi necesar de a specifica rezistenta la compresiune la termene mai Scurte sau mai lungi de 26 zile (de exemplu elemente structurale masive), sau dupa conservare In conditi ‘speciale (de exemplu, tratamentul termic) Rezistenta caracteristicé a betonului trebuie si fie egal sau supetioaré rezistenfel la compresiune Caracteristice minime, pentru clasa de rezistenta spacificata (a se vedea tabelele 7 gi 8). Cand este probabil ca incercarile de rezistenta la compresiune s& dea valori nereprezentative, de exemplut betonul avand clasa de consistenté CO, mai vartos decat S1, sau betonul vacuumat, atunci metoda de incercare trebuie modificata sau rezistenta la compresiune poate fi evaluata in structura existent sau in elemente de structura "In conformitate cu anexa F, tabelele F.1.1 1.1.2. 34NOTA - Este indicat ca evaluarea rozistentel In situctai sau in clemente de structurd sa se bazeze pe SREN 19791 5.5.3 Rezistenta la tractiune prin despicare ” Festctenta fa ractne prin despicare a betonului se determina prin incerca” conform SR EN 12390-6. Dacd pe arcte pruverien contrare, rezistenta [a tracfune se determina pe eprvets incercate la 28 zile. Rosmtente caractorisica ka actiune prin despicare a betonului, tebule 8 fie egala sau superioara rezisten(ci caracterisice la tractiune prin despicare specificate 5.52 Masa volumica Dupa masa volun init ca normal, ugor sau greu (a se vedea definitile din 3.1) ae iar bolonulur dupa uscare in etwva este determinata conform SR EN 12300-7, Petts betonul normal, masa volurnic& dupa uscare tn etuva trebuie ‘sd fie mai mare de 2000 kg/m® gi mai een ea kag Pentru beton usor masa volumica dupa uscare in lw Vebile ‘84 fie cuprinsa intre rr ae aston ths donsitate prescrise (a se vedea tabelul 9). Pentru belo gre cee volumic’ dupa luscare in vital trebuie sé fie mai mare de 2600 ikgim®. In cazuri particulare,cand masa volumicé este Spocicita in tomieni de valor prevazute, se aplica o tolerant de + 100 kgim’ 5.5.3 Rezistonfa la penetrarea apet Reziston{a I penetrates apel se determing pe epruvete Incercale, metoda gi criterle de _conformitate Fe actul unuvacord fare elaboratorul speciicateitehnice si production, ove a umes metode de Ineercént agreat, rezistota la penetrarea ape! poato ea fie specificata indirect pin valor hn supra compozitiel betonulu. 5.5.4 Reagfla la foc otonul compe in agregate naturale conform 8.1.3, ciment conform 6.1.2, 250) conform 5.1.5, adaosuri eee ® 16 41 alle materiale minerale conform §.1.1 sunt clasificate ca EURO clasa A gi nu necesita incercani" 5.55 Rezistenta la uzura in casul in cave betonul trobuie 8& prezinte rezistentd la uzura, cerinfele referioare la clasa de rezistenta aye iosapd de emnt. raportul A/C maxim trebule S& fie cele corespurzsioare claselor XM1, XM2 $i XM in conformitate eu punctul 8.3.2. “Teebuiw ssi ublizoso agrogate rezistente la uzuré, venice find efectuate conform SR EN 1097-1 si SR EN 1097-2 6 Specificafia betonului 6.1 Generalitati Eluboratorit speciieajioi botonuli, trebuie $4 se asigure cf toate cerinete, porn obtinerea proprietiitilor ciao iets totonul, stint incluse ih specifieatia data producstorulu: Elaboratort trebuie de asemenea Sa Proved toaly connjele asupra propriatatior betonuli care sunt neces la transportul dupa livrare, la Bunerea in opera, kx compatctare, [a tratamentul inital g\ toate tratamentele ulterioare. Specificatia trebuie $8 ravens dave este nocesar, toate cerintele speciale (de exemplu pentru obfinerea unt ‘aspect arhitectonic): Elaboratorul trebuie sa 1a in considerare: -utilizarea betonulul proaspat gi intarit, - condiile de tratare, _ dimensiunile structuri (dozvoltarea caldurii de hidratare); T pack wana sso Uolormine rozstonfa la Tncowsere, se poate ubliza acelagi mod do wars Jn acest caz, standardul adoaval de incercare esto SEX EN 12390-6. © Decisin Comisies di 9 septembrie 1994/611 CE) pubcaté in Jumalul Ofca! al Comuritaiti Europene nr. 241/25 cin 9 septembrie 199 323ze pe Daca srioard Ye gi mai a tntre i dupa Beste adirect aosuri voesita stenta M2 gi TA gi S tailor yea si are, la ie s& nic: dardul 125 din - agresiunile mediului inconjurator la care va fi expusa structura; - toate cerintele pentru agregatele aparente sau la finisarea suprafe\elor; toate cerin{ele referitor la grosimea de acoperire sau la grosimea minimala a sectiunilor, de exempiu dimensiunea maxima nominalé @ agregatelor, + toate restrictive de utiizare @ materialelor componente cu aptitudine de utilizare stabil’, de exemplu clasele de expunere. NOTA 1 - Prevedente valabile pe lacul de utlizare a betonului pot contine cerinje pentru cAteva ¢in considerate de mai sus. Betonul Irobuie specificat sau ca beton proiectat si se refera in general la clasificarea data fa capitolu 4 gi la cerinfele cnunjale la subcapitolele 6.3 i 5.5 (a se vedea 62), sau ca beton cu compozitie prescrisé specificand compozitia (a se vedea 6.3), Bazele proiectéri betonului sau prescrierea compozitiei acestuia, trebuie si se facd pe baza rezultatelor Incercarilor initale (a se vedea anexa A) sau a informatilor obfinute dintr-o lung experienta acumulaté cu un beton comparabil,luéind in considerare conditile de bazd asupra ‘materialelor componente (a se vedea 5.1) $1 compozitia betonului (a se vedea 6.2 si 5.3.2) Pentru betonul cu compozitie prescrisa este responsabilitatea elaboratorului de specificatie de a se asigura ca prescriptile sunt conforme cu cerinjele generale ale SR EN 206-1 si compozitia proscrisa este capabila si ating’ performanjele asteptate pentru beton atat in stare proaspata cat si intarit. Elaboratorul trebuie s& {ina gi sa aducai la zi documentatia referitoare la prescriptie, pentru obtinerea performantelor asleptate (a se vedea 9.5). in cazul betonului avand compozitia prescrisd intr-un standard, aceasta sarcind este respon sabilitalea organismului national de standardizare. NOTA 2 - Pontru betonul avand compozitia prescris’, evaluarea conformitatii este bazaté numai pe conformitatea ‘compozitci proscrise gi nu pe performantele agteptate de elaboratorul spectficatie. In cazuri particulare (de exemplu betonul aparent, beton de Inalta rezistenta la uzura, beton tumat sub apa etc.) producatorul, utiizatorul gi beneficiarul trebuie s& se pund de acord cu cerinjele particulare privind compozitia botonului 51 specificatile de aplicare a materialelor in beton. 62 Specificafia betonului proiectat (cu proprietii{i specificate) 6.2.1 Generalitati Specificatia botonului proiectat trebuie elaboraté cu ajutorul cerinjelor de baz de la 6.2.2, care, trebule indicate in toale cazutile, gi al conditilor suplimentare de la 6.2.3 care trebuie indicate atunci cénd sunt cerute. Pentru prescurtarile de utilizat in specificatii (a se vedea capitolul 11). 6.22 Date de baz Specificatia trebuie s4 cuprinda: a) cerinte do conformitate cu SR EN 206-1; ») clasa de rozistentéi la compresiune: ©) clasele de expuners (a se vedea capitolul 11, pentru specificatile prescurtate); 4) dimensiunea nominala maxima a agregatelor; ®) clasa de cloruri continute funetie de tipul utiizarii betonului (beton nearmat, armat, precomprimat), conform tabelului 10; In plus pentru betonul usor: ) clasa de masa valumica sau masa volumica specificata; pentru betonul greu: 9) masa volumica specifica: [mn plus pentru betonul gata de utiizare gi betonul de gantier: 33hy) clasa de consistenta, sau in cazuri speciale valoarea specicata a consistentel 6.23 Cerinte suplimentare punctete urmatoare pot fi specticate prin cerinte de performanta gi prin metodele de Incercari dad sunt adeovale tip sau cl se speciale de ciment (de exemplu ciment cu caldura de hicratare reds) «tip sau clase speciale de agregat, NOTA 4 In acost ea2, comporila belonul, pentru a reduce la minim efocele ddunétoare ale race! aeali-siice ese ors cnsabintioa elaboratoruli specifica! (a se vedea 8.2.3.4) — caracteristicito corute pentru rezistenta la inghet-dezahet, de exemplu: continutl de aer (a se vedea 5.4.9) NOTA? -Cived conjnull doer ese spocticat la rare, trebuie ce elaorato! spoctcate s8 fod seama de perdene ro Ginna ta operate de pompare,punere In oper, compactae, etc, utero vd - gerintole pentru temperatura betonului proaspat cand ele difera de ce de la 5.2.8; - cresterea rezistentei (a se vedea tabelul 12); degajarea caldurit in perioada hidratari; priga intarziata; - rezisten{a la penetrarea apei, - rezistenja la abraziune, - rezistonfs la tractiune prin despicare (a se vedea 5.5.1.3); ~ allo corinje tehnice (de exemply,cerintele legate de realizarea aspectulul final sau de metode speciale de punere in opor’ 63 Specificatia betoanelor de compozitie prescrisa 6.3.4 Goneralitati Getonul trebuic speciicat pe baza carintelor de la 6.3.2, care trebule indicate in toate cazurie s\ 2 ajutorul cerinjolor complementare de la 6.3.3, care, trebuie indicate la cerere. 6.3.2 Corinte de bazé Specificatja trebuie s& cuprind&: a) corinjole do snformitate ou SR EN 208-1; b) dozajul de cient; c) tipul de ciment gi clasa de rezistentas d) fie raportal apzi/ciment, fle consistenja, tn termeni de clas& sau, In unele cazurl speciale ca valori spocificate NOTA- Valoare 1 spoeticata (ita) a rapontuiui apa/eiment trebule 88 fe mal mica cu 0,02 pentru toate valone cele «@) tip, categorie si confinutul maxim tn clorur ale agregatelor, masa volumics maxim su minima a Goregatelor dupa caz, in cazul betonului ugor sau al betonulul greu 1) dimensiunea nominala maxima a agregatelor si limitele granulometice: 49) tip $1 cantilate de aditivi sau adaosun, daca este cazul hy in caz de utiizare de aditivi sau edaosuri, indicat privind originea acestor componenti si a caracteristicllor cimentului care nu se pot defini prin alte modu.28 sunt coceste 5.4.3), crderile ale de Jjutorul valor ute. ima a sticilor 6.3.3 Cerinte suplimentare Specificatia poate contine: - indicatil privind originea unora sau a tuturor componentelor betonului ca inlocuitor al caracteristicilor, pentru cele care nu pot fi definite altfel; - corinte suplimentare pentru agregate: - cerinle privind temperatura betonului proaspét lalivrare cand ea este ciferita de cea de la 5.2.8; inte tehnice, 6.4 Specificatia betoanelor de compozitie prescrisa printr-un standard Pentru betoanele avand compozitia prescrisd inti-un standard trebuie specificate: - slandardul valabil pe locul de uttlizare a betonului care da cerintele corespunzatoare; nolarea belonului conform acestui cod de practica. Betonul avand compozitia prescrisd intr-un standard trebuie utlizat numai pentru: beton de mas volumica normala pentru structuri armate sau nearmate; lase de revistenta la compresiune pentru caleul < C16/20; cl le do expunere XO gi XC1 Pentru re riclile asupra compozitiei prescrise a betoanelor standardizate (a se vedea 5.2.1). T Livrarea betonului proaspat 7.1 Informatii de la utilizatorul betonului pentru producator Utilizatorul trebuie sa se puna de acord cu producétorul asupra: ~ datei, orei i riimulul live si daca este necesar, s8 informeze producatorul asupra: - distanjolor de transport: ~ gabaritului, ac sului, transporturilor speciale pe gantier; = metodelor speciale (utilizate) de punere in oper’ (inclusiv prin pompare); ~ volumului autobotonierelor pentru a se putea respecta programul de punere in opera a betonului; = limitarlor asupra tipului de vehicule de livrare; exemplu de tip: echipament cu sau fara agitare, dimensiuni, inaltime sau groutalo totalé 7.2 Informatii de la producatorul de beton pentru utilizator Utiizatorul poate sa cearss, cand emite comanda, informatil privind compozitia belonului, ca s& poaté pune in Sera corect belonul proaspat, s8-i aplice metoda de tratament adecvata si s4 evalueze evolutja rezistentel Astfel de informati trebuie furnizate, la cerere, de producator inaintea livraril. Informatile urmatoare trebuie furnizate pentru betoanele cu performante speciicate la cerere: 8) tpul si clasa de rezistenta a cimentulul si tipul de agregate; "Stara SR EN 700-1202 ru careea nome so turizate sub om special, pont cd acost deine Ge relalile dintte producator si utiizator, de exemplu, in cazul betonului de gantier sau de produse prelabricate, roducétorul de bolon poate fi 3iulilizator. 36ge b) tipul de aditivi tioul gi continutul aproximativ de adaosuri, dacd este cazul; ¢) raportul apaciment specificat, 4) rezultatele incercéiilor efectuate recent, pentru acest beton, de exemplu: cele de control, al productie! sau ‘cerca initialo; €) evolutia rezistente!; f) sursa materialelor componente; 4g) pentru betonul in care se adauga aditiv pe gantier: clasa de consistenfa sau consistenta prevazutd inainte si dupa adaugarea aditivului jn cazul betonului gata de utiizare, informatile pot de asemenea sa fie fumizate, cand ele sunt cerute, prin referinté la, catalogul de compozitii de beton al producatorului unde se gasesc informatil detaliate referitor a clasele de rezistenta, ciasele de consistent’, greutatea amestecurilor si alte date utile. Pentru determinarea duratei de tratament, informatile referitoare la cresterea rezistentei betonului pot sa fie date sub forma indicatorilor din tabelul 12, sau sub forma unei curbe de evolutie a rezistente la 20 °C inte 2 zile gi 28 zile, Date informative sunt prezentate in anexa N. ‘Tabelul 12 — Evolutia rezistentei betonului la 20 °C Evoluja rezistentel Eslimarea raportulul rezisientelor Foal fea Rapid 205 Medie 20,3 si<05 Lent 20,15 s<0.3 Foarte lent <0,15 Raportul rezistentelor indicd cresterea rezistentei, corespunzatoare raportului intre rezistenta medie la Compresiune la 2 zile (foxa) $i rezistenta medie la compresiune la 28 zile (fanza), determinate prin Incercéiile initiale sau pe baza performantelor cunoscute ale unui beton avand compozitie comparabilé. Pentru aceste .cercariinitiale, epruvetele destinate determinarii rezistentei trebuie prolevate, confectionate, conservate $i incercate conform SR EN 12360-1 gi SR EN 12390-1, SR EN 12390-2 si SR EN 12390-3. Productitorul trebuie s@ informeze utilizatorul despre riscurile de sdnatate la care se expune manipuland betonul proaspat, cum sunt cele cerute prin prevederile in vigoare la locyl unde este utllizat betonul proaspat. 73 Bon de livrare pentru betonul gata de utilizare 1 La livrarea betonului, producdtorul trebule s8 emitd utilizatorului un bon de livrare pentru fiecere garja de beton pe care sunt imprimate, stampilate sau inscrise cel putin informatiile urmatoare: : = numele stafiei de fabricare a betonului gata de utlizare; = numarul de serie a betonului; - data gi ora de incarcare, aceasta inseamna momentul primului contact intre ciment si apa - numérul autovehiculului sau identificarea vehiculului; = numele cumparatorulti ~ numele gi localizarea gantierului, - detalii sau referinge referitor la specificatii de exemplu numarul de cod, numarul de comand; 36iei sau inainte e, prin vitor la t sd fie C inte edie la ercaiile aceste vate gi ipuland betonul cantitatea de beton tn metti cubi; declaratia de conformitate cu referinte la specificati gi la SR EN 206-1; - numele sau marca organismului de certificare daca este cazul ora de sosire a betonului pe gantier, - ora de Incepere a descarcatil; ora de lerminare a descarcari in plus, bonul de livrare trebuie s& furnizeze detalile urmatoare: a) pentru betonul cu proprietai! speciticate: clasa de rozistent’ - clasa de expunere (clasele de expunere sau categorie de beton in conformitate cu tabelul 1 si anexa F cu indicarea combinatilor de clase de expunere); - clasa de continut de cloruri clasa de consistenta sau valoarea specificat’; valorile limita de compozitie a betonulul, cand sunt specificate (inclusiv continutul de apa al agregatelor}; tipul gi clasa de rezistent& a cimentului, cAnd sunt specificate; - tipul aditivlor si adaosurilor, daca sunt specificate; propriotajile speciale, daca au fost cerute; dimensiunea nominal maxima a agregatelor; - pentru botonul ugor sau betonul greu, clasa de masa volumica sau masa volumica specificata: +) pentru botonul avand compozitia prescris’ dotali referitoare la compozitie, de exemplu dozajul de ciment gi daca este cerut, tipul de aditivi - fie raportul apéiciment, fie consistenta in termen de clasa sau de valoarea specificata in functie de specificati; = dimensiunea nominala maxima a agregatului In cazul unui belon avand compozitia prescrisé intr-un standard, informatie care sunt date trebuie s8 fie conforme cu provedorile din standardul corespondert. In cazul in care s volu adauga aditiv pe gantier, ora exacta la care sa adaugat, cantitatea care s-a addugat, de boton din malaxor si timpul de amestecare trebuie specificate In copile bonului de livrare, 7.4 Informatii la livrare pentru betonul de gantier Este de asemonea important de a utiliza informatie corespunzatoare, precum cele cerute in 7.3 pentru avizul de insotire a mail in cazul betonului fabricat pe santier, pentru santiere mari cénd sunt utlizate mai ‘multe tipuri de beton, sau cand producatorul de beton nu este cal responsabil de punerea sa in opera. 75 Consistenfa la livrare Adaosul de apa este interzis la livrare. In cazuri speciale, aditivii pot fi adéugat, aceasta actiurie fiind in Fesponsabilitalea producatorulul, in vederea aduceril consistentei la valoarea specificata, sub rezerva c& valorile limita permise prin specificatie nu sunt depaigite si cA aceasta adaugare de acitiv este prevazutd prin Proiectarea compovitiei betonulul. Toata cantitatea suplimentaré de aditivi din autobetonier& trebuie Inregistrata in bonul de livrare, in toate cazurile. Pentru reamestecare, a se vedea 9.8, NOTA - Daci cantitatoa de adv adsugaté pe ganter in aulobetonierS conduce 1a depasirea.canitti admise prin ‘Speciicalo, rebuie ca ganja de beton sa fie nregistrata ca neconformé ", pe bonul de lvrare. Partea care solcta acest ®adaos este responsalila de consocine gi este de acora ca safe inagisiralé pe bonul de livrare 37@ 8 Controlul conformitat si criterii de conformitate 8.4 Generalitati Controlul de conformitate cuprinde © combinalie de actu de decizii de luat conform regulilor de coremitate adaptate in avans, pent verfiearea conformt: ‘petonului cu specificatile. Controlul de ceformitate face integral parte din controlul de produotie (@ se veda capitolul 9). NOTA - Caractersticte betonuluiuttza pentru controlul de, confamnlete St cele masurate prin inoercari recente NOTA is ocedu standardizae. Valorie real ale caracteriscior bela in structura pot diferi de cele determinate prin Govind, de exemplu de dimensiurile structurl, punerea Tm operd, compactarea, tratarea si conciile climatic. Planul de egantionare, planul de Incercari s criterile de conformiate trebuie 88 fie conforme cu procedurile arent ae) ai 8.3, Acostea se aplica de asemenea betonulll pent ‘structuri prefabricate, in afara situajilor date rn rovederile specifice de produs confin un ansambie. de cerinte echivalente. Dacd frecvente de Santionare superioare sunt cerute de elaboratorul de spectficati, acestea trebuie sé faca oblectul unui esa roalabil Penta propretaie neacoperite in acest Arico), Hlanul de egantionare sau de ineercéri, 2rd ie de incerearl gi fiterlle de conformitate trebuie sé fac& obiectul unui acord intre producator si elaboratorul de specificati Tooul de ogantionare pentru incercarle de conformitate trebule ales astfel incdt caractersticle cerute $i comporitia betonulul sa nu sufere modifica semnificative ee Tocul de esantionare si locul pus la dispozite comps etnuiu ugor fabricat cu agregate nesaturate, esantioanele trebuie prelevate de la looul de livrare. and incercarite pentru contclul producti sunt aceleasi cu Incescarle cerute pentru controlul conformitati, Gato permis de a lo lua in considerafie pentru evaluarea ‘conformitai Conformitaloa sau neconformitatea este judecata tn raport de crterle. 36 conformitate, Neconformitatea Fate vonduce la actuni suplimentare pe oul de produce si po ganter (ase vedea 8.4). 8.2 Control de conformitate al betonului proiectat (cu proprietati specificate) 8.21 Control de conformitate al rezistentei la compresiune 82.1.1 Generalitati Pentru betonul des masa volumic normala sau betonul Grol aparfinand claselor de rezistent cuprinse inte pert q COBIG7, sau pentru betoanele usoare de clasele LOUD fa LC55/60, egantionarea $i Incercarile de ca omatale trebuie sa fie efectuate fe pe flecare compazife de bee Tuat individual, fie pe familil de beton car eopendonfa este stablita (a se vedea 3.1.14), determinate do cat. producitor, daca nu existé un 2 att cattar Conceplui de familie de beton nu se aplicd betoanclor ¢e Tezistenta ridicaté. Betonul usor nu acon CorMesiecat cu famille confinand beton de Tmasé volumicd normal; betoane usoare realizate cu epagate pentru care se poate demonstra simiaritates, otf regrupate in proprile lor famill NOTA - Pontru rocomanklie pvind select famiior ce Beton, oma mal detaliate pentru aplicarea conceptuiui de NOTH cuaton sunt dato in raportul CEN 13801", a se vedea la anexa K Pentru famille de beton producdtorul trebuie s8 efectveze controlul pe ansamblul membtilor familiel $1 Ceantionarea trebue efectualé pe ansambiul gamei de betoane produse In cadrul familie and tncercatite de conformitate se aplic une fami de beton, un Delon de referinta este selectionat fie din focul game! de Beton din familie, ie cal mai comun prods. Relati sunt stabilite intrefiecare compozite de iniloc! Gaile. 91 botonul de refernt& astfel neat SA se, post Wraperert rezultatele incercarilor de peroata ta compresiune ale fecaruia dine betoanele din fame 16 ‘betonul de referints. Aceste relat rezistont ie vertical, pe baza rezultaelor incercartior de rezistents Ia ‘compresiune obtinute in perioada iniiala $1 in fecare perioada de evaluare gi im cazul ney Schimpari semnificative ale condifilor de productc. In plus, cand se evalucaza conformitatea une! farili, rebule ‘confirmat c& fiecare beton individual apartine familiel (a se vedea 8.2.1.3) © distincle trebuie Facuta intre productia ini gt products continua in planul de esantionere si de incercar $efierile de conformitate apicabie lecarel compozit de beton sau famililor de betoane. TW Adoptat ca SR CR 13901, 38 }lilor de ‘olul de recente >rminate zonditile sedurile tuatilor ante de ‘ul unui cercar, ator si 5: ppozitie vrare. rmitati, mitatea se intre arile de @ boton distin sors zate cu atului de niliei si tiie din witie de tilor de 2 relat erioada sduetie. wartine oercrl Productia initial acopera perioada de producti pan la oblinerea a minimum 35 rezultate de inceresiri. Productia continua este atinsa c&nd minimum 35 rezultate de incercari se obtin pe 0 perioada ce nu depagoste 12 luni Daca productia unei compozitii individuale sau a unei familii de beton a fost intrerupta pe timp de minimum 12 lum), producatorul trebuie s4 utilizeze din nou planul de egantionare si de incercéiri si criterille ca pentru productia inifiala Dac revistenfa este specificata pentru termen diferit, conformitatea se evalueaza pe epruvete incercate la termenul specifica, Cand trebuie efectuata evaluarea unui volum definit de beton apartinénd unei populatii verificate conform cenintolor privind caractersticile de rezistenté, de exemnplu exist dubli asupra calitati unei arje sau a unui amestec, Sau cand intr-un caz special, specificatia 0 cere, acestea trebuie sa fie conform anexei B. 8.2.1.2 Plan de ega nare si incercari Probole de beton trebuie selectionate obligatoriu si prelevate conform SR EN 12350-1. Esantionarea trebule efectuala pentru fiecare familie de beton (@ se vedea 3.1.14) produs In conditii dovedite ca find uniforme. Frecven{a minima de esantionare $i de incercare a betonului trebuie s8 fie, conform cu tabelul 13, alegand frecventa care da cel mai mare numar de probe, pentru productile iniiala sau continua dupa caz Pentru betoane avand caracteristiei speciale, frecventa prelevavii probelor gi incercéiilor de conformitate se vor stabili de comun acord intre producatorul de beton si organismul de control. Desi exigen|ole prevazute in 8.1 se aplic& egantionarii, probele trebuie prelevate sub responsabiltatea produciitorului dupa toate adaugiile de aditivi in beton. Prelevarile de probe inainte de adaugarea aditivilor plastifian{i sau superplastifianti, pentru ajustarea consistentei (a se vedea 7.5) sunt permise sub rezerva ca prin incercarile infiale s-a demonstrat 8 aditivul plastifiant sau superplestifiant in doza utlizatd, nu are efecte negative asupra rezistentel betonului Rezulalele incercarilor trebuie s& fie cele obtinute pe o epruvetd sau media rezultatelor cand sunt supuse incercatilor la aceeagi varsta minim doa epruvete provenind din aceeasi proba Cand imprastierea rezultatelor tneercatilor, obtinute pe cel putin doua epruvete confectionate din aceeasi ploba, este mai mare de 15% fala de medie, aceste rezultate nu trebuie luate in consideratie, afara de cazul daca o investigare foarte aprofundata, permite sé se gaseascd o explicatie valablla, pentru a nu tine seama de una din valorile incercéiilor. ‘Tabolul 13 ~ Frecventa minima de egantionare pentru evaluarea conformitatil Frecventa minima de egantionare on i De la primi 50 mde productie® Primi 60m din producjie | Beton cu certficare de Beton fara certificare de control a productiei control a productiei Initiala (pan co au fost 4 egantion la fiecare obtinute minim Sesanticoane | 200 m’ sau 2 eganticane 35 rezultate) pe s8ptmana de productie | 1 egantion Ja fiecare 150 m* sau " “Lesantion Ia fiecare 1 egantion pe zi de Continual" (odata ce au fos 5 obteate minum 400 mn" su produce 35 rezulate) 1 esantion pe saptamana de productie| * Esantionares trebuie repartizala po ansamblul productoi gi normal nu trobuie 88 comporte mai mult de un egantion 1a'25 m" * Cand abaterea standard calculatd, penitu ultimele 15 rezultate ale incercdrlor este superioara la 1,37 «, frecventa 116 cgantionare tabuie sa fle (aduss la) frocventa cera pentru producta Inala pan la objinerea urmatoarelor 35 Fezultate de incercai 8.2.4.3 Criterii de conformitate pentru rezistenfa la compresiune Evaluarea conformitalii trebuie si se fac pomind de la rezultatele incercérilor obtinute th cursul une! Perioade de evaluare care nu trebuie s& depageasca ultimele douasprezece luni. 39Conformitatea rezistentei la compresiune a betonului esle evaluat pe epruvete incercate la 28 zl” in acord cu 8.5.1.2 pentru = grupe de "n rezultate de incereari consecutiv cu sau f8re suprapunere (Incilecare) fm criteritl 1): = fiecare rezultat individual de tncercat fe, (eriteriul 2); NOTA - Criterite de conformitate sunt dezvoltate pe bazé de rezultate care nu se suprapun (Incaleca). Aplicarea Griterilor la rezultale de Incercari care se suprapun creste riscul de respingere. Conformitatoa este confirmaté dacdi cele doua criterl date in tabelul 14 pentru productia initial sau continua sunt satisfacute, Cand conformitatea este evaluat pentru ¢ familie de beton, crteriul 1 trebuie aplicat petonulul de referint2, fadnd cont de toate rezultatele Incercatilor transpuse in familie: efter! 2 trebule aplicat la rezutatcle incercairllor de origine. Pentru a confirma ca flecare formulé aparfine familei, media tuturor rezultatelor incercailor brute fen pentnt e ormmula unica va fi evaluaté pe baza criteriulu 3 indicat in tabelul 15. Toate betoanele ce nu satisfac acest Criteriy trebuie Indepartate din familie si conformitatea sa este evaluata individual. ‘Tabelul 414 — Criterii de conformitate pentru incercarile de rezistenta la compresiune Productia Numarul "n= de crtenult | __Orterul2 reaultate do roar = — pentru grupe de A ico iecare rezultat re euia | Meda" narenitate | inact a incercrtor compresiune (fa) Nien’ vial 3 Stara Bian ‘Continua 215 fat 1486 = Es zhane 4 ‘Tabelul 15 —Criterli de confirmare pentru membrii unei farnilii Criteriul 3 Numarul "nde rezultate de incercari pentru rezistent la compresiune a unui singur Wedia an * rezultate (fon). beton pentru un singur membru al famniliei 2 fae 1.0 Bhat 10 Ef *20 Bhat 25 + Pha +30 Initial abatorea standard trebuie calculaté pentru minimum 36 de rezultate consecutive de incercari obtinute to's perioada mal mare de trei luni si care este imediat precedenta perioadel de producto pentru care. oe ee venficata conformitatea. Aceasta valoare trebule luat in considerate ca estimare @ abateril standard © a populatici. Valabiltatea valorilor relinute trebule verfcaté pe durata productiei. Doua metode penta faciltarea estimarii valor o sunt permise, alegerea metodel trebuie facut in prealabil: = Metoda 1 Valoarea inifialé a abaterii standard poate fi aplicaté pe durata perioadei ulterioare pentru care conformitatea rebuie verficala daca abaterea standard a ultimelor 15 rezultate (Six) nu se abate semnificativ de |2 Valoarea adoptat pentru abaterea standard. Aceasta este considerata ca valabila cu conditia ca 0,63 6 £855 1,375 7 pack revstenja este specificatd pentru un termen (varsta) dilerits, conformitatea este evaluatd pe epruvete Incercate ta vérsta speciicata ‘ 40zile™ in 1); Aplicarea continua ‘eferinta, zultatele » pentru ac acest Htat featilor obtinute tru care standard 2 pentru imitates iv de la incercate Cand valoarea lui S, se situeazé in afara acestor limite, trebuie determinatd o noua valoare pentru c folosind ultimele 35 rezultate obtinute la incercairi = Metoda 2 Noua valoare a lui « poate fi estimata plecand de la un sistem continuu gi aceasta valoare este adoptata, Sensibilitatca sistemului trebuie 38 fie mai mare sau egala celei de la metoda 1. Noua valoare estimata a o trebuie aplicata pentru perioada urmatoare de evaluare. 8.2.2 Control de conformitate al rezistentel la tractiune prin despicare™! 8.2.2.1 Generalitati Se aplica 8.2.1.1, dar nu se aplicé conceptul de familie de belon. Fiecare compozitie de beton trebuie evaluata separal 8.2.2.2 Plan de esantionare side incercari Se aplicd 8.2.1.2 8.22.3 Criterli de conformitate pentru rezistenta la tractiune prin despicare Cand rezistenta la tractiune prin despicare a betonulul este specificaté, evaluarea conformitati trebuie sd se faci luind rezultatele incercarilor pe durata unei perioade de evaluare care nu trebuie si depaseasca ultimele dousisprezece luni Evaluare: 28 zile, exceptind conformitati’rezistentsi la tractiune prin despicare a betonului se face pe epruvete incercate la tuatile cénd este specificata o varstédiferta conform 5.5.1.3 pentru -grupe de" n * rezultate de incereari consecutive care nu se suprapun sau se suprapun fia (criteriul 1); + fiecare rezultat individual al incercdrilorf, (criteriul 2). Conform ambe istenfei la tractiune prin despicare (f,) este confimmats dacd rezultatele incercarilor satistac jm prozentate in tabelul 18 pentru producti inilé sau continua, dupa caz Tabolul 16 — Criteriile de conformitate pentru re: tenfa la tractiune prin despicare Produ Numarul " n "de Criteril 4 Criteria 2 rezultate in grupa Media a"n* Fiecare rezulat rezutat {in individual at Nimm’ Incercarilor (f,) Nim? Initia 3 Bh 05 2h 0,5 Continua 215 Bt 48a * 2-08 Prevederile referitoare la abaterea standard din 8.2.1.3 trebuie aplicate in mod similar. 823 Control de conformitate pentru alte proprietati decat rezistenta 8.2.3.1 Plan de egantionare gi de incereari Probele de boton trebuie selectionate aleatoriu si prelevate conform SR EN 12350-1 Esantionarea trebuie efectuata pe fiecare familie de beton produs in conditii presupuse a fi uniforme. Numéirul minim de probe si metodele de incercare trebuie sa fie conform cu tabelele 17 si 18 a istenta Cand sunt specificate alte proprietat ale betonului decat rezistenta, evaluarea conformitatitrebule efectuata Pe durata productiei, perioada de evaluare nu trebuie sa depaseasca 12 luni. 2 Criterii de conformitate pentru alte proprietiti decat Daca rezistenta la incovoiere este specificati, se poate utliza acelasi mod de lucru. “Conformitatea betonului este evaluat finand seatha de numarul rezultatelor incercarlor consecutive, cbtinute in perioada de evaluare care depaseste valorile limita specificate, limitele claselor sau tolerantele valorlor specificate, $i comparand totul cu numarul maxim permis (metoda atributelor). Conformitatea cu caracteristicle cerute este confirmata dacé: - numérul rezultatelor incercarlor care se situeaza in afara valorilor lima specificate, a lmitelor claselor sau tolorantelor la valorle specitcate, nu este mai mare dec&t numarul din tabelul 19a sau 19b asemenea celor din tabelul 17 51 18. Ca altemativa in cazul (AQL= 4%), conditile se pot baza pe un control prin masurare, conform SR ISO 3951, tabelul IAA (NGA = 4%) cénd numarul de acceptare este cel din tabolul 19a individuale ale incereéirilor se situeaz& In abaterea maxima admisibila data in tabelele 17 - toate rezultatel si 18, Tabelul 47 ~ Criterli de conformitate pontru alte proprietati decat rezistenta Proprietati Metodade | Numarul minim | Numarulde | Abaterea maxima admisa a incercare sau | de probe sau de | acceptare rezultatelor incercari metoda de determinari individuale tn raport cu limitele determinare clasei specificate sau in raport cu tolerantele valorii speeificate Valoare Valoare inferioars | _superioara Densitatea SR EN 12390-7| conform ‘asevedea | -30kgim® | fara limita’ betonutui greu tabolulul 13, | tabelul 19a pentru rezistenta la compresiune Densitatea SR EN 12390-7 conform asevedea | -30kgim’ | + 30kgim® betonulut usor tabelului 13, | tabelul 198 pentru rezistenta la compresiune [FRaportu aparciment | asevedea | odeterminare | asevedea | faratimia® | + 0.02 542 pe zi tabelul 192 Dozajul de ciment asevedea | odeterminare | asevedea | -10 kg/m’ | féré limita’ 542 pe zi tabelul 19a | Continutul de aer | SREN 12350-7| oprobape | asevedea | , -0,5% in +1%in |! antenant in betonul | pentru betonul | productia unei | tabelul 19a | ° valoare valoare proaspait de densitate zile dupa absoluté | absoluta normal si stabilizere | betoane grele ASTM C 173 pentru betonul usor Continutul de clorun | asevedea | determinarea 0 fara limita’ | nueste din beton 527 trebuie s4 se admisa efectueze, nici 0 valoare pentru fiecare superioara compazitie de beton si trebuie repetata in cazul cresteri continutulei de cloruti afara cazunior in cae litele sunt specificate 42Tabelul 18 - Criterii de conformitate pentru consistenta 2eutve, vaniele ‘Abaerea meximé admis @ rezutalsor heed indicate in raport cu Numéruiminim de probe sau | Numérae | imiele casei spaciicae Metta de incorcare ned rare. | sau tn rapor cu tolerant sor sau orn aeeopare_ | SY" Valor specitcate ‘a color ‘sure, Valoare | _Vatoare ba ineroora_| supers sole 17 Examnare | Compararea | flecare amestee, pentru : vvunlt | aspeetutureuun | livrre in autovehicule aspect normal de beton de consitents specticad isaa Towne | SREN 123502 | )ffeevenja conform cu | asovodes | 10mm, | +20mm i taboll 13, penturezistenja | tabelul 19 | - 20mm? | +30 mm imitele — la compresiune it Timp Volo | SREN 129608 asovedea| -2s0c, | +4sec i@ i) incazuldeterminarii ‘| tabetul 19 | -4sec” | +6sec" |— J contnutuui de aer Gadde | SREN 123604 | asovedea| -0.03° | +00 counnisaial in az de dub la tabelul 19 | -0,05° | + 0,07" oar’ — examinarea vizuala Raspananw | SR EN 12350-5 ‘asovedea | -20mm, | +s0mm nit tabolul 195 | -30 mm? | +40mm "in alvenfIn supeioare sau inferoare in clasle de conlsteni a care se refers, acesteabateri nu se epic * Sa aplca nun ponte incre do consistn eetuate asupra descarcét ijl cn auobotonier® (a 80 vedoa fai} oin® 83 Controlul conformitatli betonului de compozitie prescrisa, inclusiv a betoanelor de compozitie proscrisa printr-un standard Fecime anwstec de beton de compoattieprescrisétrebuie s& tac obiectul unei evalua a confomiti, in | cvea co privoste dozajul de ciment, dmensiunea nominal maxi8 @ agregatelor s\ propartil acestora, %2 doch Euipenicnia a ty cox corton, peru) alesnent. reciin gi Covtfeten: de Ect Gat lapel Cantilo di cnnt, de agregate (fecare de dmensiunile, sorturlespecicate), de aditvi si edaosun, care sul consomnato I registul de. produce sau imprimate de iegisvatord de cAntari, wrebuie sa corespurln cit foloranfote dale in tabelul 21 §|raportul apé/ciment trebuie s& corespundia la 0 abotere Go 1 0,04 vale spocticat, In cazul betoaneloravand prescrse print-un standard tolerantele echivalento pol fi date stanardalo corespondente Cand confomntaon compozie betonulul tebule evaluata prin analiza betonulul proaspal, metodele de incercare: $4 nol pent conformitate trebuie s fac& obiectul unui acord prealabil Inte utlzator si prexlucator jnand sama do imiele menyonate mai sus §) exacttatoa metodeior de incercar ste isa sloare para Cand este evaluat conformitatea consistentel, se aplic& paragratele corespunzatoare de la 6.2.3 $i tabelul 18, Conformitatea pentre = tipul de amont gi ek ade rezistenta; = tipul de agregate: = tipul de aditiv sau de ac 10s, daca este cazul, ~ Provenient componentilor din boton daca este specificata frebuie sit fie eviduaité prin comparatie inte Tnregistrarile din registrul de productie gi documentele de livrare ® componontelor, ctr coringole spociticale. 43Tabelul 19a si 196 — Numérul de acceptare pentru criteriile de conformitate aplicabile altor ‘caracteristici decat rezistenta Tabelul 194 Tabelul 190 AQL = 4% AQL = 15% Numar de rezultate de} Numar de Numar de rezultate Numa de Iincerc&ri acceptare de incercari acceptare dota 1 pana ta 12 0 de la 1 pand la 2 0 Ue la 13 pana la 19 1 de la 3 pandilaé 1 de la 20 pana la 31 2 de ta 5 pand la7 2 do la 32 pana la 39 3 de la 8 pana la 12 3 de la 40 pana la 49 4 de la 13 pandi la 19 5 do ta 50 pana la 64 5 de fa 20 pana la 31 7 de la 65 pana ta 79 6 de la 32 pandi la 49 10 de ta BO pana la 94 t de la 50 pana la 79 14 de la 95 pana la 100 8 de la 80 pana la 100 24 Pentru un numar de rezultate de incercéri » 100, numerele de acceptare corespunzatoare pot fi preluate din tabelul 2K al ISO 2859-1 8.4 Actiuni intreprinse in caz de neconformitate a produsulul Masutile urmatoare trebuie [uate de produedtor in caz de neconformitate: - yorilicarea rezultatelor incercéilor neconforme si daca acestea sunt valabile, luarea de masurt pentru eliminarea erorilor; ormitatea este confirmata de exemplu prin repetarea incercérilor, inreprinde actiuni de = daca no im rovizuirea de c&tre conducere a procedurilor de control al produce coreclie, pre ~ cand se confirma neconformitatea cu specticatia care nu a fost evidentiata in momentul iver, avertizeazé felaboratorul gi uliizatorul pentru a evite toate pagubele in consecint’; - consemneaza actiunile privitoare la punctele precedente. . Dacé neconformitatoa betonului rezulté dintr-un adaos de adit pe gantier (@ se vedea 7.5) producéitorul mr esie obligat sa ia masuti daca lui i s-a cerut acest adaos. NOTA 1 - Dacit producttonit a avertizat o neconformitate @ betonuiui sau daca razultatale incercanilor de conformitate © aor anion cu corinfele, Webuie efectuate incercari suplimentare conform SR EN 1250-1, pe carote prelevale dt a fant cao oombinaje de incercari pe carote §\ Incercant nedistructive pe structurd sau elemente de exempt sito Sit EN. 12504-2 say SR EN 12504-3. Recomendar pentru evaluarea rezistenfst in structuré sau element Cemponento ale sructuri sunt date in SR EN 13791. NOTA 2 - So vor avon in vedere gi provederile reglementasitor romanesti privind incercarle necistructive seminodistructvo in conforitato cu standardele europene: 44or pentru tiuni de tizeaza ® torul nu nitate nu vate din 2xemplu emente ‘etive si 9 Controlul productiei 91 Generalitati Toate betoanele trebuie supuse controlulul de productie sub responsabilitatea producatorului. Controlul productie! cuprinde toate masurile necesare pentru menfinerea caracteristicilor betonulul in conformitate cu condifile specificate, Ele includ: - selectarea materialelor, = proiectarea betonului, - productia betonului: - inspectille gi Incercairile; + utiizarea rezullatelor Incercarilor pe materiale componente, pe betonul proaspat si intarit si asupra echipamentelor, - daca este cazul, inspecfia echipamentului de transport a betonului proaspat; ~controlul de conformitate pentru care prevederile sunt indicate la capitolul 8 Cerinjele pentru alte aspecte ale controlului productiei sunt date tn urmatorul capitol. Aceste cerinte trebule sa fie considerate {inand seama, de modul gi volumul productiei, de lucrare, de echipamentele speciale, de procedutile si regulile in vigoare pe locul de productie si de utiizare a betonului. Cerinte suplimentare pot sa fie necesare in functie de situatia speciala pe locul de productie sau pentru cerinfele specificate ale structurilor sau elementelor speciale de structura, NOTA Capilolul 9 fine seama de principille standardului SR EN ISO 9001 9.2 Sisteme de control al productiei Responsabilitatea, autoritatea ¢! relatile tntre persoanele insarcinate cu conducerea, executia si verificarea lucranlor co afecteazé calitatea betonului trebuie definite si documentate intr-un sistem de contro! al produc(iei (manual de control al productiei). In particular, aceasta inseamind cA intreg personalul are nevoie de 0 anumita libertate de organizare gi de anumita putere de decizie pentru reducerea riscului de beton econform gi pentru a identitica si consemna toate problemele de calitate. Sistemul de control al productiei rebuie revizuit cel putin odaté la doi ani de catre conducerea productorulul Pentru a se asigura de aptitudinea sa de utlizare si de eficacitatea sa. Dosarele acestor revizuir trebuie astrate col pulin trei ani, daca nu exist& obligati legale care sA impund o perioad mai lunga: Sistemul de control al productiei, trebule s& contin& proceduri si instructiuni atent documentate. Aceste prevederi gi instructiuni trebuie, daca este cazul sé fie stabilite in report cu prescriptile de control prevazute in tabelele i 24, Frecventa tncercéirilor si inspeotilor prevazute de catre producatori trebule sa fie documentati, Rozultatele incerearilor gi inspectilr trebuie sé fie inregistrate. 9.3 Datele inregistrate gi alte documente Toate datele referitoare la controlul productiel trebuie sa fie inregistrate, a se vedea tabelul 20. Datele ‘eferitoare a control in productie trebuie consetvate timp de minim trei ani, daca nu exista obligafi care s& Impuna o perioad mai lunga. 45‘Tabelul 20 — Datele inregistrate gi alte documente daca este cazul Obiect Datele inregistrate $i alle documente Cerinte specificate Caiet de sarcini la contract sau rezumatul cerintelor Ciment, agrogate, aditivi, adaosuri Numele furnizorilor si sursele incercari asupra apei de amestec (nu se cer pentru apa potabil) Data gi locul prelevarit Rezultatul incercdtilor Tncercari asuipra materialelor componente Data gi rezultatele incercdrilor Compozitia betonului Descrierea betonulul ‘nregistrarea maselor comiponentilor pentru un amestec sau pentru o garja (de exemplu dozajul de ciment) Raportul api/ciment Continutul de cloruri Codul de membru al familie Vio | pe betonul proaspat Data $i ocul prelevairi probel Destinatia in lucrare, dacéi este cunoscuta Consistenta (metoda utlizata si rezultatele) Densitatea, cand este specificata ‘Temperatura betonului, cand este specificaté Confinutul de aer, cand este specificat Volumul de beton din amestecul sau din sarja testata Numarul si codul epruvetelor pentru incercari Raportul apa/ciment, cand este specificat Incercairi po betonul intarit Data incercarii Codul si varsta epruvetelor Rezultatul incercairilor de densitate si de rezistenta Observaiil speciale (de exemplu profilul de rupere neobignuit al epruvetelor) Evalu rea conformitati Conformitateineconformitate cu specificatile ‘Suplimentar pentru betonul gata de utlizare Numele cumparatorului Identificarea santierului, de exemplu locul de constructie Numarul si data bonului de livrare, corespunzétor incercarlor Bonul de livrare Suplimentar pentru elementele prefabricate Date suplimentare sau diferite, pot sa fie cerute de standardul specific de produs 9.4 — incercari Incercérite trebuie efectuate conform cu motodele de incercare de refeninta). Alte metode de incer sa fie stabilita 0 corelatie sau o relatie fiabi incercare date 1n prezentul cod de practicé (metode de fare pot de asemenea sf fie utilizate in masura in care a putut intre rezultatele obtinute cu aceste metode de incercari si cele Ge la metodele de referinta. Valabilitatea acestel relati fiabile sau a acestei corelaliitrebuie sé fle verificaté la intorvale adecvate. Aceasta verificare trebuie sa fle efectuala pentru fiecare loc de productie in care se lucreaza In condi iferite exceptand situajile in care corelatia a fost stabilita prin standarde nationale sau prin preveder vigoare la locul unde este utilizat betonul. 9.5 Compozifi cand se utilizeaz’ 0 compozitie de beton nous, betonului si incercarile initiale trebuie efectuate Incerc’n inifiale, care s& permité Votiicarea conformitati betonuiui cu proprietatiie specificate si a performantei prevazute cu o maya de securitate suficienta (a se vedea anexa A). Dacé so dispune de o experienté Indelungat& cu un beton sau 0 46 a, i | eestent sapere retode de a putut iri gi cale stificata ia 1 condit wederi In 1 permita maya de ton sau 0 familie de betoane similare, nu este necesar si se efectueze incercari iniiale, In cazul unor schimbari semnificative ale materlalelor componente, proiectarea betonulul si reguille do alcatuire a retetelor trebuie redefinite, In cazul betonului prescris sau avand compozitia prescrisa printr-un standard, nu este necesar ca producatorul s& procedeze la incercar initia. Compaozitile noi ale betoanelor obtinute prin interpolarea_compozifilor de beton cunoscute sau cand extrapolarea rezistentei la compresiune nu depageste 5 N/mm? sunt considerate ca satisfac cerinjele pentru Incercarile initial. Compozitile de beton trebuie si fie revizuite periodic, pentru a se asigura cd toate formulele de beton sunt conforme cu prescniptile in vigoare, tinand seama de schimbanilo in proprietatile materialelor componente gi de rezultatele incercarilor de conformitate pe compozitile de beton. 9.6 Personal, echipament si instalatii 9.6.1 Personal Cunostin{ele, instruirea gi experienta personalului implicat in productia i controlul productie! trebuie sa fie adaplat la tipul de beton, de exemplu beton de inaltd rezistent’, belon ugor. Inregistranile corespunzatoare referitoare la intuirea gi la experienta personaluluimplicat in producte si controlul productiei trebuie tinute la zi. NOTA 1 - ln uncle {ar exista prescriptii speciale referitoare la nivelul de cunostinje, la instruaa gi la experien(a pentru figcare sarcina de efectuat. NOTA 2 - Puntryfiecare stalie de betoane, producatorul de beton trebuie si numeascd un responsabil caificat pentru controlul proctucliei. Cerinfele privind calificarea gi experienta profesionalé a responsabilului pentru controlul productei sunt prezentaty in anexa O. Responsabilul pentru controlul productiel trebuie sé alba cunostinfe suricienta in domeniul botonului g1 al reglementérilor speciice gi s& posta proba acest Iucru. Personalul angajat In controlul productiei trebuie 8 ie angrenat int-un program de formare continua in domeniile fabric&ri, controlulu gi incercdrii betonului (mstruiea trebule sa se lacd cel mult la trei ani sau ori de cate or se considera cf este necesar), 9.6.2 — Echipament si stalatil 9.6.2.1 Dopozitarea materialolor Materialele componente trebuie sa fie depozitate si manipulate astfel incat caracteristicile lor s4 nu se schimbe in mod semnificativ, din motive de climat de exemplu, prin amestecul lor, sau prin contaminare, astiel incat sa fie menfinuta conformitatea acestora cu standardele respective. Compartimentele de depozitare trebuie sa fie clar identificate, de maniera a evita erorile asupra materialelor componente de utizat. c in consideratie instructiunile speciale ale furnizorilor de materiale componente. 1 oxiste mijtoacele necesare prelevatil de probe reprezentative din depozite, silozuri sau buncare. 9.6.2.2 Echipament de dozare Performanjele echipamentului de dozare trebule si fle astfel Tncat in conditl practice de functjonare sa poata fimenjinute tolerantete indicate in 9.7. Exactitatea echipamentului de céntérire trebuie s& respecte conditile de exactitate in vigoare, la locul de roductie al betonului 9.6.2.3 Malaxoare Malaxoarele trebuie sa fie capabile s& asigure un amestec omogen al materialelor componente si 0 consistent uniforma a betonului pentru un timp de amestecare gi o capacitate de malaxor datas Autobetonierele si cuvele agitatoare trebuie s8 fie echipate astfel incdt s4 poata livra betonul perfect omogen. Th plus, autobetonierele trebuie sa fie dotate cu un echipament de masurare si de distribulio ‘Corespunzator in cazul in care aditivl trebuie sa fie adaugati, sub responsabilitatea producatorului 9.6.2.4 Echipament de incercare Toate faciltatile, echipamentele gi instructiunile necesare unei utilizari corecte trebuie s& fie disponibile cine Be Se Pentt inspectie gi incercari ce trebuie efectuate asupra echipamentului, materialelor component: gi nul Echipamentul de incercare trebuie s& fie etalonat corect in momentul masuréiti gi producatorul trebuie sa utlizeze un program de etalonare. a79.7 Dozarea materialelor componente La lacul re dozare al betonului. trebuie sa fie disponibilé 0 procedura documentata de dozare, care s dea instructiuni detaliate despre tipul gi cantitatea materialelor componente. Toleranjele de dozare ale materialelor componente nu trebuie sé depaseasca limitele date in tabelul 21 pentru toate cantitaiio de beton de 1m? sau mai mari. Cand mai mute amestecuri sunt reamestecate Intro autobetonier’, tolerantele din tabelul 21 se aplica la sarja ‘Tabelul 21 —Tolerante pentru dozarea materialelor componente Materiale componente Tolerante Ciment 3% din cantitalea ceruté Apa Toate agrogatele Adaosuri utiizate in cantitate > 5% din masa cimentulul ‘Aditiv i adaosuri utilizate in cantitate < 5% din masa 5% din cantitalea ceruta cimentului NOTA. Toleranta este diferenta dintre valoarea specificaté gi valoaroa masurata Cimentul, agregatele si adaosurile sub forma de pulbere trebuie dozate ca maséi: sunt admise alte metode daca pot fi respectate tolerantele la dozare cerute, $i daca aceste metode sunt documentate, Apa de amestec, agregatele usoare, aditivii si adaosurile lichide pot fi dozate ca masa sau ca volum. 9.8 Amestecarea betonului Amestecarea materialelor componente trebuie efectuata In malaxoare conform 9.6.2.3 si continuat pana la ‘ob{inerea unui amestec de beton cu aspect uniform. Malaxoarele nu trebuie incarcate peste capacitatea lor nominal de amestecare. in cazul in care se utilizeaza aditivi acestia trebuie adaugati in timpul procesului principal de amestecare ‘exceplind aditivi mari reducatori de apa sau aditivi reducétori de apa care pot s8 fie adaugati, dupa amestecarea principala. in ultimul caz, betonul trebuie amestecat din nou pana la dispersarea complet’ a aditivulu in amestec gi pana ce el a actionat complet. NOTA - Ini aulobetonieré, durata de reamestecare dupa adaugerea agiivlor trebuie sa se stableascd in funciie de tipul utlajului do amostecare, dar nu trebuie 88 fle mai mic de t minim’ sau de § min pentru o cantitale mai mic de Sm Pentru betonul ugor preparat cu agregate nesaturate cu apd, perioada intre amestecarea initiald gi sfarsitul amestecarit finale (de exemplu amestecarea intr- autobetonier’) trebuie prelungité pana ce absorbiia de apa de cailre agregat si evacuarea cvasicompleta a aerului inclus in agregatele ugoare nu mai are nici o ac{iune cu impact negativ asupra proprietatlor betonulul intarit. : Compozilia betonului proaspat nu trebuie sé fie modificata dupa descérearea din malaxor. 9.9 Proceduri de control al productiel Materialele componente, echipamentele, procedutile de productie a betonului trebuie sa fie controlate in ce priveste conformitatea cu specificatiile 51 cerintele din prezentul cod de practicé. Controlul trebuie s& permit detectarea schimbarilor semnificative susceptibile de a influenta caracteristicle betonulti, in vederea intreprinderii une’ actiuni corective adecvate Tipul si frecventa inspectilor §1 Incercarilor asupra materialelor componente sunt cele date in tabelul 22. NOTA - Pentru stabiliea acestui tabel s-a presupus, c& producstorii de materiale componente efectueaza un control corect al productici adaplat pe locul unde sunt produse gi c& materialele constituente sunt lvrate cu o declarafie sau un cetilicat de confomitate cu specificatile corespunzatoare. in caz contrar, trebule ca producatorul de beton sa veriice cconformitatea materialelor cu standardele corespondente. Controiul echipamentelor trebule s@ asigure c sunt intr-o stare ce asigura buna functjonare a dispozitivelor de stocare, a echipamentelor de dozare in masa si in volume, a aparatelor de amestecare gi de comanda 48,re sA dea abelul 21 nestecate Brasose 3 pana la lestecare ati, dupa mpleta a functie de | an control lie sau un 3 verifice ozitivelor: (renniland de excmplu mésurareacontinutulul in apa al agregatelor). Ele sunt in conditii bune de funeiunare gi de asemenea sunt conforme cu cerinfele din prezentul cod de practic’. Freeventa inspectilor si 4 Incercinlor pentru echipamente in petioadele de utiizare este data in tabelul 23. Statile, echipamcatul si miloacele de transport trebuie sa fie supuse unul sistem de intretinere planificata gi {robe sit fie mentinute in conditi de functionare eficientd, astfel incat s& nu afecteze caracteristicile $i cantitates de: beton Caractoristiate hetonulul proiectat trebuie sa fie verticate in raport cu cerintele specificate in tabelul 24, Compozifit belonului, precum gl consistenta si temperatura sa daca sunt specificate trebuie sa fie controlate in rapott ctr ceninfele din tabelul 24 (randurlle de la 2 la 4, 6,7 si de la 9 pana la 14). ‘ontrolul trcbuie S21 includ productia, transportul pana la locul de descreare gi livrarea. Pentiuaninite betoane, potfi necesare conditi suplimentare pentru controlul produce. Pentit productia de beton de inalté rezistent& se cer cunostinge si experient& speciale. Acestea nu sunt dolinile: in icest cod de practicd, Anexa H prezinta cteva recomandari. Daca contractul defineste cerinje speciale pentitt beton, controlul productiel trebuie sa includa actluni corespunzéitoare suplimentare faa de colv monjionale in tabelele de la 22 pana la 24 Acjiunile provavute in tabelele de la 22 pnd la 24 pot sd fie adaptate la conditile specifice pe locul de produc) ‘ic inlocuite prin altele care asigura un nivel echivalent de control al produetiei Tabelul 22 ~ Controlul materialelor componente eer | Inspectafincercarea Scop Frecventa minima ‘Cimentul™ Inspectia bonului Asigurarea daca | La flecare livrare de livrare® tnainte expeditia este de desc&rcare conforma cu comanda gi sursa ac este corecta Aqragate Inspectia_bonului Asigurarea dacé | La fiecare livrare de livrare”* inainte | expeditia este de descéreare | conforma cu comanda gi sursa este corecta Tnspectia Comparare a gra- | La fiecare livre, cand Ivrarea esle pe ‘granulozitati nuulometrei, a for- | banda transportoare, cu periodicitate in mei si impuritati- | functie de conditile locale sau de livrare lor cu aspectul normal Th Evaluare a Ta prima livipre provenind dinir-o noua cemere conform | conformitatticu | sursa, cand Informatie furnizorului nu SR EN 933-4 granulometria | sunt disponibile standardizata sau | In caz de dubiu dupa examenul vizual cu alta granulo- | Periodic in functie de conaltile locale metrio convenité | sau de livrare® Tnoorcare pentru | Evaluare @ Ta prima livrare provenind diniro nou controtul prezenjel sia | sursa, cand informatile de la furnizor nu imputitailor anti de sunt disponibile impuritati In caz de duibiu dupa examenul vizual Cu periodicitate tn funcfie de conditjile locale sau de livrare® Thcoreare de Evaluare a con{i- | La prima livrare provenind dintr-o nous psorblie a apei | nutulu de apa eft | sursa, cand informatie. de le furnizor nu EN 1097-6 cient din beion a | sunt disponibile. se vedea 5.4.2 | in caz de dubiu dupa examenul vizual 49Tabelul 22 (continuare} al agregatelor usoare In vrac Wateriatul | InspectialIncercarea Scop) Frecventa minim _component Controtul | Tncercare conform | Masurare a Ta prima livrare provenind dint-o nou: suplimentar | SR EN 1097-3 pierderii densitati | sursi, cand informatiie de la furnizot ‘hu sunt disponibile in caz de dubiu dupa examenul vizual sau grele Cu periodicitate in functie de conditile locale sau de livrare® @ | Aativ™ ingpectia bonului de | Asigurare dac | La fiecare livrare livrare sia etichetei, | expeditia este aplicate pe ambalaj* | conforma cu co- Inainte de manda si mar- doscarcare carea este originals 9 Theereani de iden- | Pentru Th caz de dubiu fificare conform comparatie cu SR EN 934.2, de | informatile exemplu densitatea, | furnizate de infra-rogu, ete. producstor 10 | Adaosur™ — [inepesfia bonului de] Asigurarea daci | La fiecare livrare pulverulente | tivrare® inainte de | expeditia este Ingramada | descrcare conforma cu comanda si sursa este corecta Tncercare de pierdere | Pentru Ta fiecare livrare pentru betonul cu ae! lacalcinare a cenusii | identificarea antrenat, cand aceasta informatio nu volante schimbarilor este disponibila de la furnizor continutului de c&rbune care poate afecta proprietatile betonului cu aer antrenat 42 | Adaosun in Tnspectia Bonulul de ‘Asigurarea daca Ta fiecare livrare constituenti nocivi suspensie" | livrare®tnainte de | expeditia este descarcare conforma cu comanda si sursa : este corecta 3 Tncercare pentru Asigurarea Ta flecare livrare sI periodic in fimpul determinarea conformitati productiei de beton densitati 74 | Apa Tncercare conform | Asigurare cd apa | La prima utilizare a unei ape SR EN 1008 ‘nu confine nepotabile de la o sursé noud In caz de dubiu utiizare, Peniru efactuaroa de incerc&ri in caz de dubiu, etc. este recomandabil de a preleva o proba pe saplamana, penth fiecare tip do cimont, sia 0 pasta, " Bonul de livrare sau figa tehnicd a produsulul trebuie s8 confind de asemenea informatii asupra continutulul maxin de cloruri si este indicat analiza dalelor privitor la reacfia alcali-siice conform dispozitilor valablle pe locul d ® Se recomanda prelevarea de probe la fiecare livrare gi conservarea acestora * Bonul de livrare trebuie sai conting sau sa fie Insolit de o declaraiie sau de un certificat de conformitate, confor cerinjelor din standardul sau specificaia varespunzatoere, " Aceasta nu este nocesaré cdnd controll productiei de agregate este certifica.Tabelul 23 ~ Controlul echipamentului Echipament | inspectia/incercarea Scop Freoventa minima Fonous Deporitela sol, inspectie vizuala | Asigarare a (O data po saptamand furnizor Dunkere, ete conformitatii cu cerintele vizual | onditile Echipamental | inspectia bunel | Asigurarea Tinie de cintarire | functionar functiondirit in cconditii de curd: {enie si a func- tionarii corecte a echipamentului de cntarire Inspeciia exactitag | Asigurarea Ta instalare echipamentului de | exactitati Periodic* in functie de prevederile cantarire conform 9.6.2.2 | nationale In caz de dubiu e Dozaloarele | inspectie vizualaa | Asigurarea Pentr fiecare adi la primul amestec al de aditvi (in- | functionai functionatri zilel clusiv cele condi de cura- Toe montate pe {enie sia func- aulobetoniere) tionarii corecte a Gozatorulul Tncercarea Evitarea erorilor | La instalare exactitati de dozare Periodic® dupa instalare war] | Tn caz de dubiu ie nu Contoril de | Compararea Asigurarea Tainstalare apa cantitati reale cu | exacttaii Periodic* dupa instalare i: valorile afigate pe | conform 9.6.2.2 | In caz de dubiu contor : Echipamentur | Compararea Asigurarea Tamstaiare i demasurare | cantitati reale cu | exactitaiti Periodic® dupa instalare i continua a valorile inregistrate Tn caz de dubiu : confinutului de | pe umidometru : apaia nisi- @ pului Sistemul de [Tnspectie vizuala | Asigurarea ca | Zino } dozare echipamentul functioneaza corect pul Compararea masel | Asigurarea cd | La instalare i reale masuratéa —_| exaciitatea Periodic® dupa instalare } Jcomponentilor dozirii este in caz de dubiu prezenta in amestec. | conform cu masa prevazutd, | tabelului 21 i si in caz de : inregistrare auto- entra Imaté a invegistrarilor cu valorile maxim rogramate prin 2eul de metode adecvate onfom, Jconform sistemului [de dozare utilizatTabelul 23 (continuare! Echipament | InspectiaIncercarea | Scop Frecvenja minima 10 paratura de | Etalonare sau ‘Verificarea_ Periodic’ sa =e incercar | ealibrare conform | conforma | Pentru aparatele de incercare normelor nationale rezistentei, minim o data pe an sau europene corespunzatoare 11 | Malaxoare ‘Examen vizual Verificarea: Periodic” = al (indus gradi de aulobetoniere) tzurd al oe materilulul "Fecvoni ctv a funeie do tpl echipamenti, de sersbikatea sa in functionare si de coniile de produce ste 52Tabelul 24 ~ Controlul procedurilor de productie si al proprietatilor betonului Tip de ahh aa ee ee «| Inspectialincercares Soop Frecventa minima Proprietatie | Tncercan inifele (a__| Pentru a Thainte de a utiliza o noua compozife de bolonului cu | se vedea anexa A) | demonstra ci | beton propriotai proprietatile specificate spocificate sunt obtinute prin formula propusé cuo maria adecvata ave Umiditatea | Sistem de masu- | Determinarea | Zinc pentru o verificare discontinua eer ipul rare continua, masel Frecventa ceruta pentru incercari poate ‘incereari de uscare sau echivalente agregatelor si cantitatii de apa si fie in functie de condifile locale si atmosferice de adaugat Umiditatea | Tneereari de uscare | Determinarea | Tn funchie de condifile locale piotrigului | sauechivalente | cantitaii de atmosferice agregate si apei ce trebuie adéugata Conjinutul de | Verificarea cantitati | Objinerea de | Flecare amestec apaal de apa de amestec | date pentru hetonuiui | adaugata raportul proaspal apalciment ConjinutaTde | Determinare inifalé | Asigurare c& nu | La efectuarea incercarlor inifale eloruri al prin calcul este depaisit | in cazul cresterli continutului de clorus al botonului cconti-nutul materialelor componente maxim de cloruri Consisionja | Examen vival ‘Comparare cu | Fiecare amestes tun beton cu aspect normal Thoereani de Evaluare 6 ‘Cand consistenja este spectficata, consistent obtinerii vatoror | conform tabelului 13, pentru rezistenta la conform: consistentei_ | compresiune SREN 12350-2 | specificate si | La incercarile privind continutul de aer sau detectarea Th caz de dubiu dupa examenul vizual SREN 123603 | eventualelor . sau variatii ale conti SREN 123604 — | nutului de apa sau SREN 123505, Densitatea | Determinarea Pentru betonul | Zinio betonului | densitati conform | usor sau greu, proaspat | SREN12350-6 | pentru supervizarea amestecurior gi controlul densitati 53Tabelul 24 (continuare] Tip de Tnspectia/Incercarea ‘Scop Freeventa minima incercare. ST Conjinutut de | Notarea canttati, | Veriicarea conti | Fiecare amestec ciment al de ciment utlizat” | nutului de ciment betonului si obtinerea de proaspat Gate privind raportul apa/ciment =o} Gonimatarde | Notarea canta | Verifcarea confi- | Fiecare amestec adaosuri In| de adaosuri rnutului de adao- betonul adaugete” suri si obtinerea proaspat de date pentru raportul apa/ciment (ase vedea 5.4.2) 77} Continutul de | Veriicarea masel | Verificarea Fiecare amestec aditivi fh sau a volumuiui de | confinutului de betonuiui | aditiv adaugat? aditiv @ proaspat aT esata | Princarea sau | Eveluarea obj | Zirie dacd este speciicat | ppafeiment in | printr-o metoda de | neni raportulul betonul jcercare apalciment proaspat (ase vedea 5.4.2.) | specificat 7a} conjnatards | Trcercare conform | Eveluare a obj- | Peniru betoaneie coninane oct aer al SR EN 123507, | merit continutului | antrenat: primele amestecuri sau serie er al jui__| pantrubetonul de | specificat de asr | ain flecare productle zinied, pans la densitate normalé | antrenat stabilizarea valonilor si betonul greu si ASTM C 173 pentru betonul usor 7a | Temperatura | Masurerea Evaluarea obj __| In caz de dubiu' betonului | temperaturi nerii temperaturi' | Cand temperatura este specifica proaspat minimede 5°C | - periodic dupa caz: sau a valotil = flecare amestec sau garja cand specificate temperatura este aproape de limit e 75 | Danstatea | Tncercare conform | Pentru evaluarea Cand densitatea este specificata, la fel Dense | GREN 12300-7" | oblineri'densitati_| de frecvent ca pentru rezistenta la intarit ugor specificate compresiune sau greu Fe PTacemsari do | Tncercare conform | Pentru evaluarea | Cand rezisténta la compres romtanjata | SREN 12390-7" | obtinerirezis- | betonuiul este speciicals felde compresiune tentei speciicate | trecvent ca si pentru controlul de pe epruvete conformitate a se vedea 6.1 58.2.1 confectionate in tipare 7 Gand ra esto ubizatochypamentul de Inreisiare gi cAnd tolerantole de cantare pentru amestacur sau sre sunt depagite, cantitio cantante se incegistreaza in registrul de producti » pot de asemonea sa fe incorcate in condi de seturare, daca este stabita 0 relate sigur cv donstatea ups uscare In otuva. i 541 garje ala rie sunt pa: 10 Evaluare a conformitatii 40.1 Generalitati Producétorul este responsabil de evaluarea conformitatii in conditile specificate ale betonulul. Pentru aceasta producatorul trebuie sd efectueze operatile urmatoare: a) incercari initiate, cand sunt cerute (a se vedea 9.5 si anexa A) b) controlul productiet de producator (@ se vedea articolul 9), inclusiv controlul de conformitate (a se vedea capitol 8). Daca se recomanda a se recurge la organisme aprobate de inspectie si de cerfificare pentru inspectie atunci controlul productiei i certificarea sa de conformitate depind de nivelul de cerinte de performanta, de modul de produciie si de marja de securitate rezultata din compozitie. Tn general este recomandata inspectia si certificarea controlului de productie de catre organisme aprobate do inspecle si de certificare. Aceasia nu este considerata ca necesard pentru betonul avand compozitia prescrsa intr-un standard cu o foarte mare marjd de securitate In compozite (a se vedea capitolul §), pentru tun domeniu de uliizare restrans gi 0 clasa de rezisten{a redusa (a se vedea 6.4) Pentru produsele prefabricate din beton, cerinlele gi prevederile referitor la evaluarea conformitaii sunt date in specifica tehnice adecvale (standarde de produs si agremente tehnice) Inspectia pentru controlul productie! si controlul conformitafii betonului trebuie efectuate de c&tre organisme de inspeclie ¢i cettificare aprobale sau recunoscute, apte pentru a cartifica conformitatea cu prezentul cod de practica, 10.2 Evaluare, supraveghere si certificare a controlului de productie Daca este cerut fie printr-un contract fie prin prevederi valabile pe locul de utilizare @ betonului, ca controlul de productie al producatorului sé fie evaluat si supravegheat printr-un organism de inspectie aprobat si apoi de coriiicarea de cétre un organism de certificare aprobat, atunci se aplica prevederile pentru evaluare, supraveghere gi cestificare prezentate in anexa C. Regulile indicate in anexa C ,Prevederi pentru evaluarea, supravegherea gi cettificarea controlulul productiei din SR EN 206-1" sunt normative pe teritoriul Romaniei. 11 Notarea betonului proiectat (cu proprietati specificate) Daca caracteristicile esentiale ale betonului proiectat trebuie fumizate intr-o forma prescurtata, trebuie utiizate urmatoarele: ~ referinta la standardul european SR EN 206-1; 7 ‘compresiune: clasa de rezistenta aga cum este definité in tabelele 7 si 8, de exemplu in functie de clasa de expunere: clasa simbolizata conform tabelului 4, urmaté de Prescurtarea RO de la numele tarii " care a dat prevederile pentru valorile limit, compozitia betonului $1 Caracteristicile sale sau seturi de conditi, de exemplu XD2 (RO) cénd se aplic& prevederile date de Romiéinia, Valorile limita ale compozitiei betonului se dau finand seama de incadrarea intr-un anumit medi de expunere (combinare de clase de expunere) conform tabelelor 1 si ta din acest cod de practica. ~ continutul maxim de cloruri: clasa definité in tabelul 10, de exemplu Cl 0,20; piimensiunea maxima nominalé 2 agregatulu; valoarea Dnax a$@ cum este definité in 4.2.2; de exemplu iensitatea: specificarea clasei simbolizate in tabelul 9 sau valoarea specificata, de exemplu D 1,8 din SR EN 208-1; ~ Consistenta: prin clase aga cum aste definté in 4.2.1 sau valoarea specificata pee et In aoord ca codul international recunoscut pent plclé de Tnmaticulare ale vticuleor, Abeviaia numeli ii ale formal rtertoaela ate proved 55Anexa A (normativa) jincercari initiale A. Generalitati Aceasta anexa confine detalile incercairlor inijale aga cum sunt indicate in 5.2.1, 5.2.6.1, 6.1 $1 9.5. Incercarile initiate trebuie $8 stabileasca c& un beton satisface toate cerintele specifcate pentru betonul proaspal si intari. Dac& produedtorul sau elaboratorul specificatiei pot demonstra cd 0 refeté este Corespunzatoare plecand de la datele rezultate pe baza incercarilor precedente sau pe baza unei experiente| dobandite pe o durata lung’, aceasta poate constitui oalternatival la incereaiil intial A2 _ Partea responsabila de incercarile initiale Incercarile initial trebule s& fie in responsabilitatea producdtorului, pentru betonul cu proprietaii specificate, responsabillatea elaboratorului spectficatiel, pentru betonul de compozitie prescrisd $1 cea a organismelor de standardizare pentru betonul cu compozifie prescrisé intr-un standard, 3 Frecventa incercarilor initiale Jncercarileinijiale trebuie efectuate Tnainte de a utiliza un nou beton sau 0 noua familie de betoane Incercsiile initiate trebuie repetate daca a avut loc o schimbare semnificativa fie @ componentelor betonuiiid; av a cerintolor specificate, pe care s-au bazat incercarile precedente. A4 — Condifii de incercare Ca regula gonoral®, incerceiie initiale trebuie efectuate pe un beton in stare proaspaté a carul temperatura este cuprinst intre 15 °C gi 22°C. NOTA. Daca botonaoa este efectuaté pe amplasamentul santerului Int-0 mare varietate de condifi de temperatur Sou daca esto apical un trtament termic, este necesar ca producdtorul si fie iformat despre acestea pentru ca el si Soatd la in considorajio ofectole asupra proprietor betonului si necesarul de incercér supimentere. Pentru fiecare incercare initial a unui beton trebuie realizate minim trei amestecuri si din fiecare amestee frebuie confectionato s1 supuse la Incercari minim trei epruvete. Daca 0 incorcare inijala se efectueaz pentru. 0 familie de beloane, numarul de betoane de esantionat trebuie sa acopere gama de compoziti 4 familioi. In acest caz, numarul de amestecuri pentru o reteta poate sa fle numai unu Rezistenta unui amestec sau a unei garje este media rezuttatetor incercarilor. Rezultatul Incercari Initiale peg. beton este rezistenja medic a amestecurilor sau garjelor Intervalul de timp inlre amestecare gi incercarile de consistent precum si rezultatele incercarilor trebule $4 fie inregistrat Pentru a prescrie comipozifia unui beton avand compozitia prescrisé, a crui utilizare este prevazuta la scar national printr-un standard astfel Incat s4 se tina seama de toate materialele componente permise: este necesar un numar de incercari semnificativ mai ridicat. Rezultatele incorcafilor initiale trebule} documentate de caire organismul de standardizare responsabil AS Criterii de acceptare a incercarilor initiale Pentru evaluarca proprietatilor betoanelor in special cele ale betonulu proaspat, diferentele intre tipul ef) amestecare si condilile de amestecare utlizate pentru incercarile infiale si cele utilizate pentru producti@ ‘cuenta trebute luate in consideratic. 565. ru betonul steta este! experiente: Diitcate, Janismelor Rezistenta la compresiune a betonului avand compozitia aleasé pentru cazul real trebule s4 fle superioars valorilor fa din tabelul 7 sau din tabelul 8, cu o anumita maria. Aceast’ marjé trebuie 88 corespunda minimului necesar pentru satisfacerea criterilor de conformitate stipulate in 8.2.1. Trebuie ca marja s& fie in jurde dublul abaterii standard asteptat, sau cel putin de la 6 MPa pand la 12 MPa, in functie de instalatile de productie, materialele componente si de informatile disponibile reeritor la variati Criteriul de acceptare a Incercatilor initiale ale betonului avand compozitia prescrisa printr-un standard este urmaitorul +12 fon Consistenja betonului trebuie s& se situeze in limitele claselor de consistent in momentul in care betonul esto susceptibil de a fi pus in opera, sau Tnainte de livrare in cazul betonului gata de ultlzare Pentru alte proprietati specificate, betonul trebuie s& satisfac valorile specificate avand marja corespunzatoare. 87Anexa B (normativa) jincercari de identificare pentru rezistenta la compresiune B1 Generalitati Aceasta anexs indicd detalile pentru incerearle de identficare com sunt cele indicate in 8.2.41 © incercare de identficare arats daca volumul defi de baton discutie apartine aceleiag! populalii cu cea: oot care se conformeaz clasel de rezisten{& prin care $° face evaluarea conformitatii de cate producator B.2 Plan de egantionare side incercari Cand se procedeara la incercari de identficare, volumol particular de beton trebuie definit, de exempli _ un singur amestec sau sarja in caz de dubiu asupra caltati lor ~ potonulfurizat penta lecare ej al unel cli sau @ unul ansambla de grinzildale sau de stall! peref at serie a une) cad sau parti comparable ale ator struct q ~ betonul livrat pe un gantier fn timpul unel saptémani, ins nu mai mult de 400 mn umarul de probe de: prefevat cint-un volum particular de Beton trebuie definit probele trobuie prelevate din ciferte amestecuri sau sale conform SREN 12350-1 Epruvetele trobuie si fie realizate si conservate, coment SR EN 12390-2, Rezistenta la compresiune a, Spruvetelor trebuie determinata conform cu SR EN ar eO-3, Rezultatele incercafilor trebule s@ provind din oy ote gourd sau mai muite epruveterealizate poring do Seeeasi proba pentru a fi incercate le aceeas ret ‘Cand doud sau mai multe epruvete sunt realizate pomind de i acelasi esantion gi cand impréstiegee veeitatelor este mai mare 15% din valoarea medic, “azultatele trebuie eliminate exceptand situatile In care atria permite determinerea unui motiv care sa justice ‘liminarea unui rezultat individual. B3__Criterii de identificare pentru rezistenta la compresiune 3.1 Beton supus unui control de certificare @ productiei idontficarea belonului este evaluatd pentru flecare rezuliat de rezistenta individual g! pentru media de "10" tara giserete care nu so suprapun dupa cum se Incle® Tn tabelul B.1. Betonul este considerat ca provenit dintr-o populatie, conforma, dacd cele doud criter din tabelul B.1 sunt Setefacute pentru” n* rezultate derivate din rezutatele caristentelor probelor pretevate din volumul de beton definit, 58ati cu cea de catre °@ W peret ai »resiune a rrovin din la aceeagi iprastierea ile Tn care @ fia den"! 41 B.1 sunt} ‘Ide beton| Tabelul B.1 ~ Criterii de identificare pentru rezistenta la compresiune Numarul "nal rezultatelor de Criteriul 1 Criteriul 2 rezistent la compresiune pentru ‘volumul de beton defirit an" rezultale Toate rezultatele individuale ale incercarilor iene fy Nim Nene 1 Neaplicabil Bad 24 Beet 1 Rha -4 56 Bh t2 Bf 4 NOTA- Cntenite de identificare din abel B, dau o probabiltate de 1% de eliinare @ unui volum de beton conform, B.3.2 Beton nesupus unui control de certificare a productiei Pentru volumul de beton definit, trebuie sa fie prelevate pentru incercéri minim trei probe. prezumat ca provenind dintt-o populatie conforma daca criterile de conformitate indicate in ibelul 14 pentru o productie initial sunt satisfacute. Betonut 8.2.4.3 siin 59Anexa C (normativa) Dispozitii pentru evaluarea, supravegherea $i certificarea controlului productiei C1 Generali Cand este corut pentru controlul productiei (a se vedea capitolul 9), prevederie pentru evaluarea, supraveghieren $i cerificarea controlului productiel de catre un organism aprobat, sunt date in aceasta anexa C.2 — Sarcinile organismului de inspectie 2.1 Evaluarea initiala a controlului productiei © inspectic iniialé a statiei de beton gi a controlului de productie trebule ofectuaté de organismul de} inspecic aprobal. Inspectia inifiala are ca scop s4 determine daca conditile esenfiale, in ce privest personalul $1 ochipamentele pentru o produce corecta si pentru controlul corespunzator al productiei si asigurate COrganismul de inspeotie trebuie, Tntre altele, s8 exemineze gi s& verfice - manualul de control al productiei de la praducator si s8 evalueze prevederile pe care aceasta le contine in special of trebuie 58 verfice daca aceste preveden sunt conforme cu cerinjele pentru controlul product de la articolul 9 gi daca el {ine seama de cerintele acestui cod de practica: = disponibililatea la locurile prevazute ¢! la persoanele implicate a documentelor elaborate necesare, pent inspectia echipamentelor §1 care sunt a dispozifia personalului stefiei; dacéi toate mijlocele gi echipamentele necesare sunt disponibile pentru efectuarea inspectilor i incercarik necesare asupra echipamentelor, materialelor componente i betonului; - cunostintele, pregatirea gl experienta personaiului de productie gi de control a produce - dacd o incercare initiald a fost bine efectuata conform cu anexa A a acestui cod de practica si dacé €2 fost raportata de 0 maniera adecvata. Daca so efectucazsi incercai indirecte, sau, dac& conformitatea pentru rezistenté a fost stabilita pe baza a rezullate transpuse din conceptul de familie, producatorul trebule s& demonstreze organismului de inspect de 0 manior’t satisfacdtoare, corelarea sau relatia fiabilé Intre Incercérile directe i indirecte, Pentru a da incredere in rezultatele controlului productiel, organismul de inspectie trebuie sa efectue neercati puncluale in paralel cu cele ale producatorului, Astfel de Tncercan pot fi inlocuite print supraveghtere aprofundata a datelor producsitorului si a sisternului de control cnd laboratorul de incerc&ri producatorului este acreditat gi sub supravegherea unui organism de certificare. Toate aspectele productie, sistem evaluare. semnificative ale inspectiei iniiale, in special tn ce priveste echipamentul pe locul do control al productiei si eveluarea acestui sistem trebule consemnate intr-un raport d Cand unitatea de productie a trecut de inspectia intial satisféoand organismul de inspectie, aceasta trebul sf eliboreze un raport de evaluate din care S& rezulte conformitatea controlului productici la capitolul 9 prezentul cod de practica. Acest raport va fi transmis producsitorului si organismului de certficare aprobat NOTA - Pe baza acestut raport, organismul de cortifcare aprobat, va decide certiicarea controlului de productie (a vedea C.3.1). 60tctiei wvaluarea, 1 aceasta 2.2 Supravegherea continua a controlului producti 6.2.2.1 Inspectiile periodice periodice efectuate de organismul de inspectie au ca obiectiv principal de a verifica dac& sunt Inentinute conditile intiale pentru productie i controlul productiei agreat, Raportul de evaluare a inspeotiei iniale este uilizat ca 0 dectaratie pentru controlul de productie Producatorul este responsabil de mentinerea sistemului de control al productiei. Dac au fost aduse eyhimbar semnificatve la locul de productie, sistemului de control al productiel sau manualului de control al roduclici. producatorul trebule s8 notifice aceste schimbari organismului de control care poate sa ceara fepetarea inspectie. Jn cursul inspectillor periodice, orgenismul de inspectie trebuie s8 evalueze cel pulin - procedurile de productle, de egantionare gi de ineercari, - datolo inregistrale -rezultatele obtinute la incerc&rile de control a productit in timpul perioadei de inspectie; - ca incercarile cerute au fost efectuate prin procedurile si cu frecvenfa adecvats; =e echipan tele de productie au fost verificate i intrejinute conform prevederilor, - c@ aparatura de incercare a fost intretinuta gi etalonata conform programaril; - actiunile introprinse In cazul neconformitati produselor; = trebuie de at emenea verificate bonurile de livrare gi dectaratile de conformitate. Pentru a da incredere in egantionarea $i incercérile de control a productiei ale producatorulul, organismul de inspectie trobuie sa preleveze, pe durata inspectiei petiodice probe punctuale pentru incercarile din producfia curenta Prelevarea pentru acest scop nu trebuie anunfaté in avans. Organismul de inspectie trebuie 9 stabileasca frecventa corespunzatoare pentru fiecare unitate de productie, pentru care este indicat sa conducé aceste incercati finand seama de conditile speciale. Astfel de incercari, in conditii adecvate, pot sa fie inlocuite printr-o supraveghere a datelor producdtorului gi a sistemului de control cand laboratorul de incercéri al producatorului este acreditat si sub supravegherea unui organism de certficare. Betoanole proiactate trebuie incereate pentru proprietatile specificate, de exemplu: rezistenfa, consistenta. Pentru. beloanele avand compozitia prescris’, incercarile trebuie s@ acopere numai consistenta si compozita. Rezultatele incercarilor curente ale producdtorului trebuie s& fie comparate cu cele ale organismulul de inspectio. COrganismut do inspectie trebuie s& examineze periodic relatile fable Intre Incercérile directe si indirecte ca si felafile intre membrii famililor de beton. Rezultatele inspociilor periodice trebule consemnate Int-un raport care este transmis producatorului si organismului de certificare. Inspectile periodice trebuie efectuate cel putin de dou’ ori pe an, exceptand situafile in care procedurile de Veniicare sau regulile de certificare definesc scheme pentru reducerea sau cresterea frecventei avestora €.2.2.2 Inspectii exceptionale O inspectie exceptional este necesara’ daca au fost detectate divergente importante la controlul periodic (reinspectare); ~ daca productia a fost intrerupta in timpul unel perioade superioare la 6 luni; dacii este ceruta de producaitor, de exemplu datorité schimbéini conditilor de productie; ~ daca este ceruta de organismul de certificare si justificata cu document. Continutul, tipul si perioada inspectiel exceptionale, depind de specificul situatjei. 61€.3— Sarcinile organismului de certificare €.3.1_ Certificarea controlului de productie COrganismul de cortficare trebuie s& certfice controlul productlei pe baza reportului organismulu de | inspectie, care a stabilt cd unitetea de productie @ trecut de evaluarea intala a controlulul de productie cand satisfactie organismului de inspectie. Organismul de certiicare trebuie s& decid& asupra valabiliati certficatulul pe bazd de rapoarte de supraveghere continua a controlului producti €.3.2 Masuri in caz de neconformitate Dac organismul agreat identiicd neconformitafi ale bétonului cu specificatia sau daca au fost decelate: defecte ale procesului de productie sau ale controlului productiei gi producatorul nu @ reactionat corect th momentul constatari' (a se vedea 8.4), organismul agreat trebuie s8 ceard producatorului remedierea, Gefeciiunilor int-un timp suficient do scurt. Ac{iunile producatorului trebuie veriicate de organsmu de inspectie. Dacd, trebule procedat la inspectia exceptionalé si la incercari suplimentare in caz de neconformitate, se au in vedere mei ales: = tezistenta; - raportul apai/ciment; ~ imitarile de bazA impuse compozitiel - densitatea in cazul cand este spectficaté la proiectarea betonului ugor si greu; - compozitia specificata in cazul betoanelor prescrise. Daca rezultatele inspectiei exceptionale nu sunt satisfacdtoare sau dac& Incercétile suplimentare nu aul patistdcut onterile, organismul de certiicare trebuie s4 suspende sau sa retragai certficalul de conformitate a controlului produce, faré nic! o scuza. NOTA - Dupa suspendarea seu retragerea certifcatulul de conformitate a controlului productel, producsiorl nu tebuie $54 mai facd roferinfa Ia certifcatul de conformitete. Jn cazul unor erori minore, organismul de certificare poate considera c& nu este cazul de a proveda la ©. inspectie exceptionala si poate accepta dovezi documentare care testa ca erorile au fost rectifcate, Aceste dovez' trebuie confirmate in timpul inspectiei periodice urmatoare. 62smului_ de Jotie dand poarte de decelate corect in 'medierea rismul de 1 caz de e wre nu au ormitate a ru trebuie zeda la 0 ©. Aceste e Anexa E (informativa) Indicafii de aplicare a conceptului de performanta echivalenta a proprietatilor betonului Aceast anexa da indicatii deteliate referitor Ia conceptul de performants echivalenta a betonului conform celor prezentate la 5.2.5 §1 5.2.3, Incercatle trebuie 88 arate c performanta betonului care confine adaosuri este cel putin echivalenta cu cea a botonulti de referinta evaluat ca medie a incercatilor. Betonul de roferinta trebuie: - 8 confina un ciment conform cu SR EN 197- cimentulul gi adaosului; a tip $i s& contina constituent corespunzatori combinatiel - si fie conform cu cerintele de la 5.3.2 pentru clasa de expunere corespunzaitoare. Cand nu exist un ciment corespondent disponibil, este indicat sé se utlizeze un ciment CEM | Programul de incercdiri trebuie s& cuprind& toate incercarile care permit s se demonstreze ca betonul confinand adaosuri este echivalent cu betonul de referinta, in ceea ce priveste actiunile specifice ale mediulul inconjurator rezuttate din clasele specifice de expunere. Este nocesar ca incercarile sf fle efectuate th acelasi timp gi in acelasl laborator acreditat care poseda experienja necesard pentru incercéri corespondente. Este necesar ca modul operator pentru efectuarea Incercatilor 68 asigure un grad de incredere corespunzator In performantele betonului conform cu cerintele de la 5.32 pentru clasa de expunere corespunzatoare $i continand ciment conform SR EN 197-1 Este necesar ca gama de comporiti pentru care se aplicd aceasta metod’, s& fie limitatd la conditile urmatoare: + cantilatea total de adaosuri, inclusiv cele deja confinute atat ca constituent al cimentului, trebuie sd respecte valorile limita date in SR EN 197-1, pentru un tip de ciment corespondent autorizat: = suma cantitaijlor de ciment gi adaos trebuie sa fie cel putin egala cu cea corespunzatoare cerinfel privind continuttl in cimont, prevazut in 6.3.2, pentru clasa de expunere corespunzatoare’ - Faportul aniV(ciment + adaos) trebule sé fie in limitele prescrise tn 5.3.2 pentru raportul apa/ciment maxim, pentru clasa do expunere corespunzaitoare. 63Oo Anexa F 1 (normativa) | Recomandari pentru limitele compozitiilor betonului Aceasté anexa fumnizeaz’ recomandari pentru alegerea valorilor limita ale compozitiel si proprietor betonului tn functie de clasa de expunere conform 6.3.2. Tabelele F.1.1 si F.1.2 prezinta valorile limita ale compozitiei si propretifilor belonului in functie de clasa de expunere bazale pe ipoteza unei durate de viata ¢i introtinere a strucluni provaizute de §0 ani. Valorile din tabelele F.1.1 si F.1.2 corespund diferitelor tipuri de cimenturi $i agregatelor ale caror dimansiuni maxime | sunt cuprinse intre 20 si 32 mm, In tabelele F.2.1, F.2.2, F.2.3 gi F.2.4 se prezinta domenii si exemple de utilizare a unor tipuri de cimentuti fabricate conform SR-EN 187-1 si standardelor nationale pentru diferite clase (combina\ii de clase) de | ‘oxpunere Tabelole F.3.1 si F.3.2 funizeazé confinutul maxim admis de parti fine in betonul preparat cu diferite. dimensiuni ale granulelor agregatelor. Clasele de rezistenta minime au fost determinate plecand de la relatile existente intre raportul apzi/ciment gi clasa de rezistenja a betonului fabricat cu ciment apartinand clasei de rezistenta 32,5. |(wo 0 2p 12u 1ew Jo} uoWoYe eaUIsalS) onsew ewHOUIOI® TujUEY “eJeWEIpIY 9p BSNPEL eiNpIED No elUN|UElWO EpuEWODA: as an|seUL JO}=IUBWAIB eAIeUIM EF | so \W/83 008 ep jwowio op fezop un oydope 9s es aingan yejow aseld nes gameuue gue} uo}eG MUIUA 5 Tpusa ou ca) yeuonue 2 ee 9p wus ynuluog pre ore 00g | pee oe oe 0g o8z Guia 7 quowrs 09% 097 opium ezoa spiseo sviseo 281089 SpIseo SpIseO £1089 oeiszo sz/0zo eiueisizer ozo | ozird | ated | ep eu esei9 sv'o os‘o ss'o 8x Sx sie ep ede Uip unio\9 sro 8p ede ye0ap asins aye UIp LuO}g os'o arew ss’ os‘ os‘ qeworede os‘ so’ - wixeu podey VOX. cox OX TOX 0%, Toyo Bye ep SUunIZOIOD suejeuoqied Uud esnpul eunIZ0109 ‘sunizo.09 | SS | eve nes 2p osu Un DIN ‘BIaUNGKS Bp SESEIO 8X18 aX ‘OX ‘0X e10uNdxo op oj9s2)9 NAUAd injnuojoq ojfeyoudoud 16 eyi}zodwoD MnjUad oyepUBWIODDS BHU e]OIEA F4'4 IMIOGEL oprietatilor cimenturi clase) deft“902 Na US 6 $601 HS "ZEUUF Ov oe eae ~ rc ‘sou op iode eaunfoe 2] oeySza4 unjueiso Ez 4082 fox exoundxe ap ese nsjued Heys] £12 de yea pox asaunde op esp) Z¥X atoundxa op eBep nsuad IPS EEL T Tyesepous elueysiz91 0 no UNIUBLO 2 ee a 200 els ey ws OUD UN YZ oy Bs IAS? AES CV Hoe bjounxo ap BEEP 0 €| 2NPUDD zFOS HP e1Uszax4 PUED ‘oounnoed Uud exeyestridWOX9 20 sreoygzundsoso0 aiaundxe ap ese nse" Yo45z6P sjuorszo: gnqers so} © 9109 nqued uojeR un no efoveduig Ht popu foun wuojuoo sense of 98 oF Een rnjnuoind EIU | Shoraze, eae tuo ma uceg eoeg ES no eienuUoneD weUeNS © AT FO ei ae houny uy ewalgers os eUEALE 98 SP IMAUALED jo aestahe a — rarer feu Pp ogezt Na HS whipuoo au =a eat pj yuaysizas UBUD wioyuod jeyBzep-joybul | a}ueys!ze4 ayebaiby Ty euenue : - 7 : e e - e 308 9p 1 wy nutiued, oze | oze coe | ooc | ox | oze | ove | ove | oz coe | oze | one | 00€ . a gpiseo | evisea | zee | ze/oe0| sw/seo | swiseo | 0b/Sz0 sero | avseo | oeiseo| sweseo} oerezo | 98/529 | gum esei0 f : i ; : ; : i woausorede | syo | ovo | so | so} ovo | oso | $90 oso | ovo | sso | ovo | 890 | 9F0 | uixew vodeu [Tene zx Tax er | ceux [va eX Zax =x i siueoau aey quay 9eN¥ yaubzap-ioubul oy SEITEKS Op SHED Wx 1s vx ‘ax eaundxe ep ajasel9 m1 ues inuoyeq aiiigralsdoud 1S se za ineded yzodwioo najued 42P uewios9! Biull] OINOIPAa xix | x | x x x x x x x x W390 ¥2'418 22" .oji9qe} a|H9penoid no oreqwwo}uoD UI ezeazI Og - #2418 72" so}9qe1 o|eponaid no eyeyUUO}UOD Ul ezBBZMNN eS los! o | 0 '| o ° ° ° ° x x x : Reel x | x | x x x x x x x x ololoto ° ° ° ° x x x ee wz0 ee) x | x | x x x x x x i x Rel x | x | x x x x x x x x A mel x | x | x x x x x x x x s x{x|x |x x x x x x x x s xei x | x | x x x x x x x x os'zo vi x |x | x | x x x x x x x x ov ao mel x | x | x x x x x x x x Lis x | x | x x x x x x x x 139 esx [esx [tsx [eax | zax tox | vox_[ tox. ZOX tox [ox ere Breul ep Bde UD Bye pede uipunioig_|_yeoap esuns aye ip unuoIg ‘sueyeuoqieo und esnpuy eunizoi09 nes aunrzo109 juaua diy TOUHNIOR BIEIOIep BURIZSIOD, 2p 98u UN IN ‘SIaUnGS Sp BSED = F902 NA US IS SSOZ US 'Z6001 SVIS ‘LLOE US ‘1-261 NB YS JO|aprepue}s UOJUOD LNUEUNO Najuad oseZIININ Op uO - ['z"4 MeqeL,902 NAYS IS = LLNS SC SSITE BD BSGE THVET FS ©] BOHN FTOREOTO PUENE REET Ss az ‘crasaae ase wx emundre ap eve) zyx amundeo apesep nau Hane e HEIBU NE HPA Te eo Elruew eleztan eingen yews e| eh-asz22 See auc ojee LUD ee "HeIMNS ewe} OW UN Tez ay BS IevOSe AES BOX 8 Dux evaundxe ap gSe? © B| AONDUCD ,"O'S OP U=zAIE PUED a ceade nas exclouszop op ete 1S ouszapiaubuy ep ate ey arecyezundsaien wepoduns MeSuOWAP IZED Ut anu up 409s oenuen ul enti 0 9 25S" 2y eA! SP EFEP BUNS ASO CPTI Sg “pug a eemuuo, uns sowniveLsD p aienynn ap eniipuog ‘ereuoiieu ojapzepuers § 1-16} NA US M9 oF yuuojuoo ut eyeougey pryuauso J0UN @ 2JeZI (JOUUOP RWUIZALG (EGE? MUSTO g qe wow yeeson 0 ents si00805_X x x x 1x x x x x. v E Tpalb 2 a opadea ouaperaid ro seMUUo}uo® UL EZEEEHNN eS Ch 2 pga 22-4 9 ete1 UOPENaNA To BEALE UL EDEN OS y o | Oo o ° ° 0 fe} oO ° oO 4 a x x x x xX x oO oO o oO v o oO o oO oO oO oO oO fe) oO a n W309 x x x | x x x x x x x v x x ¥ x z x o Oo oO x i 8 ; {8 x x [x x x ° x ° x v x x Seat x x x x x x s | vin x x x | x x x x x x x s ay x x x | x x x x x x x S731 x x x x x x x x x x or Go | x x eee x x x x x | x lus x x £ x x x x x x | x 1 Wad | I ewx [_amx | wx | ewx | _zvx Teac pene (ctresne Vc been fee 2uueseu Se1y | puwiys 2204 yaubzap-leuBuu ety | quowl di, aieundx9 39 2185810 | _ (2uenuguoo) }2'4 INEGEL| 69 ‘ednp veo 2p 9180 imu g5eC) ins us}s1zeu yueWHO un TUX Sisundrs ap OSE NAVD TaN e| FON BUSTS! O PUNE POUID Un TEA aINGOA F (enqenyde o3s0 yyx c1sundxs ap ese &) zyx o1oundko ap esejo quod Keys e| gyeDIpu nes gye9pO jn ou es jeluese aise evx 6 zyx ssoUndxe ap ES8;0 0 €| aoNpUDD ,7OS 2p ENEZAId PLED jusqsiza1 Ono uMUWIO a apn aingaa isns | ehuajseas “poyde es aN eajde ayeod 95_X Tr ° ° ° ° ° ° ° o Jo ° A Tra Ted TS LA a x x x x x x ° ° ° x hed AAS x x x xX xX xX oO x oO X - [id S40" ds x x x x x x x x [x x | ratrsias w | wwa0 TEAIEA Tred x x x x x x oO x Oo x Sid! Ax = v Trl THO x x x x x x x x x x Laas is'as ema eee ee ia ‘UeDOU DEIy SIRO DeTy Jeubuy ey t ‘auaundxe ap S)a5e1, cr Po. TL o}/olofo}o}o ° ° x x x x fox | x | ox bx] the x x x x x xx tx x tx [x x x x x x x xe xe x [x x x x x x TOUS 6S TEALLA® Tred x }xixix |x] x x x x x x did 00 [gO AS idS 1 . Wile Bee | oa] ox x x x x x La: 1rs | | | | | ieios esx [esx [sx [eax [2a [rox ox eax [ox [tox Ox aaurap ede Tea —] Sis See asin aye up unusig | evejeuoqieo ud esnput eunzaig | nes eunzoioo aw di TBIsTUOD BRITE OUNzOIND 1 2p 294 UN SIN ‘SIUNGS op BBE (euqenide ose py aseundxe ap ese} tux ag dnp jeousep aise imuswD g00q “Hej ol 04 WOUND UN ‘BUX GIaUNGNS Sp BSED RAUT ixo ap esejo nnuad Hens e| gieoIpu nes eiesopOUL gi eyes ro Rnioup Sera since peo Guedes u950 aise Ev zvx ePUndc@ ep ESE Oe] eanGLOD "OS ap eluazaId PUED,,.{yOX IS COX @.8UNdx 8p ASE nuvad EZEEZHIN 95 ON cg deyns e] eiueisizo: JojLnyuowso eatezHin euoreGiK e1se Lvx e1eundxe ep esep eised anejns OKwIYD DEVE OP 29 Ul aX 16 |X 2.8undxo sp ajasap nmued ezeczinnn 98 FN 4X 2.2undxo op esep nsjuad ezynn 2A 9S nu A-GAl NGO 4p ‘ese Ulp % 0G 5 SYeNUeD UL BunBz nO Y.G'Ze Z Nes g'Zp z glveIsIZal sp esep NO W /ll WD IeUNU ‘eseU Vp ede nes avejayBzep 9p uate 1s jeyBzep-jauBur ep sowunrize sndns yeye njnucjag @ av20}gzuNdsaio9 IuRHOdUIGD IJRNSUOWED [NZeD UI "ezIIN BA 8S “y4X eSB Ul sound NAUEd x o x x E x x x Wx Teubzep-Jeubuy ere) eunizeiqy e{o | o x x x x x WX "bax ‘yeu, no euOz, 2[o [xT x x x x wm Dian Son 2 Lo To x x x x x aK GaK "SX OX, Supe UMaNAS 5? ‘aiejayizap xX 138] 0 ° x x 4 x x vax ‘ZAK ‘OX ‘OX ep iuebe 18 jeuSzep-leyBur z2 cients creauee epioular 3 xX [Re] o | x x x x x x €4X ‘OX ‘sojuyeraupiy iongsuog | x gio] x x x x x x bax ‘OX sreoepe s]ueWe)3 3 a 5 5 (ede uy nes sonequi wl) ininfoub x 2 x x x x x x ” OX ‘COX 'ZOX LOX | “Exujodui! syelojoid eyuewWel3 x x_| x x x x x x ox eau) HGS UOTE x _} x} SWIH or wa Yo | wey sinoeioid aijonqsuog es'zsvi] ovao rus | 1 w39 | _naued eyuenojes i ‘suoundxe ep asei9 jsmiodivieg, waa siaundxe ep asejo op yeurquico 2}140)1p NAued uNUoWIO op UNdh JUN e eLeZIIRN op o|dwOx3 - £°2'4 IMNOGEL Ss ea au TOX 1 GOK OUNGKS Op SPSED rulued ETEGEIINSSTN |, unwinip ap uojoq nquod wavezyyn eSiwed 8169 NN 4, sens e| uaysizeu uouso gzeazin 8A 8s LyX asounde ap esela eised “aqeyns OMUYD DBI ap 720 UI |. de asm 0 wade ajeod 9g_X 0 x x * Wx Toqour Bie) eunzeqy 0 0 0 x WX bX ‘yesh no euOZ ° Xx x x ~ ame oeNy ° ° x x IX CAX "SX OX uuew URORAS ‘siafouBzep f 0 ° 0 x dX Zax ‘OX ‘OX | ep iluabe #$ joyBzap-jouBur i b] asndns aieoueyKo usw! i o 0 x x 4X ‘OX o1uyayoupiy wijon4suoD L 0 x x x bax ‘Ox eueousyxe a1uawiera x x ¥OX (ede ur nes souequ uD ininjoubur x Poa : COX 'ZOx'LOX | _ entoduy ajefjoid ayuawie!3 x x x x 0x (Geuieeu) njduis woes Ta ra «0 a as | a —#S | | as - TH TA oy Ln TA : . : a1eyooio1d Wd a ne a iy Ble ryjuad ayuenajas : : tra atfonujsuog juauodwo; us S ma vy | Lo | y | ssundxe ep esein 1 2 xa Ts 4d Ls KS as aS I Wil W30 1-261 NA YS InprepuE}S ‘no ayequtojUoo Ut oyeoUqN; ‘(\jUAMINSUOD JoWed/oUlZd efueUOduloD ap offaUNY) Wril WD dh ep 4owNjUaWD ealeZIINN PULAU a/dwaxa ~ ¥'Z'4 IN}EqELa Tabelul F.3.1 - Confinutul maxim admis de parti fine in betofiul preparat cu agregate avand dimensiunea granulelor cuprinsa de la 16 mm pana la 63 mm pentru betoane de clas C50/60 si Le>s0/s5 Dozaj ciment (kgim') Confinut madi i par ine gm] 400 500 00-450 Dozaj de ciment + 100 “450-- 500) 550 e > 500 600vand 50/60 si and 50/60 si Anexa H (informativa) Prevederi suplimentare referitoare la betoanele de inalt rezistenta Prezenta anexa formuleazé cateva recomandari aplicabile prevederilor relativ a conirolul de conformitate, care se adauga color date in tabelele 22, 23 si 24 pentru productia de beton de tall rezisten(a NOTA - Numeccle atribuite linilor din tabolole H.1, H.2 gi H8. corespund respectivlinllor din tabelele 22, 23 si 24n care dle reamplasoaza sau modiicé prescripfile echivalente ‘Tabelul H.1 ~ Controlul materialelor componente Matera Taspecjielncercare Scop Frecvenfa mina component ‘Apa_do consistents normala SR EN 196-3 Finete de macinare Respectarea SREN 196-6 cerintelor stabilite 1 Continutul de sulfayi La fiecare liveare SREN 196-2 Pastrare pand la Probe martor termenele de inoercare Tafiecare livre, Tncercari prin cermere daca agregatele nu conform SREN 933-1 | Vewricarea fac obiectul unor 4 | Agrogate ‘sau conform informatilor | Conformittit cu tolerate restranse si furnizorului privind Granulozitien nu beneficiaza de o agregatele Somer, carificare a contolului producti Densitate Respeciaiee cerintelor 8 | Aditi Pastrare pana la | La fiecarelivrare Probe martor termenele de incercare Prima livrare, in afar de cazul Pentru compararea | cand rezultatele Determinarea 9a cu valoarea declarata | ; Aditivi" ‘substanfei uscate 7 incercarilor sunt date rin figa tehnica, de care {urnizor eee Jn caz de dubiu Sb Masurarea densitatii Compararea cut La fiecare livrare densitatea nominal Pentru identificarea schimbéinilor continutului in carbon ou efect asupra proprietatilor = betonului proaspat Sle rosiinandal Goa prlova gl de a conserva eganiioane cela iecare ivrare. La fiecare livrare, in afara de cazurile cnd rezultatele incercairior sunt date de furnizor 11 | Adaosuri in vrac NOTA Informal complementare esupra controlulul productel pentru betoanela de Inalta rezistenfa pot fi obtinute din rua periaenla, de exemplu: Buletinul de infommare CEB 197, beton de Tnalté rezistenté ~ Rapor asupra sladiulu actual al problematic: St 801-1900, Rent Beton ina tebe infocmitfripreund ou benefciaru un plan pentru asigurarea alta in acest te hae Sa se stabileascd in detaliu toate determinarile necesare asigurani si controlului calitatii Tene lul. Totodata trebuie sa se stabileascé masurile ce se intreprind In cazul sesizrii unor abateri de la ‘© prescrise precum gi persoanele responsabile de aducerea la indeplinire a acestor masur. 73Tabelul H.2 ~ Controlul echipamentelor Echipament Inspectie fincercare Scop Frecventa minima Sey Asigurarea + [Bepoate lao | amen vizual conformitati cu. | Zinie ele cerintele Echipament de Asigurarea: ‘in fiecare zi inainte 3a cantarire pentru iment, _granulometeie Verificarea exactitati de cantarire exactitti conform 9.6.2.2 de prepararea betonului Dozatoarele de aditivi Verificarea exactitati ‘Obiinerea cantitatilor exacte de aditivi Tr fiecare 2 nainte de prepararea betonului Contor de apa ‘Compararea tire cantitatea reala cu valorile afigate de Asigurarea ‘exactitii conform In fiecare zi inainte de prepararea cena 9.6.2.2 betonului Th momentul Echipamentul de 2 Compararea instalari masurare continua a Verificarea ad : a 7 Continutuluide apa | Confinutulul real cu bier ‘Saptaménal dupa din agregate valoarea afigat’ instalare In caz de dubiu Compararea printi-o metoda adeovata a conformitati sistemulul de dozare utlizat cu ‘in momentul primei instalari valorior masurate ale | aS. ag In caz de dubiu la Sistemul de dozare | componentelor din. __| toleranfelor de instalrie Srrostes sau cu velorie | 22) cof urmatoare specificate si in cazul in fiecare tuna dozarii automate, de dupa instalare asemenea cu vaiorile inregistrate Aparatura de Tniecare 2 Traini Ineareare de Control tunctonari | Yetionea, | Ga ropararoa laborator t betonulul in fiecare 21 Tnainte rainy de de prepararea rere betonului Fara apa de Tnaintea fiecarei ‘Autobetoniere Verificare vizuala spalare fn interior Incareari 74; i Tabelul H.3 — Controlul procedurilor de preparare beton si al caracteristicilor betonului de inalta i rezistenta nine] / Tip de incercare | Inspectia/incercarea ‘Scop Frecventa minima Stabiivea masel > | Continutul de apa at | Veriicarea continua | agregatelor si a eile Ioenes i 2 | pisiputut a umiditati nisipului | cantitatii de apa eid q adaugate nainte | feet mal ut a Pentru determinarea | Torrens ain : 3 | Continutul de apaiat | Incereari de uscare | masel agregatelor sia | Foc vonte pot fh ame| # pietr'gulul sau echivelente cant de apa cenute Tn functie. a i e de conditile locale i atmosferice rainte La flecare 3 confectionare a da | Confinutul de apéial_ | Verificarea cantitatii | Respectarea valorior | corpurilor de proba | betonului proaspat | de apa" adaugate | maxime stabilite pentru verificarea 4 rezistentei dar col muit de 3 off pe z. i 4 Evaluarea objeni valorilor consistentei u Consistenfa betonului | Verificare conform | specificate gi ie 7 | proaspat SREN12350-5 | detectarea Latiecare sarja eventualelor variati imei ale continutului ape : Verificarea dozajulul ula " inregistrarea de ciment si pentru 9 | ezeiut de ciment @ | caniitati de ciment® | obtinerea datelor Fiecare amestec Pee adaugate necesare calcululul = raportului apa/ciment Thregistrarea Verificarea 10 peer sineny cantitatii de adaosuri | confinutului de Flecare amestec i" adaugate adaosuri ine] | Din diferite is | eoeranse Verifcare conform | Evatuarea ebtneri | autobetoniere, dar inpeeiine SR EN 12390-3 rezistentel specificate | cel putin 3 probe 1a50 m? Catacteristicile de _ r 3 _| Respectarea Inaintea flecdrel 18 | amostecare in Veriticare viauala | Fee ce Seeen ! Pontnu betonul de Inala reZistenfé este recomandala o ivegisiare auiomatd a cantanirlor,EE Anexa | (normativa) Clasificarea mediilor atmosferice agresive asupra elementelor din beton armat si beton precomprimat supraterane Medile agresive atmosferice uate in considerare in prezentul normativ se clasifcs in patru clase dé ®gresivitate asupra elementelor din beton armat si belon precomprimat XA 1b - medii cu agresivitate foarte slaba; XA 2b - medii cu agresivitate slabs; XA 3b - medi cu agresivitate medie; XA 4b - medii cu agresivitate puternica | unaa Ge aaresivitate se stablleste in functie de stareafzicd gi natura factortoragrosii Agentii agresivi pot fi in stare: rr eg eos ve de, diferite felur, ceaja provenit din condensul vaporior ce apar in urmal Sold (otro eal Sau datonitscaracteristicior de exploatare a instaatir tohnologice) ~ _solida (séruri, eenugi, praf, pamant etc.) Jabelul I ~ Doterminarea clasei de agresivitate a medillor atmosferice cu agenti agresivi in stare de Sazoasi functie de umiditatea relativa a aerulu, de temperatura mediulul gi de eeranreteen gazelor agresive age, | Umidtatea rlatva Temperatura mediului, | Caracteristca gazelor agresive pei aaerului, % %c (tabelul 1.2) XA tb 61 75 max.50 fara gaze agresive | i 560 max.50 jaze agresive din grupa A > 75 max.50 far gaze agresive 1 XA 2b o1.. 75 max.50, gaze agresive dn grupa A 260 max.50 “gaze agresive dn grupa B. > 75 ‘max.50 9az6 agresive din grupa A XA 3b oi .. max.50 gaze agresive din grupa B 260 max.50, gaze agresive din grupa C ves > 75 max.50 gaze agresive din grupa B a. max. 50 gaze agresive din grupa C ‘2 Stabilrea clasei de agresivitate @ mediuiu Tn stare gazoas& se vor avea Tn vedere umétoarete: a) [a jomPeraluri alo mediului cuprinse intre 50 °C si 80 °C, clasa de agresivitate din tabetul 1.1 se mareste cu o clas ‘se mareste cu 0 clas, dacé mediul contine gaze agresive Paty ans in Gate concentratile de gaze agresive sunt mai mari decat la gazole din grupa C si umiditatea ting aetuul este mai mice decal 60%, medile respective se considera in casa Ka ae £) in cazul in care gazele agresive sunt din grupa C 51 umiditatea relaiva a aoa enc ‘mai mere de 75%, mn gazutle in caro dupé aplicarea corestilor precizate la punctele a), 8) $1 ¢) woul aan de agresivitate Gin gras oyun ytecum sin cazul in care concentratile de gaze agresive sunt maiman sexes la gazele sree C. umiditatea relatva a aerulu: este mai mare de 60%, medilo roevoctiog ee considera cazuri speciale si se analizeaza fiecare in parte, 70 Cau prezeno! mai multor gaze agresive din grupe clferite, clasa de agresivtae se stabileste pentru gazul cel mai agresiv.mareste ssivitatea niditatea de 75%, esivitate agazele 8 cezur > pentru Incadrarea gazelor agresive in grupele A, B sl C spécificate in tabelul I.1 se face conform tabelulul 1.2 Tabelul 1.2 -incadrarea gazelor agresive Grupa de Denumires Formula chimica | Concentrajia gazelor agresive, concentratie a gazului agresiv main? aer azelor agresive Bioxid de suit SO, =0,10 Hidrogen sulfurat HS <0,01 Acid fluorhidric HF <0.02 Grupa A Clor Cl, < 0,05 Acid clorhidric HCI < 0,05 Oxizi de azot NO, NOp <0,05 Amoniac NH; <010 re Bioxid de suif SO, OT... 50 Hidrogen sulfurat HS 0.011.058 Acid fluorhidric HF 0,02... 0.5 Grupa B Clor Ch 0,05 "0,6 Acid clorhidric HCI 0,05...) 1,0 Oxizi de azot NO, NOz 0,05... 110 Amoniac NH, 0.1.5.0 Bioxid de sul ‘SO; 5,1... 50,0 Hidrogen sulfurat HS 0.51... 5,0 Acid fluorhidric HE 0.51... 5.0 Grupa c Clor Cl 0.51... 20 Acid clorhidric HCI TW. 10,0, Oxizi de azot NO, Nop 1.1... 10,0 Amoniac ! NH 5.4. 50,0 Observalie : Determinarea concentratjei se face pentru bioxid de sulf, conform SR ISO 4221; hidrogen sulfurat, conform STAS 10814; acid fluorhidric, conform reglementarilor tehnice specifice; clor gazos, conform STAS 10946; acid clorhidric, conform STAS 10943; oxizi de azot, conform STAS 10329; amoniac, conform STAS 10812 Clasa de agresivitate a medilor atmosferice cu agenti agresivi in stare solida se stabileste in functie de Umiditatea relativa a acruui si caracteristica solidulul, conform tabelului 1.3, in interiorul constructilor i tabelul 4 in aer liber. Caracteristica solidulu’ se ia conform tabelului 6. a Tabelul 1.3 - Dotorminarea clasei de agresivitate a mediilor atmosferice cu a f ti agresivi in stare Solida functie de umiditatea relativa a aerului si fe caracteristica solidului, in interiorul constructillor Clasa de agresivitate | Umiditatea relatve 0 ‘amenual ere Caracteristica solidului 61... 75, slab solubil ane, 260 ‘ugor solubil- putin higroscopie 375 ‘slab solubil = XA 2 o.. 75 gor SolubIl- putin higroscopie 260 ‘gor Solubil- higroscopic > 75 {ugor solubil - putin higroseé eae 1... 75 Uugor solubil - higroscopic XA ab 378 ‘sor Solubil-higroscopic Miedie oa solide cu agresiviate ridicata, notale ou asterisc In taba 1.5, confera modiulu clasa de agresivialo XA 75 slab solubil i XA 3b 61... 75 Uugor solubil- putin higroscopi ! pee 560 Lugor solubil - higroscopic ' XA 4b 275 Lusor solubil — higroscopic o1.. 75 ‘sor Solubil - higroscopic plo Gu agresiviaio rica, nolate Gu aslersc Tn abo TS cose eee clas de agresiviate XA Sbatnuitovon ce caracteristica soliulul respectiv gi de umiditatea relativa'e son Tabelul |.5 ~ Caracteristica solidului -Denumirea agentului agresiv in stare Sonda Caracteristica soliduul Prat do sci Carbonat de caliu Garbonat de baru e Gade ne slab solubi Hidroxid de fir Oxic de aluminiu Hidroxid de alumina Glorura de sogy + GClorura de potasiy, Clorurai de amoniu? Sulfat de sodiu? ‘Sulfat de potasiu? ‘Sulfat de amoniu” ‘Sulfat de calciu? Azolat de sodiu? Azotat de potasiu? ‘Acoli do bara ‘Azotat de plumb Avotat de magnezia Cromatibicromat de sodiu? Cromatibicromat de potasiu” Cromat/bicromat de amoniu Carbonat de sodiu @ Carbonat de potasiu Ficroxid do calcu Hidroxid de magneziu Hidroxid de bariu Fluorura de cate Clorura de calc Fluorura de magneziu Fluorura de alain Fluorura ao zine Fluorura de fier Suifat do magnezi Sulfat de mangan Ugorsolubil -higroscopic Sulfa do zing ‘Sulfat de fier) Azotat de amoniu! Fostalipriman Fosfat socundar de sodiu Hidroxid de sodiu” Hidroxid de potasi’ "7Solide cu agresivitato ridicata Taya de baton | usor solubil - putin higroscopic 78iviin stare liber Anexa J (informativa) Metode de alcatuire a retetelor bazate pe performantele pentru durabilitate J Introducere ‘Acoasta anoxa prezinté pe scurt conceptul gi principlile aplicabile pentru o reteta bazata pe performante cu privire la durabilitatea la care s-a facut referintS tn 5.3.3, J2 ‘Aceasta varianta considera cantitati flecare din mecanismele de deteriorare, durata de viata a elementelor ‘sata sttucturii $i criterile care definesc sfarsitul acestei durate de viata ‘Aceasta metoda poate si se bazeze pe o experienfa satisfacdtoare (In concordant) cu practicile locale in mediile inconjuratoare locale, pe date stranse pornind de la o metoda de inceroari de performanta stabil pentru mecanismul studiat, sau pe utiizarea de modele predictive verifcate. J.3 Aplicatii $i recomandari generale ‘@) anumite actiuni agresive sunt mai bine tratate printr-o apropiere prescriptiva, de exemplu: reactia alcalii- silico, atacul sulfailor, sau abraziunea; b) alte metode se aplica in special rezistentei la coroziune si in anumite cazuri deopottiva rezistentei la Inghe-dezghe|, Aceasta apropiere se poate dovedi corespunzétoare in cazurile In care: - 80 core o durat’ de viata cu mult peste 50 ani; - structura este calificaté ca * special * aceasta implicd o probabllilate de distrugere mult redusé; - modalitijile de actiune ale mediului inconjurator sunt particular agresive, sau sunt bine definite; - 2 fost provazuta 0 calitate a executiel de that niv - introducorea unei strategi de conducere gi de mentenanta, cu un eventual calendar de renovare: = trebuie sa fle construite grupe semnificative ale structuril sau de element similare; = trebuie si to utilizate materiale noi sau diferte; : a fost utilizat’ motoda conform 6.3.2 pentru conceptje, dar a fost observat un defect de conformitate: C)n practic’, nivelul de durabilitate objinut depinde de combinarea conceptjei, a materialelor gi a execute; 4) sensibiltatea conceptului teoretic, a sistemului structural, forma elementelor si detalile structurale gi athitecturale sunt alti paramett de calcul semniticativi; ©) compatibiltatea materialelor, metodelor de constructie, calilatea execultiel gi nivelul de contiol si de asigurare a calitati, sunt parametri de constructie semnificativi f) performanjele cerute referitor la de durabilitate depind de durata de viata ceruta, de utilizarea posibité in viitor a structurii, de maisurle de protectie specifice, de mentenanta prevazuta in serviciu gi de consecinjele de distrugere, in mediul Inconjurator local, g) pentru toate nivelele de performanta cerute, este posibil sa rezute din diferitele combinatii de calcul, de materiale $i de executie solu alternative echivalente; h) nivelul de cunoagtere al ambientului microclimatului local este important 1a determinarea fiabjlt li metodelor de conceptie legate de performante 79J.4— Metode de alctuire a refetelor bazate pe performantele pentru durabilitate La aplicarea variantelor enumerate mai sus, este necesar si se defineascé in prealabil cel putin urmatoarele: ~tipul si forma structur; - conditile locale de mediu inconjurator; - nivelul de executie; - durata de viata ceruta. Pentru a aduce metoda aleasa la un nivel pragmatic gi practic sunt in general necesare cateva ipoteze evalua. Metodele care pot fi utilizate sunt urmatoarele: a) adaptarea metodel conform 5.3.2 bazata pe o experienta practica pe termen lung si a materialelor locale si pe o cunoastere detailata a mediului inconjurdtor local; b) metode bazate pe incercari aprobate si verificate, care sunt reprezentative pentru: conditil citerile de performanta aprobate: reale gi ©) metode bazate pe modele analitice etalonate in raport cu rezultatele incercarilor reprezentative ale: conditilor reale intalnite in practic’. Este indicat ca s& fie foarte exact definite compozitia betonului si materialele componente, pentru a permite! mentinerea nivelului de performanta. i |Anexa K (informativa) Familiile de beton K1 Generalitati Prezenta anexa furrizeaza detall asupra utlizéi famililor de beton dupa cum se ingicd in 8.2.1.4 K.2 Selecta familiei de beton in cazul solcteiunel fail pentru controlu product si al conforma, procuctorultebule 64 se. controll supra tuturor membrilor familie. In zl Th care experienta de utiizare a concestlus fea Z2z8 beton este lmitat, sunt recomandate urmatoarele pentru o familie: familie de rent de un singur tip, o singur clasa de rezistenta si o singura surs&; - agregate similare de 0 manierd demonstrabila gi adaosuri de tip |; -beton cu sau far8 aditvi reducditori de ap’/plasttianti: - toaté gama claselor de consistenta; - betoane avand un domeniu limitat al claselor de rezistenta, Este indicat ca betoanele ce contin adaosuri de tip II, de exemplu adaosuri puzzola hidraulica latenta sé fie clasate intr-o familie ciferita mice Sau CU activitate Este indicat ca betoanele care contin activi ee pot a albé un impact asupra rezistenei la compress fexemplu adv inatreductor de apa, superpasting, accelerator, Intareieton sau anttence oe ees tratate iota sau In fami separate a fie Pentru a demonstra c& agregatele sunt similare, este indicat ca ele SA fie de aceeasi origi : ‘acelagi tip, de exemplu: concasate si cd ele au performante similare in beton. "97° G8AI0gica, de Inainte de a utiiza conceptul de fami sau a extinde famille date mai sus, este necesar ca relatile eine testate pe date din productia anterioard, pentru a proba ca ele dau un control de prod, ; adecvat si eficace, Productie si de conformitate 8K.3 - Schema pentru evaluarea unui membru si a conformitatii unei familii de beton La 28 zile, fiecare rezultat individual al Incercarilor este egal sau mai mare (f.s.4) (Tabelul 14, criteriul 2) Tb Nu al Se declara amestecul sau garja ca neconforma Pentru fiecare membru al familiei supus fa Incercari, verticat le fiecare perioada de evaluare daca membru apartine familiei dupa Criteriul de confirmare (Tabelul 16, criteriul 3) yt Nu. Se elimina acest membru din familie si se evalueaza ca un belon individual La fiecare perioada de evaluare, rezistenta ‘mecie a tuturor rezultatelortrenspuse este mai mare sau egala cu rezistenta caracteristicé a betonului de referinta plus 1,48 x abaterea standard a familiei (Tabelul 14, criteriul 1) Nu Se declara familia ca neconforma pe intreaga perioada de evaluare Da I Se declara familia conforma pe intreaga Perioada de evaluare

CP 012-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

CP 012-2007 Cod de Practica Pentru Producerea Betonului

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S-ar putea să vă placă și